583,813 matches
-
care, prin interesul și succesul de care s-au bucurat, au propulsat această săptămînă în topul acțiunilor, oricum numeroase și de calitate, organizate de competenta și entuziasta sa directoare, Juana Zlotescu Simatu, însuflețită desigur și de condiția ideală pentru cineva aflat la conducerea unei instituții cu asemenea profil - aceea de a cunoaște la fel de bine limba, cultura, viziunea și experiența de viață a două lumi: Spania și România. Zilele Cervantes la București au debutat sub semnul nobil al muzicii și poeziei, pe
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
al Ambasadei Spaniei, profesori și elevi de la Institutul Cervantes - una din principalele meniri ale acestuia fiind tocmai predarea limbii spaniole - și de la liceele bucureștene "Cervantes", "Uruguay", "Iulia Hasdeu", "Sadoveanu" și de la Colegiul "Sf. Sava", hispaniști, profesori universitari, traducători, cetățeni spanioli aflați în trecere prin București. Actorii Valeria Cociaș și Florin Piersic jr. au citit capitolul final (în frumoasa tălmăcire românească a lui Edgar Papu și Ion Frunzetti). Shakespeare, celălalt geniu omagiat al serii, a fost de asemenea prezent prin recitarea în
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
dintre multele tragedii de tot felul din toate domeniile - mi s-ar replica). Faptul că bibliotecile publice (adică viețuind în primul rând din banii Statului, nu ale puținelor "Fundații" etc.) nu mai au fonduri suficiente (ori mai deloc) pentru "achiziții", aflasem, după Revoluție (când, de pildă, institutele de cercetare ale Academiei - ca Institutul de Lingvistică - nu mai primesc gratuit abonament chiar la revistele din domeniul lor, editate de Editura aceleiași mari instituții, iarăși știm. După cum știam, de asemenea, că "fondul legal
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
fără rezultat, în genere - de a se dona câte un număr cel puțin, din puzderia de publicații (mai ales efemere ziare ale Revoluției) tipărite în ultimele zile ale anului 1989 și în primii ani după aceea: pierdute cu desăvârșire, majoritatea. Aflasem toți despre dezastrul "Bibliotecii Centrale Universitare", din București (BCU), și despre distrugerea iremediabilă, în incendiul din timpul Revoluției, a miilor (zeci de mii?) de cărți, reviste, ziare; mai eram informați, unii (eu am trăit direct, cu stupoare, această comunicare), că
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
periodicul. La BA, după două zile (în actualul regim de lectură, "zi" înseamnă, din păcate, doar "până la ora 14") de căutări, nu s-a găsit colecția decât până la sfârșitul lunii martie ("Nimic, din aprilie-mai? - Nu, nimic"). La BN aveam să aflu că numărul există în fondul Bibliotecii, dar adevărul este mult mai crud: nici numărul respectiv, nici ziarul din 1947 și nici alte ziare mai vechi decât cele din ultimii trei ani nu pot fi consultate. Nu mai este vorba despre
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
de "fond legal", nu se mai păstrează acolo, în sălile de lectură din localul antedeluvian din strada Doamnei, decât presa "din ultimii trei ani". Restul: imposibil de consultat (decât, o mică parte, într-un depozit mai organizat). Căci totul se află în magazii din diverse străzi, "în vracuri", imposibil - mi s-a spus net - de mutat din loc pentru a găsi ce-i trebuie unui cercetător și chiar Bibliotecii. Aceste maldăre dintr-o arhivă unică (exceptând, menționam, "depozitul din strada Amzei
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
magazii din diverse străzi, "în vracuri", imposibil - mi s-a spus net - de mutat din loc pentru a găsi ce-i trebuie unui cercetător și chiar Bibliotecii. Aceste maldăre dintr-o arhivă unică (exceptând, menționam, "depozitul din strada Amzei") se află la discreția prafului, a poluării care distruge hârtia, și spre bucuria șobolanilor, care, umplându-se de cultură, au de unde să-și procure hrana zilnică. Am investigat cu exasperare și am aflat că nu există o altă arhivă a presei românești
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
arhivă unică (exceptând, menționam, "depozitul din strada Amzei") se află la discreția prafului, a poluării care distruge hârtia, și spre bucuria șobolanilor, care, umplându-se de cultură, au de unde să-și procure hrana zilnică. Am investigat cu exasperare și am aflat că nu există o altă arhivă a presei românești (poate că erau, răzlețe, eșantioane pe la Securitate?). Nimeni nu va putea face studii de istorie - atâta cât aceasta reiese din "ziare" -, dar șí de literatură, arte plastice, spectacole și altele, din
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
secolul al XIX-lea!). Am avut norocul altui ajutor, neprețuit, șí al unui cercetător împătimit al BA, care a găsit (deci era! - asta este o altă "poveste"), în depozitul bibliotecii, numărul, "rătăcit"! Dar cu prilejul recentei căutări exasperate, am mai aflat cum poate muri, șí în alt mod, chiar BA. Ne-am bucurat să aflăm, că noul local al BA, a fost "inaugurat" (deci, credeam: a fost terminat). Au trecut anii postrevoluționari, de eforturi și speranțe: Ne mutăm, în doi ani
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
împătimit al BA, care a găsit (deci era! - asta este o altă "poveste"), în depozitul bibliotecii, numărul, "rătăcit"! Dar cu prilejul recentei căutări exasperate, am mai aflat cum poate muri, șí în alt mod, chiar BA. Ne-am bucurat să aflăm, că noul local al BA, a fost "inaugurat" (deci, credeam: a fost terminat). Au trecut anii postrevoluționari, de eforturi și speranțe: Ne mutăm, în doi ani" - repetau funcționarii, când le arătam sălile devenite insalubru de întunecate, culoarele igrasioase, fără lumină
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
pentru cărți și cititori - care nu s-au mutat!). Clădirea veche va fi - mi s-a spus, consolator - "reconsolidată", "reamenajată", "recondiționată") - (orice re-, ca să întreținem speranța), la etaj (ce triumf!) - și, desigur, în funcție de "fonduri". Însă până una alta, o măsură aflată de mine acum (dar, se pare, mai veche) este aceea de a nu se da prea ușor permise de frecventare a BA pentru "copii", respectiv (să nu ne bucurăm că șí preșcolarii ar dori să aibă acces la BA!) tinerii
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
spațiu pentru "cărți" (cu tot ceea ce presupune "igiena" depozitării, manipulării, restaurării, eventual a microfilmării lor), dar șí pentru cititori (căci nu ne referim la "biblioteci de împrumut"). Nici BN, nici BA nu au aceste elemente definitorii și de aceea se află în stare de șoc, eventual chiar de comă. Aceste spații trebuie gândite de la început (sau, măcar, în dinamica ulterioară), ca putând fi "elastice", "extensibile". Timpul sporește cantitatea ("materia primă" - publicațiile) și "consumatorii" (ar fi mai frumos spus "beneficiarii") - cititorii. Nu
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
o zonă a nimănui, supusă amenințării din ambele direcții, ea se răsfață în conștiința unui mistic demonizat, așadar disputat de forțe opuse, a căror imagine răspunde esteticii urîtului. O asemenea estetică realizează scenografia spectacolului oferit de "sufletul" ce se declară aflat în criză (cu toate că mai plauzibilă credem că ar fi o criză a intelectului blazat ce se pune în scenă cu mare dexteritate). O scenografie în care se pot identifica reminiscențele valorilor pierdute, încastrate în magma imaginarului infernal, în vederea unei reprezentații
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
putut spera, totuși, că lucrurile se vor petrece altfel este pentru că noi refuzăm să luăm notă de natura și originea răului colectiv, continuând să-l căutăm fie în afara noastră, fie în persoana câtorva indivizi, dar niciodată acolo unde el se află, adică în spiritul tribului însuși, singurul care are puterea necesară să determine natura morală a societății în care trăim și soarta noastră în lume ca popor; răul suntem noi, nu ceilalți, acesta este singurul adevăr; restul este demagogie și plictiseală
Absurdul continuu () [Corola-journal/Journalistic/13402_a_14727]
-
-i acuza pe acești nefericiți ai soartei de delațiune este ca și cum ai confunda violul cu prostituția, ori gulagul cu bordelul. De fapt transformarea lor forțată în informatori nici nu avea scopuri informative, cum se tot acuză. Ce se mai putea afla de la ei? Nimic! Împingerea lor în delațiune era calea satanică de tortură și înrobire interioară. Delatorul este sclavul moral al călăului său, iar delațiunea, închisoarea sa spirituală. Prin turnătorie se urmărea zdrobirea sufletească individuală și sfărâmarea solidarității colective până la a
Absurdul continuu () [Corola-journal/Journalistic/13402_a_14727]
-
centrat pe Misty Mary Wilmot, o pictoriță însingurată, și pe sinistra familie în care a intrat prin căsătorie, un clan de insulari cu sînge albastru. Misty își relatează povestea sub forma unui jurnal pe care-l adresează soțului ei, Peter, aflat în comă după o tentativă de sinucidere. Impregnat de climatul de angoasă și paranoia al insulei, plin de detalii ciudate, Jurnalul poartă marca stilistică a lui Chuck Palahniuk - fraze scurte, repetitive, ce degajă autentica forță a personajelor sălbatice și dezaxate
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
Și asta nu din dorința ca românii să poată citi în original operele strămoșilor lor romani, ci pentru a face să domine în societate spiritul prin care cultura greco-latină a configurat definitiv ceea ce numim noi astăzi Europa. Când România se afla în secolul XIX în plin proces de europenizare, Eminescu, susținând necesitatea învățământului clasic la noi, sublinia cu tărie caracterul formativ al Antichității clasice. “Cultura clasică”, spunea cu mare dreptate poetul, “are calitatea determinată de a crește, ea este în esență
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
prevalent, acolo domnesc etica și rigoarea intelectuală, acolo principiul adevărului s-a impus definitiv. Așa se face că în țările participante la cultura și civiizația europeană, cum era și România înainte de invadarea ei de către armata roșie, se citează și lucrări aflate în manuscris, se menționează informațiile transmise pe cale orală de către studenți, asistenți, colegi. Într-o asemenea atmosferă plagiatul nu-și găsește locul și, în cazul în care se produce, el este sancționat prompt, fără milă. Aproape jumătate de secol de stăpânire
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
alterată în forme foarte grave. Din nefericire după decembrie 1989 nu s-a voit de către puterea emanată o acțiune hotărâtă pentru restabilirea valorilor caracteristice renașterii românești în epoca modernă, ci a continuat să încurajeze neseriozitatea, impostura, incompetența intelectuală. Puterea politică aflată la putere din decembrie 1989 până astăzi, cu o pauză între 1996-2000, a cultivat aceiași oameni, aceiași mentalitate, aceleași structuri caracteristice vechiului regim. Așa se face că azi asistăm cum un ministru român plagiază ordinar și nu realizează în nici un
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
totul. Am făcut, pe semne, mutra acră a celui care, urcând în tramvai pentru cincisprezece stații, nu găsește loc liber - este chiar posibil să fi dat un pas îndărăt: veți recunoaște că nu e lucru de toate zilele să te afli acostat de dublul tău, nu mai spun să-l vezi cu acea șapcă neagră de pâslă pe care o arborează pensionarii, cu niște șalupe în picioare de dinainte de Revoluție, iar pe nas cu ochelari chinezești de zece ori mai ieftini
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
Scriitorul Vasile Datcu are auzul fin și înregistrează nuanțat vorbirea personajelor (mai ales când e vorba de săteni). El aude „monstruos” și exprimă minuțios și sugestiv, cu accente adesea umoristice, rostirea omului simplu. Așa se creează atmosfera dintr-un sat aflat în uimire (Uriașul), iar dialogul dintre un intelectual colecționar pasionat și niște țărani care-i cară acasă un prețios dulap vechi, într-o căruță hârbuită, trasă de niște mârțoage, pare o scenă dintr-o comedie. Limbajul firesc nuanțat de o
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
adversarii, ridică o problemă de principiu vizând legitimitatea puterii de azi. Oare de ce vor toți acești indivizi să ne conducă? Ce resorturi intime îi împing spre vârful piramidei? S-or fi născut cu o căiță în frunte și n-am aflat noi? Or fi având un pact cu Istoria? Din câte-mi dau seama, poți face bine pentru țară de la absolut orice nivel social. Poți fi un bun sculer-matrițer, poți fi un bun profesor ori măturător. De ce e nevoie s-ajungi
Triumful resentimentului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13376_a_14701]
-
CMCAR) îl descrie, în raportul ei pe anul 2002, pe Vadim Tudor drept „un intelectual foarte elocvent, care nu scapă nici un prilej pentru a-și demonstra vasta capacitate intelectuală”. „Intelectual foarte elocvent”?! „Vastă capacitate intelectuală”?! Oare pe ce lume ne aflăm? O lume cu susul în jos, desigur, dacă aceeași organizație îi stigmatiza pe Dorin Tudoran și Gabriel Liiceanu drept antisemiți periculoși, iar pe cei care-au îndrăznit să le atragă funcționarilor de la C.M.C.A.R. atenția că bat câmpii devin
Triumful resentimentului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13376_a_14701]
-
inimaginabilă, lingând tălpile și icnind fascinat de „magnifica personalitate” a prostănacului din Scornicești. Rareori am avut un sentiment al jenei atât de profund: dacă un purtător de pix poate scoate din delicatul instrument efecte atât de grosolane, înseamnă că ne aflăm în zona patologicului. Cum poți să-i spui cuiva, direct, fără să se caște pământul sub tine: „sunteți cel mai de seamă bărbat de stat din întreaga existență a României”?! I-a cunoscut Vadim pe toți, ca să-i clasifice ca
Triumful resentimentului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13376_a_14701]
-
întreaga existență a României”?! I-a cunoscut Vadim pe toți, ca să-i clasifice ca la fotbal? Îi las de-o parte pe regii Carol I (cel care ne-a adus Independența, nu?) și Ferdinand (Întregitorul, nu?), fiindcă știu că mă aflu într-o zonă monarhofobă. Dar cum rămâne cu toți politicienii de rasă care-au transformat, în nici o jumătate de veac, o țară anarhică, primitivă, într-una virtualmente modernă? Sigur că acestea sunt pentru Vadim Tudor fleacuri. El e prea ocupat
Triumful resentimentului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13376_a_14701]