3,926 matches
-
niciodată despre acest lucru, dar dacă mi se punea vreo întrebare pe această temă declaram cu răceală că ei muriseră - și ce dacă? - și că nu sufeream deloc de cele întâmplate”. Izolarea poate la fel de bine să conducă la identificarea cu agresorul, după cum am și constatat în cazul lui Annie, tânăra maltratată de părinți (Fraiberg et al., 1975/1983). Această pacientă își tratează copilul așa cum a fost ea însăși tratată, jucând astfel rolul celor care o agresaseră. Apoi, ne putem gândi la
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
pericolul unei repetări oarbe a acestui trecut morbid.” În schimb, părinții care nu-și amintesc de afectele lor sunt incapabili, susțin Fraiberg et al., „să-și protejeze copiii de repetarea propriului lor trecut conflictual”, ei asociind izolarea cu identificarea cu agresorul. Este așadar un lucru cert că izolarea poate avea efecte nocive. De aceea, întregul curent al așa-numitelor „noi terapii” se bazează pe schimbul emoțional între pacient și terapeut, sau între pacienții înșiși, în cadrul terapiilor de grup, totul cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
o tandrețe excesivă, fără „a deveni totuși, în ansamblu, mai iubitoare decât celelalte femei și nici măcar mai tandră cu alți copii”. Această transformare nu a devenit încă „o dispoziție generală a eului” cum ar fi, de pildă, altruismul. Identificarea cu agresorul este și ea o transformare a pulsiunii în contrariul său: simțindu-te agresat, agresezi la rândul tău. A. Freud (în Sandler, 1985/1989) dă exemplul unui copil care, după ce a fost la un cabinet stomatologic, se joacă de-a dentistul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
contrariul său: simțindu-te agresat, agresezi la rândul tău. A. Freud (în Sandler, 1985/1989) dă exemplul unui copil care, după ce a fost la un cabinet stomatologic, se joacă de-a dentistul: „Se poate spune că el se identifică cu agresorul, de data aceasta el fiind dentistul. Am putea spune însă, la fel de bine, că avem de-a face cu o răsturnare a rolurilor sau cu o transformare a pasivității în activitate”. După cum explică Sandler, distincția între cele trei mecanisme este într-
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
oriunde călcăm pe acest pământ se găsește cenușa străbunilor noștri. Nu vom tolera călcarea acestor hotare, care sunt intangibile și idealul nostru nu va putea fi sfărâmat, pentru că nici o brazdă, nici un fir de iarbă nu va putea fi călcat de agresori, fiecare suflet românesc va sta strajă la hotarele României-Mari. Dreptatea este a noastră. Femeile române din provinciile dezrobite prezintă omagiile lor de recunoștință Ducesei Atholl pentru cuvântul rostit în Camera Comunelor, atrăgând atenția guvernului și parlamentului britanic, asupra drepturilor României
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
care și-l împărțeau. Se ciocneau, precum două banchize în gâtuirea unei strâmtori, marginile li se fărâmițau tăind țările în două, dezbinând popoarele, evitând dezastrul prin permanenta strivire a zonelor în litigiu. Hiroșima și Vietnamul erau suficiente pentru a desemna agresorul: America, Occidentul. Unii dintre noi, cei mai prudenți sau cei mai patrioți, se opreau aici. Alții adăugau că acel inamic util, America, justifica un mare număr de absurdități din propria noastră țară. În schimb, existența noastră malefică îi ajuta pe
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
zbirii lui, i-a aruncat acele cuvinte, pe jumătate cuvinte, pe jumătate scuipături: „Doar toată lumea știe, pe taică-tu l-au doborât mitraliorii ca pe un câine!“. Tot adevărul lumii se concentra în acel scuipat. Era materia însăși a vieții. Agresorul lui nu putea în nici un caz ghici cum murise tatăl adolescentului, dar știa că în orfelinatul lor nu erau decât din ăștia: copii ai unor părinți declasați, morți în închisoare, executați pentru a nu pângări imaginea țării. Copiii își inventau
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
reale... Ai început să-mi vorbești despre transparență la câteva minute după moartea unui soldat. Îl auzisem urcând scara în goană, trăgând asupra celor care-l urmăreau. Ușa restaurantului nu era baricadată - știam că asta i-ar fi înfuriat pe agresori și ne-ar fi lipsit de o șansă redusă de supraviețuire. Se auzise țăcănitul câtorva rafale, multiplicat de ecoul etajelor, a urmat explozia. Ne era imposibil să ne dăm seama dacă grenada fusese aruncată de un fugar sau de urmăritorii
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
ricoșat, tu te-ai întors în fugă, mi-ai văzut fruntea plină de sânge, am avut vreme să-ți prind privirea, să te liniștesc cu o clipire din ochi. Gloanțele trase asupra noastră au trezit o nouă serie de împușcături. Agresorii au încercuit în cele din urmă clădirea. Pe toată durata zilei, în agitația bruștelor mișcări de supraviețuire, ochii ni se întâlneau într-o privire rapidă, fără cuvinte, înțelegând din zbor tot ce era viața noastră și tot ce ne aștepta
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
regresive și imature. Această situație a trezit vechi temeri sau vechi dorințe ori l-a readus la un mod de comportare anterior, adesea copilăresc. În toate cazurile, explicația trebuie căutată în trecut, mai precis în perioada evocată în vis. Agresiune, agresor Visele legate de agresiune sunt frecvente și comportă numeroase variante. Poate fi vorba de scene deosebit de violente, și deci de coșmaruri sau de situații mai echivoce, dar întotdeauna angoasante, așadar de vise urâte. Coșmarul este semnalat întotdeauna de o trezire
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
lasă dimineața un sentiment neplăcut sau ciudat. În orice caz, visele negative generează senzații negative de opresiune. Când persoana își rezolvă problemele și își depășește temerile, visele de agresiune, care sunt adesea recurente, încetează. Indiferent dacă cel ce visează este agresor sau este agresat, fondul rămâne același, numai atitudinea diferă. Este activ (agresor) sau pasiv (agresat). Agenții agresori simbolizează întotdeauna partea întunecată a psihicului, ceea ce Jung numește «Umbra». În consecință, aceste vise sunt supărătoare. Cel ce visează percepe inconștient amenințarea pe
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
generează senzații negative de opresiune. Când persoana își rezolvă problemele și își depășește temerile, visele de agresiune, care sunt adesea recurente, încetează. Indiferent dacă cel ce visează este agresor sau este agresat, fondul rămâne același, numai atitudinea diferă. Este activ (agresor) sau pasiv (agresat). Agenții agresori simbolizează întotdeauna partea întunecată a psihicului, ceea ce Jung numește «Umbra». În consecință, aceste vise sunt supărătoare. Cel ce visează percepe inconștient amenințarea pe care o conțin: este lăsat să întrevadă ceea ce este de obicei refulat
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Când persoana își rezolvă problemele și își depășește temerile, visele de agresiune, care sunt adesea recurente, încetează. Indiferent dacă cel ce visează este agresor sau este agresat, fondul rămâne același, numai atitudinea diferă. Este activ (agresor) sau pasiv (agresat). Agenții agresori simbolizează întotdeauna partea întunecată a psihicului, ceea ce Jung numește «Umbra». În consecință, aceste vise sunt supărătoare. Cel ce visează percepe inconștient amenințarea pe care o conțin: este lăsat să întrevadă ceea ce este de obicei refulat. Umbra corespunde pulsiunilor «murdare», negative
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
angoase mai vechi. Visul mai poate semnala un pericol, permițându-i subiectului să identifice o persoană sau un obiect care îi face rău fără ca el să fie conștient. Visul de agresiune nu trebuie considerat doar ca o expresie a răului. Agresorul poate încerca să distrugă persoana, dar îi poate dori și binele. Unele lucruri par înspăimântătoare, dar în realitate pot fi, necesare, chiar pozitive. Schimbarea deranjează, chiar și atunci când există dorința de a progresa. Trebuie să ne depășim temerile și să
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
progresa. Trebuie să ne depășim temerile și să îndrăznim să ne avântăm către necunoscut. Un necunoscut care ne agresează în vis ar putea semnifica foarte bine rezistența la schimbare. Pentru a preciza originea pericolului, trebuie să stabilim care sunt agenții agresori, natura agresiunii și modalitățile acesteia de acțiune. Agresorii pot fi cunoscuți sau necunoscuți. Dacă sunt identificabili în vis, aceasta înseamnă că periculozitatea situației este deja parțial recunoscută (vezi cuvintele corespunzătoare; de exemplu: tată, monstru, demon, vampir, lup etc.). Dacă este
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
îndrăznim să ne avântăm către necunoscut. Un necunoscut care ne agresează în vis ar putea semnifica foarte bine rezistența la schimbare. Pentru a preciza originea pericolului, trebuie să stabilim care sunt agenții agresori, natura agresiunii și modalitățile acesteia de acțiune. Agresorii pot fi cunoscuți sau necunoscuți. Dacă sunt identificabili în vis, aceasta înseamnă că periculozitatea situației este deja parțial recunoscută (vezi cuvintele corespunzătoare; de exemplu: tată, monstru, demon, vampir, lup etc.). Dacă este vorba despre cineva necunoscut (vezi Străin), e bine
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
înseamnă că periculozitatea situației este deja parțial recunoscută (vezi cuvintele corespunzătoare; de exemplu: tată, monstru, demon, vampir, lup etc.). Dacă este vorba despre cineva necunoscut (vezi Străin), e bine să se acorde importanță tuturor detaliilor: vârstă, culoarea părului, numărul de agresori, un bărbat, o femeie etc. și să vă raportați la cuvintele corespunzătoare. În cazul în care nu se vede fața agresorului, pericolul este perceput, simțit, nu se poate spune exact despre ce este vorba. Invizibilitatea, pe lângă faptul că sporește periculozitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
vorba despre cineva necunoscut (vezi Străin), e bine să se acorde importanță tuturor detaliilor: vârstă, culoarea părului, numărul de agresori, un bărbat, o femeie etc. și să vă raportați la cuvintele corespunzătoare. În cazul în care nu se vede fața agresorului, pericolul este perceput, simțit, nu se poate spune exact despre ce este vorba. Invizibilitatea, pe lângă faptul că sporește periculozitatea (este mai dificil să te aperi de ceea ce nu vezi), revelează natura psihică profundă a agentului agresor. Esențialul este invizibil », ne
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
nu se vede fața agresorului, pericolul este perceput, simțit, nu se poate spune exact despre ce este vorba. Invizibilitatea, pe lângă faptul că sporește periculozitatea (este mai dificil să te aperi de ceea ce nu vezi), revelează natura psihică profundă a agentului agresor. Esențialul este invizibil », ne spune Saint-Exupéry. În opoziție cu materia și corpul, sufletul, element central și etern, este invizibil. Invizibilitatea este în același timp realitatea expresiei inimii (sentiment) și spiritului (gând) și o reprezentare simbolică a ființelor supranaturale. În mituri
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
general, se manifestă luând întruchipări diverse, umane, animale, minerale sau vegetale, cât de demoni sau de spirite. Astfel, în diferitele credințe ale lumii, regăsim ideea unei lumi populate de ființe invizibile, acționând în secret pentru binele sau pentru distrugerea umanității. Agresorii necunoscuți pot fi reuniți sub genericul «bandit». Banditul este pus la stâlpul infamiei de către societate, deoarece amenință ordinea prestabilită. Astfel, toate visele în care apar bandiți (tâlhari, hoți, violatori și chiar asasini) vorbesc de pulsiuni respinse, refulate, puse la stâlpul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de violență, de brutalitate sau de duritatea agresiunii, cât mai ales de orgoliul subiectului. Dacă este lovit, înseamnă că este foarte dezamăgit de el însuși sau de ceilalți, că și-a supraestimat forța sa sau pe a celorlalți. Asasinul este agresorul cel mai înfricoșător. Însă rareori se întâmplă ca visul să se desfășoare până la capăt în asemenea cazuri. În general, cel care visează este trezit înainte de a fi ucis. Acest tip de vis poate indica un risc vital, evident în plan
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
poate fi propriul său psihic. Răpitorul poate fi interior. Poate fi vorba de o timiditate excesivă, dar și de o conștiință morală prea severă care îl împiedică să își trăiască dorințele. Dacă, în scenariul oniric, cel ce visează scapă de agresori, interpretarea este ambiguă. Ea poate fi pozitivă: subiectul găsește soluții, iese dintr-o situație dificilă, dar poate fi și negativă, dobândind semnificațiile viselor de fugă sau de urmărire (vezi mai sus). Subiectul nu rezolvă nimic, ci se sustrage. Magnet Prezența
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
procesul terapeutic, atunci când analizele permite ridicarea interdicțiilor. În orice caz, frica dă intensitate visului și mesajului acestuia. În munca sa de interpretare, subiectul trebuie să înțeleagă ce îl înspăimântă, care este natura endogenă sau exogenă a pericolului și simbolismul agenților agresori. Vezi Agresiune. Plăcere Plăcerea este simțită fie fizic, fie sub forma unor senzații agreabile și pozitive. În expresia ei fizică, este adesea corolarul viselor erotice, putând merge până la orgasm. În celelalte cazuri, însoțește eliberarea celui ce visează. Are un rol
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
nu se termină aici. Înainte de a pune cu adevărat punct filmului, regizorul ne mai oferă un mic supliment, care modifică spectaculos semnificația narațiunii: eroul nostru, cu ochii fixați pe cătarea puștii, este privit prin cătarea altei puști. Brusc, victima devine agresor și agresorul victimă, într-o succesiune parcă fără sfârșit. Cum lesne se poate observa, narațiunea realizată prin schimbarea bruscă a perspectivei mizează pe o surpriză autentică, prin nimic anunțată anterior. Scurtă și percutantă (generatoare de intense bucurii intelectuale), această povestire
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
termină aici. Înainte de a pune cu adevărat punct filmului, regizorul ne mai oferă un mic supliment, care modifică spectaculos semnificația narațiunii: eroul nostru, cu ochii fixați pe cătarea puștii, este privit prin cătarea altei puști. Brusc, victima devine agresor și agresorul victimă, într-o succesiune parcă fără sfârșit. Cum lesne se poate observa, narațiunea realizată prin schimbarea bruscă a perspectivei mizează pe o surpriză autentică, prin nimic anunțată anterior. Scurtă și percutantă (generatoare de intense bucurii intelectuale), această povestire se pretează
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]