3,907 matches
-
scena politică nu se întindea dincolo de câteva categorii sociale. Consecința a fost o egală repartiție a profesiunilor în cele două partide, Conservator și Liberal. În România, datorită existenței unei țărănimi numeroase, mai mult sau mai puțin indiferentă față de politică, reforma agrară a asigurat supraviețuirea unui regim censitar, în ciuda adoptării sufragiului universal. Partidele minore Să urmărim acum compoziția socială a partidelor minore. Putem remarca în Partidul Social-Democrat prezența unor intelectuali doctrinari. Printre deputații social-democrați, un sfert erau oameni de litere extra-muros, ținuți
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
faptul că viața politică din România interbelică a fost dominată mai ales în noile provincii de problema națională. România tocmai și-a realizat unitatea națională. Cea mai mare parte a partidelor se numeau "naționale": "Național-Liberal", "Național Țărănesc", "Național (Iorga)", "Național Agrar", "Național Creștin", "Național-Român", "Naționalist al Poporului", "Totul pentru țară" etc. Cele două partide cu vocație guvernamentală nu erau "liberal" sau "țărănesc" decât în plan secundar. Problema socială, în ciuda importanței sale într-o țară în care nivelul de viață era inferior
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Jenica Gioacas, senator - Grupul parlamentar al F.S.N. 9. Zoltan Hosszu, senator - Grupul parlamentar al U.D.M.R. 10. Gheorghe Voinea, deputat - Grupul parlamentar al P.L.N. 11. Florin Tupilatu, deputat - Grupul parlamentar ecologist și social-democrat 12. Cornel Nica, deputat - Grupul parlamentar democrat agrar și socialist democrat 13. Horia Rusu, deputat - Grupul parlamentar de orientare liberala. Articolul 2 Parlamentul României cere tuturor organelor de stat, instituțiilor și organizațiilor sa pună la dispoziția comisiei, în timp util, orice informații, date și materiale solicitate de aceasta
HOTĂRÎRE nr. 25 din 7 octombrie 1991 privind înfiinţarea unei comisii parlamentare de ancheta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107525_a_108854]
-
suprafață și cea pe care au adus-o în cooperativa agricolă de producție sau care a fost preluată în orice mod de aceasta, până la limita suprafeței prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, de familie, indiferent dacă reconstituirea urmează să se facă în mai multe localități sau de la autori diferiți. ... (2) Persoanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, potrivit legii, în limita suprafeței de teren de până la 10 ha de familie
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
suprafață și cea pe care au adus-o în cooperativa agricolă de producție sau care a fost preluată în orice mod de aceasta, până la limita suprafeței prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, de familie, indiferent dacă reconstituirea urmează să se facă în mai multe localități sau de la autori diferiți. ... (2) Persoanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, potrivit legii, în limita suprafeței de teren de până la 10 ha de familie
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107513_a_108842]
-
ca logică a interpretării - a interpretării mai ales a acelor acte banale care rezistă analizei! - În „cinismul literar și metaforic”, necunoscut autorilor noștri, cel mai adesea spirite blânde și binevoitor de fantasmatice... (Când nu profesează naturalismul abrupt, forme ale zolismului agrar!Ă Ca față de puține texte, cele ale lui Cioran se prezintă sub formă de capcane, comparabile doar, Într-un anume fel, cu cele ale unuia dintre maeștrii săi indiscutabili, alături de moraliștii francezi - cu Nietzsche. Și la acesta, o anume limpiditate
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
păstrat și și-a extins puterea economică după războiul de întregire. Fiind o mișcare care s-a adaptat permanent cerințelor populației, P.N.L. a emis, la 2 decembrie 1918, un manifest-program în care și-a proclamat intenția de a aplica reforma agrară, cea electorală, descentralizarea administrativă, impozitul progresiv pe venit, dezvoltarea învățământului, îmbunătățirea situației lucrătorilor și funcționarilor (ziua de lucru de 8 ore, contracte colective de muncă, protecție socială pentru femei și copii, asigurări sociale etc.). În pofida propagandei electorale, susținută și de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
atragere a voturilor cetățenilor. La 21 noiembrie 1921 P.N.L. a lansat un nou program progresist, în care a cerut adoptarea unei noi Constituții, unificarea administrativă și legislativă, refacerea și dezvoltarea economică a țării, stabilizarea financiară, înlăturarea abuzurilor în aplicarea reformei agrare, îmbunătățirea situației țăranilor, muncitorilor și funcționarilor, lichidarea analfabetismului. Totodată, P.N.L. s-a declarat împotriva mișcărilor revoluționare, anunțând că „va combate pe acei care urmăresc nimicirea organizației sociale” existente în România. O altă direcție de întărire a mișcării a fost extinderea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
formele regionale de guvernare desființând Consiliul Dirigent, Secretariatele de serviciu din Bucovina și Directoratele din Basarabia. Un alt succes a fost și unificarea monetară (1920), urmată de o reformă financiară al cărei autor a fost Nicolae Titulescu. Pentru înfăptuirea reformelor agrare, cabinetul Averescu a trecut prin Parlament trei legi de aplicare a acesteia (iulie 1921). După ieșirea de la guvernare, contradicțiile interne au măcinat mișcarea, însă acestea au fost aplanate de apelul public al generalului Averescu pentru schimbarea prin forță a guvernului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
care trebuie urmările și raportate. Acestea erau: 1. Chestiunea socială: mișcarea muncitorească; social-democrată; comunistă; bunduri (evrei comuniști din Bucovina și Basarabia); secte religioase; cluburi sportive; mișcarea studențească; mișcarea antisemită în general; mișcarea fascistă; mișcarea ofițerilor de rezervă; mișcarea demobilizaților; chestiunea agrară. 2. Chestiuni politice: a) propaganda: antimilitaristă, naționalistă maghiară, monarhistă rusă, ucraineană, bulgară (Societatea „Dobrogea” și acțiunea ei), antidinastică, emigrări; b) Acțiunea minorităților: unguri, sași, germani, ucraineni, bulgari și ruși. 3. Chestiuni profesionale: muncitori (doleanțe și nemulțumiri); mișcarea profesorilor, institutori și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Chestiuni profesionale: muncitori (doleanțe și nemulțumiri); mișcarea profesorilor, institutori și învățători; mișcarea amploaiaților comerciali și industriali; mișcarea comercianților; mișcarea funcționarilor publici. 4. Chestiuni economice: mișcarea proprietarilor și chiriașilor; mișcări și nemulțumiri pentru scumpirea traiului; criza financiară; lipsă de lucru; chestiunea agrară. Datele obținute trebuiau să identifice dacă revendicările politice, sociale, economice sau profesionale au la bază motive reale sau sunt urmărite alte scopuri, în speță subversive. La 28 aprilie 1926 D.P.S.G. a revenit cu o nouă circulară, adresată polițiilor de orașe
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
prin atitudinea și faptele lor față de siguranța statului. La 5 martie 1920, Subinspectoratul a trimis eșalonului superior, D.P.S.G., un raport privind situația generală din regiune, cu accent pe „spiritul de care e stăpânită țărănimea noastră”, în primul rând față de reforma agrară, dar și față de alte probleme, „exploatate de mulți dintre aleșii neamului în mod greșit și dezastruos”, prin diverse promisiuni electorale și populiste, care nu puteau fi transpuse în practică. O primă constatare a agenților care au cercetat situația la fața
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
creștere nejustificată a chiriilor, însă Asociația Demobilizaților (2600 membri) a primit 512 mp de teren pentru fiecare membru și a reușit să construiască, într-un timp scurt, 600 de case. La nivelul județului au fost constatate probleme în aplicarea reformei agrare. Instituțiile care s-au opus la predarea terenurilor expropriate au fost Serviciul Agricol Județean, Casa Pădurilor și Administrația Pescăriilor Statului, toate aflate în subordinea Ministerului Agriculturii și Domeniilor. În antiteză, coloniștii din sudul Dobrogei, deși au primit 5 ha. de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Rezultatul a fost că populația rurală a devenit „dezorientată”, deoarece propunerile de îmbunătățire a situației lor, promovate de politicieni în campaniile electorale, erau, în mare parte, irealizabile. O nemulțumire latentă a constituit-o și distribuirea loturilor de pământ în urma reformei agrare, pe de o parte că nu s-ar fi efectuat echitabil, iar pe de altă parte că unii țărani au rămas neîmproprietăriți. Seceta din 1924 a urmat unui an agricol slab, astfel că pătura rurală s-a văzut „constrânsă materialicește
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
autohtone. Lipsită de liderul incontestabil și de sprijinul monarhului, P.N.L. s-a dovedit vulnerabil în fața atacurilor electorale ale opoziției, în primul rând ale P.N.Ț. O nemulțumire generală a societății a fost una de ordin social, față de implementarea unor legi - agrare, industriale, a exproprierilor etc. - efectuate exclusiv în interesul liberalilor și a apropiaților acestora, la care s-a adăugat o neîncredere a cercurilor financiare externe, care au amânat constant acordarea unor împrumuturi către România. Toate acestea au condus, în final, la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acest tabel rezultă că Blocul Muncitoresc se afla „în continuă creștere”, numărul de hitleriști a crescut „vertiginos” în perioada 1934-1936, la fel ca și sioniștii, în timp ce Sindicatul Roșu a dispărut în 1936, la fel ca Liga Creștină basarabeană și Liga Agrară. Aceeași soartă au avut-o Noiștii și Frontul Național Român (aliat Caragea) mișcări trecătoare și fără nici un fel de influență asupra populației. Jandarmii au fost atenționați că au obligația, în continuare, de a preveni și reprima actele dăunătoare siguranței statului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fie element de absolută discreție și conspirativ”. Totodată, a fost emis și un Îndreptar-tip cu cinci puncte principale (A. Activitate politică; B. Nemulțumiri din punct de vedere social-economic; C. Slăbiciuni în activitatea organelor administrative; D. Slăbiciuni în rezolvarea problemelor agrare; E. Prezența armatelor aliate) pentru organele de poliție și siguranță din subordine, cu rolul de a cunoaște până în cele mai mici amănunte tot ceea ce se întâmplă în țară. Activitatea D.G.P. după 23 august 1944 a fost marcată de epurări, purificări
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Golf, lipsa de materii prime și energie din import, precum și dezorganizarea economică și blocajele din sistemul de plăți datorate arieratelor dintre întreprinderi. Industriile grea, energointensiva și extractiva au fost cele mai grav afectate. Inundațiile și problemele asociate cu aplicarea reformei agrare au contribuit la declinul producției agricole. Scăderea PIB-ului real s-a reflectat în creșterea șomajului. La sfîrșitul lunii iunie 1991 existau 195000 de șomeri înregistrați, din care 128000 primeau ajutoare de șomaj. Aceste cifre au crescut la 337500 și
LEGE Nr. 64 din 8 iulie 1992 privind aprobarea aranjamentului de credit stand-by acordat României de către Fondul Monetar Internaţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108340_a_109669]
-
embatic (besman), se păstrează. Ele se vor regulă după legile sub care s-au născut. Pe viitor ele nu se mai pot înființa.*) --------- Dispoziția art. 1415 alin. 1 nu mai are aplicare, întrucat prin art. 7 al Legii pentru reforma agrara din 14 iulie 1921 - Monitorul Oficial nr. 82 din 17 iulie 1921, pământul care formă obiectul locațiunilor respective a fost expropriat în folosul embaticarilor. *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
Suceava Suceava Suceava 11. Stațiunea de Cercetări Agricole Simnic Simnic Dolj 12. Stațiunea de Cercetări Agricole Draganesti-Vlasca Draganesti- Vlasca Teleorman 13. Stațiunea de Cercetări Agricole Turda Turda Cluj 14. Institutul de Pedologie și Agrochimie București București - 15. Institutul de Economie Agrara București - 16. Centrul de Cercetări pentru Protecția Plantelor București București - 17. Stațiunea de Cercetări pentru Plante Medicinale și Aromatice Fundulea Fundulea Călărași 18. Stațiunea Centrală de Cercetări pentru Ameliorarea Solurilor Sărăturate Brăila Brăila Brăila 19. Stațiunea Centrală de Cercetări pentru
HOTĂRÂRE nr. 785 din 11 decembrie 1992 privind organizarea şi functionarea Ministerului Agriculturii şi Alimentatiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108935_a_110264]
-
constituit dreptul de proprietate în favoarea foștilor proprietari, termenul "excedent" presupunând că drepturile acestora să fi fost respectate. În art. I pct. 3 privind modificarea art. 9 din lege se face trimitere la prevederile Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare. În sesizare se susține că o trimitere la o lege abrogata este ilegală. Legistica formală, analizând procedeul trimiterii de la un text de lege la un altul care face parte dintr-o altă lege, include procedeul trimiterii la o lege abrogata
DECIZIE nr. 392 din 15 octombrie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118660_a_119989]
-
suprafața și cea pe care au adus-o în cooperativa agricolă de producție sau care a fost preluată în orice mod de aceasta, până la limita suprafeței prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, de familie, indiferent dacă reconstituirea urmează să se facă în mai multe localități sau de la autori diferiți. (2) Persoanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, potrivit legii, în limita suprafeței de teren de până la 10 ha de familie
LEGE nr. 169 din 27 octombrie 1997 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117958_a_119287]
-
Brașov. 409. Onea Ana, născută la 5 decembrie 1941 în localitatea Ludos județul Sibiu, România, fiica lui Bugneriu Nicolae și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 72461 Albstadt Tailfingen, Auf Steigel 28, cu ultimul domiciliu din România, Sibiu, str. Reforma Agrara nr. 6, județul Sibiu. 410. Fono Ecaterina, născută la 29 noiembrie 1955 în localitatea Cărei, județul Satu Mare, România, fiica lui Veibli Iosif și Margareta, cu domiciliul actual în Germania, 92289 Ursensollen, Hohe Leite 24, cu ultimul domiciliu din România, Satu Mare
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
ap. 6, județul Sibiu. 671. Stroescu Sergiu Laurențiu, născut la 26 mai 1977 în București, România, fiul lui Grigore Dan și Gabriela, cu domiciliul actual în Austria, 8430 Leibnitz, Arnfelserstr. 58/1, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Reforma Agrara nr. 11, sectorul 6. 672. Stroescu Gabriela, născută la 4 ianuarie 1953 în localitatea Mangalia, județul Constantă, România, fiica lui Ghiorchis Raducan și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 8430 Leibnitz, Arnfelserstr. 58/1, cu ultimul domiciliu din România, București
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
sectorul 6. 672. Stroescu Gabriela, născută la 4 ianuarie 1953 în localitatea Mangalia, județul Constantă, România, fiica lui Ghiorchis Raducan și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 8430 Leibnitz, Arnfelserstr. 58/1, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Reforma Agrara nr. 11, sectorul 6. 673. Stroescu Grigore Dan, născut la 18 septembrie 1947 în București, România, fiul lui Ștefan și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 8430 Leibnitz, Arnfelserstr. 58/1, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Reforma Agrara
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]