3,174 matches
-
început să se schițeze încă din sarmațian , rezultând o câmpie de acumulare marină , cu structură și suprafață ușor înclinată spre sud-est . Râul Bahlui a constituit agentul principal de modelare a reliefului. În esență , aspectul actual al văii Bahluiului, precum și al afluenților acestora , ca și forma unor interfluvii , a rezultat în urma a numeroase modificări ale cursurilor râurilor și de retragerea continuă a versanților . Actualul relief din cadrul zonei cercetate , dezvoltat pe depozite volhiniene și basarabiene , aparține Masivului Dealul Mare și Culmii Holmului la
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
solide împrăștiate pe plaje; construcțiile neautorizate, cu evacuări pirat de ape menajere (Manoleli, Săvulescu, Suciu, 1998). Degradarea țărmurilor - Barajele opresc aportul natural de aluviuni grosiere - barajele (Porțile de Fier I și Porțile de Fier II, și cele de pe râurile interioare - afluenți ai Dunării), rețin aluviunile grosiere. În acest timp, apele se reîncarcă cu aluviuni fine, erodând malurile argiloase. Consecința: cordonul litoral se îngustează ca urmare a eroziunii valurilor generate de marile furtuni de iarna, plajele pierd din suprafețele utile, afectând chiar
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
de pe același nivel ierarhic, controlează unitățile subordonate și este controlată de una sau mai multe unități sistemice de rang superior. Spre exemplu, un bazin hidrografic este o structură sistemică constituită predominant din componente naturale, având ca unități sistemice subordonate bazinele afluenților de diferite ordine. Pe acestea el le controlează prin mecanisme variate, acționând cu diferite intensități, ca o consecință a acțiunii componentei-cheie care este nivelul de bază. La rândul lui, este controlat de un colector de ordin hidrografic mai mare, subordonat
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de acestea, prin valea cu lacuri sărate a Maniciului dintre Caspică și Marea Neagră, veche legătură geologică între cele două mări, continuând apoi pe tot litoralul nord-estic și nordic al Mării Negre și la gurile Dunării, precum și la vărsarea unora din afluenții de câmpie ai Dunării Inferioare, aceleași particularisme caracterizând și prelungirea cea mai vestică a stepei, Câmpia Pannonică. Urmare a acestor pătrunderi ale nomazilor cu turmele lor, unele regiuni suferă transformări treptate, foste terenuri arabile devenind pajiști, lucru care determină o
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
volgodonic, resimțite în cultura meotică, în care sunt atestate acum înmormântări cu orientarea defuncților cu capul spre vest, caracteristică tipic sauromată, transmisă mai departe de siraki. Descoperirile arheologice arată că sirakii au pătruns și în bazinul râului Terek și al afluentului său, Sunia, din partea estică a Caucazului de Nord, astfel încât întreaga zonă este dominată în această perioadă de sarmați, secondați de meoți. După o perioadă obscură, în secolul I d.Hr. sunt semnalați în sectoarele centrale și estice ale Caucazului de
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
o constituie alimentarea pluvio nivală, cu mari variații de nivel și debit, precum și turbiditatea ridicată, datorită fenomenului de eroziune din bazinele de recepție. Principalele cursuri de apă care drenează județul sunt: Prutul (sectorul mijlociu), care formează granița cu Republica Moldova, și afluentul său Jijia (cursul mijlociu și superior). Bahluiul - afluent al Jijiei, traversează municipiul Iași - reședința județului. În partea de vest a județului se află Siretul (cursul mijlociu) și Moldova (sector din cursul inferior). În partea de sud a județului se află
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de nivel și debit, precum și turbiditatea ridicată, datorită fenomenului de eroziune din bazinele de recepție. Principalele cursuri de apă care drenează județul sunt: Prutul (sectorul mijlociu), care formează granița cu Republica Moldova, și afluentul său Jijia (cursul mijlociu și superior). Bahluiul - afluent al Jijiei, traversează municipiul Iași - reședința județului. În partea de vest a județului se află Siretul (cursul mijlociu) și Moldova (sector din cursul inferior). În partea de sud a județului se află afluenții Bârladului. Iazurile au o mare răspândire, mai
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
său Jijia (cursul mijlociu și superior). Bahluiul - afluent al Jijiei, traversează municipiul Iași - reședința județului. În partea de vest a județului se află Siretul (cursul mijlociu) și Moldova (sector din cursul inferior). În partea de sud a județului se află afluenții Bârladului. Iazurile au o mare răspândire, mai ales în partea de nord-est a județului, adică în Câmpia Moldovei, imprimind o notă specifică peisajului. La acestea se adaugă bălțile din lunca Prutului, a Siretului și, mai ales, a Jijiei. Regimul apelor
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
formarea a numeroase coturi și meandre ale albiei minore a Prutului care s-au izolat în timp de cursul principal, transformându-se în ape stătătoare (prutețe). O altă caracteristică a bazinului hidrografic Prut o constituie prezența zonelor mlăștinoase specifice depresiunii afluentului principal Jijia. În apele râului Prut și ale afluenților lui (Bahlui, Jijia, Miletin) au fost identificate 67 de specii de pești. În bazinul hidrografic Siret și în apele afluentului său râul Moldovaihtiofauna este reprezentată prin 65 de specii de pești
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
a Prutului care s-au izolat în timp de cursul principal, transformându-se în ape stătătoare (prutețe). O altă caracteristică a bazinului hidrografic Prut o constituie prezența zonelor mlăștinoase specifice depresiunii afluentului principal Jijia. În apele râului Prut și ale afluenților lui (Bahlui, Jijia, Miletin) au fost identificate 67 de specii de pești. În bazinul hidrografic Siret și în apele afluentului său râul Moldovaihtiofauna este reprezentată prin 65 de specii de pești. Din punct de vedere piscicol, apele bazinului hidrografic Prut
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
a bazinului hidrografic Prut o constituie prezența zonelor mlăștinoase specifice depresiunii afluentului principal Jijia. În apele râului Prut și ale afluenților lui (Bahlui, Jijia, Miletin) au fost identificate 67 de specii de pești. În bazinul hidrografic Siret și în apele afluentului său râul Moldovaihtiofauna este reprezentată prin 65 de specii de pești. Din punct de vedere piscicol, apele bazinului hidrografic Prut se încadrează (pe teritoriul județului Iași) în zonele scobarului, mrenei și crapului. Datorită debitelor reduse sau nepermanente afluenții râului Prut
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
în apele afluentului său râul Moldovaihtiofauna este reprezentată prin 65 de specii de pești. Din punct de vedere piscicol, apele bazinului hidrografic Prut se încadrează (pe teritoriul județului Iași) în zonele scobarului, mrenei și crapului. Datorită debitelor reduse sau nepermanente afluenții râului Prut nu prezintă condiții favorabile pentru dezvoltarea unor populații piscicole bine definite. Apele stătătoare cu caracter permanent constituite din bălți și prutețe se încadrează în zona crapului, fiind populate cu pești stagnofili. Cursul Prutului este format din imensul lac
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
întâlnindu-se din ce în ce mai rar. Ihtiofauna râului Bahlui este alcătuită dintr-un număr redus de specii de pești de talie mică, datorită încărcării organice mari a apelor uzate evacuate după o epurare insuficientă. Fauna de pești a râului Jijia și a afluenților săi este relativ bogată, însumând 16 specii tolerante la oscilațiile factorilor de mediu, incluse taxonomic în 3 familii. Se constată că datorită impactului antropic puternic (poluare), în aval de localitățile mari, fauna Jijiei este caracterizată printr-un număr scăzut de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Moldovei, mai exact în partea nordică a Podișului Central. Panta terenului este de 6-7°. b) Aspecte pedologice: solurile din cadrul rezervației sunt brune argilo-iluviale tipice. Solurile sunt profunde și foarte profunde. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației este străbătut de pârâul Răchita, afluent al Sacovățului care se varsă în pârâul Bârlad. d) Aspecte climatologice: rezervația este situată în sectorul de climă continentală. Iernile sunt reci, dominate de masele de aer ale anticiclonului euroasiatic cu circulație nordică și nord-estică, cu viscole puternice. Verile sunt
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
între 8-12°. Sedimentarul este de vârstă volhiniană, acoperit cu luturi loessoide de vârsta cuaternară. b) Aspecte pedologice: predomină cernoziomurile cambice și solurile cenușii de pădure. c) Aspecte hidrologice: apele pluviale și subterane de pe suprafața rezervației sunt colectate de pârâul Uricani, afluent al râului Bahlui. d) Aspecte climatologice: temperatura medie multianuală este de 9,7°C, numărul de zile cu îngheț pe an 98, regimul eolian direcția predominantă nord-vest, viteza medie anuală 14,7 m.s -1 , temperatura medie pe sezonul de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de sol prezent pe toată suprafața rezervației este cernoziom cambic. c) Aspecte hidrologice: pâraiele ce drenează teritoriul sunt despărțite de interfluvii evidente prelungi și domoale mai mult sau mai puțin întrerupte pe alocuri; teritoriul rezervației este drenat de pârâul Frasin, afluent al Jijiei. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume, ninsori), iar sub influența maselor de aer cald de origine mediteraneeană
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
afirma că fauna fosiliferă din Dealul Repedea reprezintă un etalon biostratigrafic pentru Basarabianul superior din țara noastră. b) Aspecte pedologice: solurile din cadrul rezervației sunt de tip litosol și renzină. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației face parte din subbazinul pârâului Vămeșoaia, afluent al râului Bahlui. d) Aspecte climatologice: temperatura medie multianuală este de 8°C, temperatura maximă absolută: 28°C, temperatura minimă absolută: -30,6°C, nr. zile cu îngheț pe an: 98 zile; regimul eolian direcția predominantă nord vest, viteza medie
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Bahlui Sirețel, oolitul de Hârlau, nisipurile de Sticlăria-Sângeap, gresia oolitică de Crivești. Obiectul ocrotirii îl constituie fauna de moluște salmastre caracteristice începutului Basarabianului. b) Aspecte pedologice: solul din cadrul rezervației este litosol. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației este străbătut de un afluent al pârâului Rece și de doi torenți. d) Aspecte climatologice: se încadrează în sectorul de climă continentală în care se simte influența climatului excesiv, dar și influența climatului continental temporar maritim; temperatura medie anuală: 9°C, temperatura maximă absolută: 39
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
podolica. Nisipo gresii și calcare lumașelice. Depozitele basarabiene din zona Șcheia sunt cele mai vechi depozite care aflorează, având în acest perimetru o largă dezvoltare. ARII DE PROTECȚIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ (SPA) ELEȘTEELE JIJIEI ȘI MILETINULUI Jijia este cel mai important afluent al Prutului, având o lungime de 282,6 km și o suprafață a bazinului hidrografic de 5722 km2. La circa 46 km nord de Iași, în împrejurimile localității Vlădeni, au fost realizate importante lucrări hdrotehnice pentru reducerea riscului de inundații
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de noi suprafețe agricole. Ca urmare, au fost create două lanțuri de iazuri și eleștee cu destinație piscicolă (1900 ha) folosite și pentru irigații, primul pe cursul Jijiei între localitățile Larga Jijiei și Vlădeni iar al doilea pe cursul Miletinului (afluentul principal al Jijiei), în dreptul localității Hălceni amenjându-se un lac de acumulare. Suprafețele stuficole din jurul eleșteului Florea din apropierea localității Vlădeni sunt o mărturie a întinsei zone inundabile pe care o forma cândva Jijia în această regiune. Clima este temperat-continentală cu ierni
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
transferul de substanță (informație) de la unul la celălalt. Cele două albii sunt permanent în contact și realizează schimburi relativ egale, astfel încât relația lor rămâne în echilibru (fiecare este o soluție complementară pentru cealaltă "albie"). Nu exclud nici posibilii (și necesarii) "afluenți", și într-o parte, și în cealaltă; pentru realitate, spre exemplu, elementele de civilizație aduse de un colonizator pot provoca mutații majore în imaginarul local; pentru imaginar, datele de interpretare teoretică a unui fenomen, cunoscute și acceptate de comunitate, pot
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
provoacă forma în realitate, datorită teoriilor sau proiecțiilor individuale revoluționare (de la utopii, la viziunile științifico-fantastice). Se ivesc uneori în sistemul corespondențelor dislocări ireversibile, devieri temporare sau discontinuități pe perioade îndelungate, așa cum altădată se formează câmpuri nivelate, "delte" sau chiar noi afluenți care revarsă idei și concepte uitate și pe care cele două "fluvii", realitatea și imaginarul, le integrează în mod diferit față de trecut. Bazinele "de alimentare" există pentru ambele albii pe care le proiectez aici prin metafore vizuale. Trebuie precizat însă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
din bazinul cu pomi de la Bucium Iași" A. Papadopol și C.V. Mândru în lucrarea "Contribuții la cunoașterea păsărilor din regiunea Iași", apărută în anul 1967, publică observații despre păsările acvatice prezente în câteva puncte de pe valea Jijiei, cel mai important afluent al râului Prut: Vlădeni, Larga Jijiei, Cristești. Avifauna formată din 222 de specii este analizată din punct de vedere ecologic, fiind citate unele specii rare aflate în pasaj. În anul 1982 I. Ion și N. Valenciuc publică lucrarea "Aspecte ale
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
zeci de mii de oameni, militari și civili, curăță împrejurimile de resturile radioactive; ei sapă un tunel sub reactor, pentru a împiedica o nouă explozie, care ar fi una nucleară; realizează lucrări gigantice pentru a evita contaminarea Niprului, al cărui afluent, râul Pripiat, este integral contaminat; stabilesc hărți ale contaminării radioactive pentru sol și pentru aer. între mai și august 1986, 116 000 de ucraineni și bieloruși sunt evacuați, iar o zonă de 30 km în jurul centralei este declarată de nelocuit
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
vieții; 2) tranziția de la întreprinderea‑creier la întreprinderea‑flux, prima funcționând într‑o manieră holografică și utilizându‑și „neuronii” pentru a stabili conexiuni între diferitele circuite, iar cea de‑a doua adaptându‑se, ca un fluviu, topografiei, scindându‑se în afluenți tocmai pentru a putea ajunge mai departe; 3) tranziția de la piramidal la rețea, de la structurile ierarhice, rigide, la structurile în rețea, flexibile, trecerea de la rigiditate la flexibilitate neînsemnând abandonul puterii, ci o altă manieră de a privi autoritatea; chiar dacă spiritul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]