3,884 matches
-
numai că nu respectă literatura, dar nici nu o mai citește (Ana Blandiana, Calitatea de martor). Rar și, conform datelor oferite de corpusul supus cercetării, cu precădere în textele praxiologice, structura nu numai..., dar relaționează un predicat negativ cu unul afirmativ: La timpul respectiv am prezentat cazuri de polițiști corupți, de vajnici apărători ai legii care nu numai că nu o apărau, dar subminau legea, fie devenind complicii infractorilor, fie încălcând ei flagrant legile țării ("Adevărul") Nu numai că nu strică
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
corelativă relaționează două predicate enunțiative. Dislocarea primului component se produce în același fel: verbul se plasează între negație și adverbul restrictiv. Repoziționarea provoacă apariția lui că expletiv într-o construcție de tipul nu numai că..., ci, dar cu ambele predicate afirmative (compară cu situația descrisă supra, 2.1.2.1). Pentru a deveni născătoare de poezie, iubirea suie, ca prin vămi purificatoare, treptele frumosului intuite de Platon și abia acolo, în aerul atât de pur încât devine rarefiat, abia acolo, în
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
1). Frecvența este însă extrem de redusă (în corpusul supus investigației s-au înregistrat doar 5 ocurențe). Nu se observă nici regularitatea comportamentului sintactic remarcat la nu numai că..., ci (și/dar (și). Varianta nu doar că..., dar relaționează două predicate afirmative, însă varianta nu doar că..., ci "leagă" atât un predicat afirmativ cu unul negativ, cât și două predicate de același fel (afirmative sau negative). Nu doar că îmi fișez lecturile "de studiu", dar le notez succesiunea, căutând să citesc tematic
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
au înregistrat doar 5 ocurențe). Nu se observă nici regularitatea comportamentului sintactic remarcat la nu numai că..., ci (și/dar (și). Varianta nu doar că..., dar relaționează două predicate afirmative, însă varianta nu doar că..., ci "leagă" atât un predicat afirmativ cu unul negativ, cât și două predicate de același fel (afirmative sau negative). Nu doar că îmi fișez lecturile "de studiu", dar le notez succesiunea, căutând să citesc tematic, în concentrare de ac (H-R. Patapievici, Zbor în bătaia săgeții) Prin
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
sintactic remarcat la nu numai că..., ci (și/dar (și). Varianta nu doar că..., dar relaționează două predicate afirmative, însă varianta nu doar că..., ci "leagă" atât un predicat afirmativ cu unul negativ, cât și două predicate de același fel (afirmative sau negative). Nu doar că îmi fișez lecturile "de studiu", dar le notez succesiunea, căutând să citesc tematic, în concentrare de ac (H-R. Patapievici, Zbor în bătaia săgeții) Prin natura ei, o democrație, nu doar că nu are trebuință de
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
indicator sau acesta derivă din conținutul întrebării într-o manieră mai elaborată. Exemple: „Cît timp petreceți vizionînd emisiuni educative despre viața și comportamentul animalelor?” (întrebare directă, fără interpretări greu de prevăzut ale răspunsului); „Obișnuiți să spuneți minciuni?” (întrebare indirectă; răspunsul afirmativ indică nesinceritatea subiectului, iar răspunsul negativ indică sinceritatea). Întrebări factuale, de opinie, de cunoștințe, de control Întrebările factuale solicită răspunsuri care se referă la comportamentul subiecților sau al altor persoane, la situații trăite de subiecți sau de alte persoane din jurul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Inclusiv marele magnat Bill Gates și-a construit averea pe drepturile de autor. (Radio România Actualități, 7.V.2004); în loc de "(toți) marii magnați, inclusiv Bill Gates...". 2.1.1. INCLUSIV substituie unele semiadverbe - ȘI (în enunțuri cu verbul la forma afirmativă): S-a referit la toate cabinetele din ultimii zece ani, deci inclusiv la Executivul condus de Călin Popescu Tăriceanu. (22, 18-14.II.2006) Fostul impresar, acum președinte executiv și acționar la Dinamo, a fost implicat în conflicte inclusiv cu părinții
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
1945. Nici astăzi Însă poziția naționalismului ca ideologie și concepție nu e prea mult schimbată, iar motivul este simplu: cînd lumea e preocupată de crearea unei Europe unite, se mai poate vorbi de naționalism!? Răspunsul Însă nu poate fi decît afirmativ, căci Europa unită nu poate fi altceva decît o Europă a națiunilor. În ziarul Timpul din 6 mai 1880 Mihai Eminescu aprecia că ,,ar fi cu cale ca cineva să facă odată limpede și În scris deosebirea Între ceea ce, fără
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
căror studiu cercetătorii au datoria să trezească În poporul nostru sentimentul demnității, simțămintele măreției și respectului pentru tradițiile naționale. Ar rezulta că poporul nostru despre care se vorbește este cel bucovinean. Dar se poate vorbi despre un popor bucovinean? Răspunsul afirmativ presupune precizări, căci, neîndoielnic, bucovinean nu Înseamnă ucrainean. Între cei doi termeni semnul identității nu se poate pune. Făcînd apel la definiția cea mai largă și mai cuprinzătoare a conceptului popor, ca mulțime de oameni aparținînd uneia sau mai multor
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
singur, ci Împreună cu pionii implicați, mai sus menționați. Lucrând cu persoane deficiente de auz, se naște frecvent Întrebarea din partea celorlalți dacă interacțiunea educativă necesită cunoașterea limbajului semnelor. Specialistul ar trebui să cunoască limbajul semnelor doar pentru a-i Înțelege.Răspunsul afirmativ nu este considerat o condiție sine qua non de către experimentați defectologi români În procesul de a Învăța un deficient de auz să vorbească, Întrucât limbajul mimico-gestual, respectiv utilizarea abuzivă a acestuia nu-i motivează, ci Îi face să lenevească și
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
specialiștii În domeniu cu viziuni diferite cât și persoane „profan” semnalează Întrebarea dacă interacțiunea educativă necesită Învățarea și utilizarea limbajulului mimico gestual. Din perspectiva personală, considerăm că specialistul ar trebui să cunoască limbajul semnelor doar pentru a-i Înțelege. Răspunsul afirmativ nu este considerat o condiție sine qua non de către defectologii români În procesul de a Învăța un deficient să vorbească, deoarece utilizarea excesivă a limbajului mimico gestual Îi face să lenevească și să nu vrea să Învețe să pronunțe. Individul
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
perspectiva analizei noastre, acesta funcționează ca un context, pe care am putea să-l numim co(n)text oblic. Întrebarea este dacă o asemenea observație, ce aparține În mod evident domeniului logicii, este de ajutor În această cercetare. Răspunsul este afirmativ. Diferența de semnificație dintre Cre’ cî-i sonor și Îi sonor ne ajută să apreciem, cu mai multă acuratețe, așa cum vom vedea în subcap. 4.3., forța ipotezelor pe care le construiește/accesează interpretul, a căror pertinență este, aparent, comparabilă. Dacă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
și după aia în carnete. (4) Este fraza (1) suficientă pentru ca receptorul vizat să construiască referința corectă (similară cu cea a emițătorului) a elementului lingvistic trecem? Înțelege receptorul că semnificația frazei este aceea de a schimba subiectul discuției? Un răspuns afirmativ este posibil. Într-adevăr, trecem, În conexiune cu expresia mai departe, ar putea Însemna a continua discuția pe o altă temă. Dar ce anume garantează această interpretare? Contextul lingvistic mai larg enunțurile anterioare nu-l ajută foarte mult pe receptor
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
sau promiscuitatea umană". La nivelul utilizărilor pe care le-am semnalat, se poate observa însă că acestea sunt în realitate polisemantice. 11 Vezi nominale ca bâtă, copac, pomist, tufă (de Veneția), varză (Milică 2006: 402). 12 Există totuși unele răspunsuri afirmative, în care sunt notate exemple ca a. ochelarista de Ana, b. drogatul de Vlad, catalogate de autori ca aprecieri neutre. Pentru exemplul a. este notată următoarea explicație: "Nu o consider insultă pentru că am folosit-o pentru a denumi o persoană
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
Apărării Naționale contribuie activ la îndeplinirea obligațiilor și angajamentelor asumate în cadrul O.N.U., N.A.T.O., U.E. și a altor inițiative de cooperare regională la care România este parte. În ultimii ani, personal din cadrul Centrului Militar Zonal Iași a răspuns afirmativ la solicitări de acest gen, și a depășit cu succes probele de selecție în vederea participării la misiuni cu caracter divers în diferire teatre de operații (Irak, Afganistan, Bosnia) și în alte țări cu anumite probleme de securitate de pe continentul african
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
dedicate opt ore se numește "Recapitularea cunoștințelor dobândite în clasa a IlI-a" și vizează repetarea cunoștințelor despre folosirea în comunicare a părților de vorbire, a părților de propoziție, a propozițiilor simple și respectiv dezvoltate; dezvoltarea unei propoziții simple, propoziției afirmative și propoziției negative. Prin lecțiile de recapitulare periodica, învățătorul urmărește sistematizarea și fixarea cunoștințelor predate de-a lungul unui șir de lecții consacrate unui mare capitol. Asemenea lecții se organizează în ambele clase la terminarea studierii unei părți de vorbire
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
face prin comenzi scurte și clare. Pentru parcurgerea unei lungimi de coardă cu o echipă formată din două persoane se procedează în felul următor: Capul de coardă îl întreabă pe secund dacă este gata să îl asigure. După ce primește răspunsul afirmativ, capul pleacă anunțându-l pe secund „am plecat"; Dacă are nevoie de tracțiune de coardă, capul strigă „fiiil !". Dacă nu mai are nevoie de tracțiune, capul strigă „slaaab !". Secundul nu trebuie să răspundă comenzii căci capul de coardă vede sau
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
Searle: Lumea fizică există independent de reprezentarea noastră. Oamenii au acces la o lume prin diverse moduri interconexe (precepția, gândirea, limbajul, convingeri, imagini, hărți, etc.), ele pot fi grupate sub termenul de „reprezentări” ce au intenționalitate. Unele „reprezentări” (convingerile, propozițiile afirmative) se vor a fi despre cum sunt lucrurile în realitate; ele sunt adevărate dacă și numai dacă corespund faptelor din realitate. Modurile de prezentare (vocabularele, schemele conceptuale în genere) sunt creații omenești, astfel încât pot fi și arbitrare, putem avea nenumărate
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
soluțiilor; lasă timp ideilor să „dospească”; combină ideile în cât mai multe forme posibile. Pentru fazele convergente sunt tot șase reguli: deliberează și dezvoltă utilizând logica; fii explicit; ocolește închiderea prematură; asumă-ți riscul în sarcinile dificile; dezvoltă un raționament afirmativ, pozitiv; ai în vedere tot timpul obiectivele urmărite. (Mariana Caluschi, 2001, p.35) Totuși, succesul oricărui model de rezolvare a problemelor depinde de capacitatea noastră de a avea o abordare holistică, care să aibă în vedere întreaga complexitate a problemei
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
pe măsură sau care nu au fost pedepsiți la timp pentru nerealizarea sarcinii de învățare astfel încât să se producă întărirea procesului de învățare și ei să conștientizeze beneficiile acestui proces. La itemul 3 cadrele didactice au avut de răspuns cu afirmativ sau negativ privind prezența conduitelor. Astfel 5 cadre didactice din 6 au răspuns afirmativ la această întrebare, ceea ce este oarecum îngrijorător pentru un copil din clasele I-IV. Violența la această vârstă se manifestă prin: violență verbală, etichetare, dominare prin
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
învățare astfel încât să se producă întărirea procesului de învățare și ei să conștientizeze beneficiile acestui proces. La itemul 3 cadrele didactice au avut de răspuns cu afirmativ sau negativ privind prezența conduitelor. Astfel 5 cadre didactice din 6 au răspuns afirmativ la această întrebare, ceea ce este oarecum îngrijorător pentru un copil din clasele I-IV. Violența la această vârstă se manifestă prin: violență verbală, etichetare, dominare prin exteriorizare a ene rgiei. Itemul 4 vizează măsura în care școlarii mici sunt izolați
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
singur, ci împreună cu pionii implicați, mai sus menționați. Lucrând cu persoane deficiente de auz, se naște frecvent întrebarea din partea celorlalți dacă interacțiunea educativă necesită cunoașterea limbajului semnelor. Specialistul ar trebui să cunoască limbajul semnelor doar pentru a-i înțelege.Răspunsul afirmativ nu este considerat o condiție sine qua non de către experimentați defectologi români<footnote concepție adoptată și de cunoscutul defectolog asis.univ. Rodica Oproiu, Facultatea de Asistență Socială, Cluj footnote> în procesul de a învăța un deficient de auz să vorbească
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
atât specialiștii în domeniu cu viziuni diferite cât și persoane „profan” semnalează întrebarea dacă interacțiunea educativă necesită învățarea și utilizarea limbajulului mimico-gestual. Din perspectiva personală, considerăm că specialistul ar trebui să cunoască limbajul semnelor doar pentru a-i înțelege. Răspunsul afirmativ nu este considerat o condiție sine qua non de către defectologii români<footnote concepție adoptată și de cunoscutul defectolog asist.univ.Rodica Oproiu, Facultatea de Asistență Socială, Cluj footnote> în procesul de a învăța un deficient să vorbească, deoarece utilizarea excesivă
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
1.2. Perioada romană Dincolo de raportarea la lumea materială, la istorie, la contextul cultural sau religios, arta este pusă și într‑o raportare cu lumea fizică, cu natura, iar în legătură cu acest lucru de‑a lungul istoriei esteticii, sunt atât poziții afirmative cât și negative 13. De aici apar acele păreri care afirmă fie că arta ar fi doar mimesis 14, fie că arta este originalitate. În această perioadă, un loc aparte îl ocupă busturile considerate a fi cea mai importantă contribuție
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
negativă a caracterului copilului. 2.4.2.Devieri de conduită după simptomul prevalent Cele mai multe dintre manifestările amintite se organizează, relativ unitar, în diverse atitudini, care formează temeiul conduitelor caracteriale. Se diferențiază două tendinițe fundamentale de regrupare a simptomelor potrivit cu sensul afirmativ sau negativ al atitudinii copilului față de alții, în realitate, această bivalență marcată prin replierea copilului față de cei din jur, sau prin afirmarea pe calea introducerii directe în universul acestora, constituie direcțiile de baza ale conduitei deviate : a) de evaziune;b
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]