65,754 matches
-
nimeni nu se-ntoarce a doua oară din Al Cincilea Cerc. Până la urmă nu-i decât o legendă, protesta Tapú. —O legendă care s-a-mplinit timp de peste două mii de ani ajunge să se transforme în realitate. Miti Matái îl bătu cu afecțiune pe picior. Dar nu trebuie să-ți pară rău pentru mine, adaugă. Soarta mea a fost cea mai grozavă pe care a avut-o cineva vreodată și am văzut ce n-a văzut nimeni altcineva. Asta este un moment numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
observând-o. Și dacă insist atât de mult să fii atent la detalii o fac pentru că, în natură, nimic nu se produce la întâmplare. Totul are un motiv de a fi și toate sunt legate între ele. Îi zâmbi cu afecțiune. De-aia, dacă vezi un pescăruș la pește optzeci de mile de coastă, nu te poți mulțumi să spui: „A, ce bine! Un pescăruș!“. Nu. Trebuie să te întrebi ce căuta acolo, și să găsești un raspuns logic la întrebarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
fetele recent eliberate s-au arătat bucuroase să le dea o mână de ajutor. După experiență traumatizanta prin care trecuseră, cănd fuseseră tratate ca niște simple bucăți de carne care treceau de la unul la altul, aveau nevoie de puțină tandrețe, afecțiune și înțelegere. Celelalte respinseră din start orice încercare de apropiere din partea bărbaților, iar Miti Matái le puse în vedere cât se poate de clar, și fără nici o posibilitate de discuție, că nimeni nu avea dreptul să le deranjeze pe cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
întoarcere în Bora Bora, ca și cum i-ar fi desenat-o pe o hartă marină. În acea clipă se va împlini cea mai veche lege a lui Tané, iar el va zâmbi din nou și se va îmbuna... Își trecu cu afecțiune degetul peste antebrațul băiatului și adaugă: Când o s-ajungi acasă, o să poți cere să ți se tatueze stele și constelații. O să ai nevoie de ele ca să știi unde te afli atunci când o să fii un mare navigator. Dar nu uită!... Încearcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
cuarț pe inima cuiva, apoi un ametist pe ficat și un turcoaz pe frunte, provoci o comă ireversibilă. E destul ca un expert feng shui să se strecoare în camera cuiva și să-i rearanjeze mobilierul pentru a provoca o afecțiune renală. — Moxibustiunea, spune ea, știința de a arde conuri de substanțe aromatice în punctele de acupunctură ale cuiva, poate ucide. Ca de altfel și masajul shiatsu. Își termină cocktailul și își scoate șiragul de perle de la gât. Toate leacurile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
de 126 de ani. — S-ar putea spune..., le zice el mereu femeilor înger, risipindu-le îngrijorarea cu un fluturat al mâinii ridate, s-ar putea spune că îmbătrânesc în ani câinești. Peste un an va fi mort din cauza unei afecțiuni cardiace. Va muri de bătrânețe înainte să împlinească douăzeci de ani. După asta, îngerul nu mai dă pe-acolo o vreme. E prea trist, ăsta e adevărul. Iată un puști, poate mai tânăr decât unul dintre copiii ei, care moare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
ochii și să-ți ureze "La mulți ani", domnișoara Leon se trezi cu Ștefan Escu la ușă. Inima Luanei se opri văzându-i chipul frumos și profund emoționat în spatele buchetului de trandafiri galbeni. El o strânse în brațe cu o afecțiune nealterată, cu o pornire greu de stăpânit de a-i săruta buzele și chipul drag. Li se împăienjeniră ochii dar nici unul nu știu cum să spună că încă se mai iubesc, că le este cumplit de dor și tot ce-și doresc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
se îndoia că, mai devreme sau mai târziu, atunci când va fi nevoită să se întoarcă la rutina de zi cu zi, Luana va constata că-și mai iubește încă bărbatul. Că în ciuda suferinței pe care i-o provocase, sentimentul de afecțiune adânc înrădăcinat persistă. Va trece prin tot felul de negări și resentimente, îl va urî și-l va iubi, îl va alunga și-l va dori înapoi, în egală măsură. Trecuse prin așa ceva. Știa, cu exactitate, ce urma să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
amabilitate de care încercă să nu se mai mire, în biroul directorului general. Cristian Bariu n-o cunoștea personal. Superlativele pe care Ștefan le folosise atunci când, cu diferite ocazii, vorbise despre fosta soție, le considerase subiective, pornite, doar, dintr-o afecțiune puternică față de ea. Îl invidiase, la un moment dat, că se poate exprima astfel și că, la rându-i, nu avea motive s-o vorbească de bine pe femeia de care divorțase. Văzând-o, însă, realiză că Ștefan nu exagerase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
voința celeilalte. Nici Ovidiu nu va trebui să te vadă? Întrebă cu perfidie Fana clipind aparent indiferentă din ochi. Nici Ovidiu, preciză cu hotărâre Carmina. În acest mod scăpă de prezența Fanei și a fratelui ei căruia îi purta o afecțiune ce amenința să ia proporții. În tot cazul, Carmina nu mai avea timp de pierdut cu nimicurile liniștitoare debitate de-a lungul sorbirii cafelelor în timp ce magnetofonul murmura în surdină acordurile vreunui șlagăr la modă. Se săturase de vorbele pline de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
-i așa, este momentul de față, de fapt am venit să stabilim de comun acord ziua când se vor căsători copiii noștri. Ce spuneți, peste trei săptămâni e bine? În timpul acesta îi zâmbi candid Carminei, un zâmbet ce afișa multă afecțiune, mai plăcut, mult mai plăcut decât o promisiune incertă. Părinții și-au dat fără să răsufle acordul. Sigur, da, sigur, peste trei săptămâni era foarte bine. Tatăl, înviorat a plecat din nou în vie să culeagă struguri, au fost zadarnice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ea, o îndepărtase, o uitase... Prezența Carminei era încă vie, punct nevralgic, o persoană așa de ușor de manevrat, o adevărată plăcere s-o știi la îndemână. Și apoi simțea că-i este utilă Carminei, că fata are nevoie de afecțiune ori ea poseda atâta amar de sentimente bune de împrăștiat pe care nu i le solicita nimeni! Copiii, ei aveau o altă fire, erau reci, distanți, aveau un mod automat de a percepe exteriorul fără să se implice, fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
părerea Carminei cu multă atenție. Ea susținea ideea tratamentelor naturale cu ceaiuri, miere, gaz, oțet și ei o aprobau surprinși de concepțiile fetei, ba chiar promiseră că vor face stocuri de plante medicinale din soiurile indicate de Carmina pentru diverse afecțiuni. Seara, înainte de a pleca în camera ei la culcare, o întrebară stânjeniți dacă un cec de zece mii era suficient ca dar de nuntă. Ea le răspunse că nu trebuie să fie stresați pentru că vor face o nuntă mică. Nu are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cât de mult îi plăceau Carminei strugurii, și, deși avea în fiecare an struguri în pod, niciodată nu avusese impresia că îi sunt dăruiți ca acum, aduși ca o ofrandă pentru merite deosebite. Se simțea bine scăldată în călduța lui afecțiune, se simțea bine că știa că îi va răsplăti încrederea, nu se va bucura ca un hoț din dărnicia provenită din iluziile lui. Seara au mâncat macaroane cu brânză și pește marinat, la televizor era un serial științific, tatăl, foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
probabil că albumul ședea mai bine aici la Carmina, îl aproba pe Trofin fără să-l înțeleagă, acum, de când nu mai ședea la părinți, nutrea față de tatăl ei o simpatie ciudată, poate tocmai fiindcă îl știa atât de lipsit de afecțiune, ignorat de toți cei apropiați, complăcându-se în situația de cantitate neglijabilă. Îi plăcea să creadă că Trofin este o rezervă sufletească a ei, lăsată acolo, neexplorată, bună de folosit în situații limită. Când veneam aici la tine, de la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
către o mașină cu portiera deschisă, parcată lângă trotuar. Era duioșie în gesturile bărbatului, atâta delicată grijă. Într-o parte tivul rochiei era întors în sus, se vedea dantela furoului. El observă și se aplecă să-i așeze rochia. Câtă afecțiune! În mașină era o femeie, privea cu atenție, o atenție rece, mai mult mirată; aceea era desigur nora bătrânei. Bărbatul a ajutat-o răbdător să se așeze în mașină, a închis portiera, probabil o duceau la spital, nu știu de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
sunt trăită, am o viață întreagă în spate. Știu, ți-e greu să crezi că bărbatul tău e la fel cu ceilalți, mă rog, cine nu visează la o dragoste cum nu s-a mai văzut, la o baie de afecțiune, la sensibilități și drăgălășenii. Fleacuri, draga mea, astea nu sunt decât în mintea noastră de muieri proaste, fată, ne înecăm în dulcegării, ne înăbușim în scene idilice, realitatea e că un bărbat, oricât de liniștit ar părea, tot se uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
luni, el n-ar fi știut ce înseamnă să fii cu o femeie, atunci avu impresia că ceea ce-i spusese era adevărat și ea se îmbătă de mândria de a fi simplu, femeie. Avusese șansa să cunoască, în sfârșit, o afecțiune trainică, de suflet, iar ea alesese, fără să judece prea mult, o voluptate care se construia artificial, fără o bază de pornire și care avea să nu ducă niciunde. Pe profesorii Alexe i-a reîntâlnit la o expoziție de pictură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
dimpotrivă, îi crea satisfacții, perseverența devenise un sistem valabil în toate cazurile. La întâlnirea precedentă fusese obosită, îi lipsise tactul, nici nu începuse lupta și se resemnase deja în fața eșecului, abia acum, se recunoștea pe sine, lucidă și plină de afecțiune... Se gândi că, desigur, spre seară bărbatul va avea deja bărbia aspră, o asaltau toate aceste amănunte, picături de neliniște, de senzualitate, ce minunat, să șadă în fața lui și să-l studieze cu atenție, ce minunat! Cât de bine cunoștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cu Șam. — Adrian, ghici cine-a venit, spuse ea. — Sal’tare, pretenare, făcu Șam. Cu cât se bucură de mai mult succes, cu-atât mai abitir imită accentul cockney al mediului din care se ridicase. Salutului sau îi lipsea însă afecțiunea reală, iar zâmbetul îi era reținut, ca acelea schimbate între prieteni la o înmormântare. Într-o mână ținea un ziar făcut sul, cu care se bătea nervos pe pulpa. Purta o pereche de blugi curați, impecabil calcați, un sacou larg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
formeze elevilor deprinderea de a elabora compoziții având ca punct de sprijin un text literar cunoscut; să le îmbogățească exprimarea prin folosirea unor cuvinte sau expresii frumoase întâlnite în text; să dezvolte gândirea creatoare a elevilor; să dezvolte sentimente de afecțiune și compasiune. 6. Desfășurarea lecției: h) reamintirea textului literar (se va reciti planul de idei alcătuit în orele precedente, iar câțiva elevi vor dezvolta oral aceste idei, expunând astfel întregul conținut al textului); i) se formulează sarcina suplimentară: Imaginați-vă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
52 din Codul Penal, instanța constată că faptele pârâtului nu au vizat încălcarea ordinii publice, nu au fost săvârșite cu intenție sau premeditare, ci au fost pur și simplu niște manifestări necontrolate ale vârstei, datorate în egală măsură temperamentului coleric, afecțiunii materne exagerate: ,,eram copilul mamei”, dar mai ales acelei vârste idilice care l-a făcut nemuritor prin memorabilele sale Amintiri din copilărie. G. Călinescu considera că: ,,Ion Creangă este o expresie monumentală a naturii umane în ipostaza ei istorică ce
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
compoziției. Oferim în cele ce urmează un model de compoziție orală, realizată după textul literar: Domnu’ Trandafir de Mihail Sadoveanu (povestire) Povestirea ,,Domnu’ Trandafir” este concepută ca o scrisoare. În câteva rânduri, autorul se adresează direct destinatarului, numindu-l cu afecțiune: ,,prietene”, ,,frate dragă” și îi comunică intențiile de a-i vorbi despre domnu’ Trandafir, fostul său învățător. Presupunem că i-a mai vorbit și altădată, de vreme ce spune că îi va vorbi și în această scrisoare despre omul care i-a
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ei se luminează într-un zâmbet frumos; suflet gingaș și duios, plin de puritate și dragoste; trăiește în gândul și inima mea; zâna bună ce veghează leagănul dulce al copilăriei; consolarea la tristețe, speranță la deznădejde, forță la neputință; izvorul afecțiunii, milei, compătimirii și iertării; pieptul pe cate-ți sprijini capul, mâna care te binecuvântează, ochiul care te veghează cu multă duioșie; ghiocei pe la tâmple; bunătate fără margini; privire blândă. Despre natură: un peisaj simbolic; decor straniu; vis albastru al naturii
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
se adresează; să aibă un caracter de spontaneitate, o exprimare caldă; să fie însoțit de o masă festivă, organizată cu ocazia unei aniversări; să transmită felicitări, urări de sănătate si succes, fericire, în cuvinte și expresii pline de sinceritate și afecțiune. Structura unui toast cuprinde: o introducere în care se prezintă evenimentul respectiv; cuprinsul este constituit dintr-un scurt elogiu adus calităților celor sărbătoriți; încheierea exprimă urările și felicitările adecvate, în formule familiare sau oficiale, potrivite situației și cadrului în care
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]