8,962 matches
-
o structură corporatistă de negociere și compromisuri dintre partidul aflat la putere, Partidul Revoluționar Instituționalxe "Partidul Revoluționar Instituțional" (PRI), și alte organizații, cum ar fi Confederația Muncitorilor din Mexicxe "Mexic" (CTM), Confederația Națională a Agricultorilor (CNC)xe "Confederația Națională a Agricultorilor (CNC)" și Confederația Națională a Organizațiilor Populare (CNOP)xe "Confedereația Națională a Organizațiilor Populare (CNOP) :NOP)". Pentru a face mai ușoară povara pe care o reprezentau politicile de reformă structurală, PRI și-a folosit rețeaua de relații finanțate din bani
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
materialele de construcție sunt de calitate scăzută pentru o bună parte din locuințe, având, deci, vulnerabilitate crescută la intemperii și o durată mică de existență. Astfel (după aceeași sursă citată anterior), 42% dintre locuințele din mediul rural (46%, în cazul agricultorilor) sunt construite din paiantă/chirpici, 30% sunt exclusiv din cărămidă, 18% din cărămidă și beton, 11% din lemn. Dacă avem în vedere facilitățile principale care definesc confortul modern al locuirii, cu excepția energiei electrice de care beneficiază cvasitotalitatea gospodăriilor și în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
21% dintre gospodării subiecții plasează gospodăria lor la nivelul decent. Situațiile cele mai grave se întâlnesc în gospodăriile în care sunt numai pensionari (cu 43% sub strictul necesar, cumulat, 96% se află sub nivelul de trai decent), gospodăriile numai de agricultori, respectiv cele de agricultori și pensionari (cu câte 92% sub pragul decent). Prin urmare, prezența salariilor este cea care conduce la aprecieri ceva mai favorabile ale nivelului de trai. Pe ansamblul subeșantionului rural din 2003, 74% dintre subiecți sunt nemulțumiți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
plasează gospodăria lor la nivelul decent. Situațiile cele mai grave se întâlnesc în gospodăriile în care sunt numai pensionari (cu 43% sub strictul necesar, cumulat, 96% se află sub nivelul de trai decent), gospodăriile numai de agricultori, respectiv cele de agricultori și pensionari (cu câte 92% sub pragul decent). Prin urmare, prezența salariilor este cea care conduce la aprecieri ceva mai favorabile ale nivelului de trai. Pe ansamblul subeșantionului rural din 2003, 74% dintre subiecți sunt nemulțumiți de veniturile pe care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
dar ele nu sunt totul. Este necesară dezvoltarea capitalului uman prin școlarizare adecvată, profesionalizarea activității în agricultură și diversificarea ocupațiilor în mediul rural. Integrarea în UE oferă șansa modernizării agriculturii, deși cu un cost important pe care îl vor suporta agricultorii, dacă procesele care vor avea loc vor fi gestionate cu cea mai mare atenție. Direcțiile în care consider că ar trebui acționat, în vederea dezvoltării și modernizării ruralului, pentru ca acesta să devină un mediu prielnic de viață și un factor activ
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
drumurile sunt naționale, pentru că oricine le poate folosi. Scoaterea din izolare a satelor (datorită lipsei podurilor și a căilor de acces) este o condiție primară pentru a ne putea aștepta la dezvoltarea acestora. b. Intervenția publică decisivă și diferențiată în favoarea agricultorilor cu proprietăți mici de teren agricol, de la asigurarea executării gratuite a lucrărilor agricole mecanice pentru gospodăriile agricultorilor vârstnici cu proprietăți de 1-2 hectare de teren agricol, la subvenții consistente pe produs, în cazul agricultorilor care intră pe piață, în acord
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
a căilor de acces) este o condiție primară pentru a ne putea aștepta la dezvoltarea acestora. b. Intervenția publică decisivă și diferențiată în favoarea agricultorilor cu proprietăți mici de teren agricol, de la asigurarea executării gratuite a lucrărilor agricole mecanice pentru gospodăriile agricultorilor vârstnici cu proprietăți de 1-2 hectare de teren agricol, la subvenții consistente pe produs, în cazul agricultorilor care intră pe piață, în acord cu practica UE. O atenție specială merită a fi acordată măsurilor de realizare a preconizatei și necesarei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Intervenția publică decisivă și diferențiată în favoarea agricultorilor cu proprietăți mici de teren agricol, de la asigurarea executării gratuite a lucrărilor agricole mecanice pentru gospodăriile agricultorilor vârstnici cu proprietăți de 1-2 hectare de teren agricol, la subvenții consistente pe produs, în cazul agricultorilor care intră pe piață, în acord cu practica UE. O atenție specială merită a fi acordată măsurilor de realizare a preconizatei și necesarei concentrări a exploatațiilor agricole, astfel încât ea să ne conducă la o nouă spoliere a agricultorilor. c. Constituirea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
în cazul agricultorilor care intră pe piață, în acord cu practica UE. O atenție specială merită a fi acordată măsurilor de realizare a preconizatei și necesarei concentrări a exploatațiilor agricole, astfel încât ea să ne conducă la o nouă spoliere a agricultorilor. c. Constituirea de unități (în parteneriat public/privat) de prestări servicii pentru comercializarea produselor agricole, inclusiv la export. d. Suport pentru sectorul non-agricol, pentru a completa și dezvolta structura economică a mediului ruralul, acum, preponderent agricolă. e. Protecția mediului natural
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
pentru a urma școli de profil agricol pe toate nivelurile de profesionalizare. e. Extinderea sistemului formării profesionale inițiale și continue pentru adulții din mediul rural. f. Acordarea de locuri subvenționate în învățământul superior pentru studenții proveniți din familiile sărace de agricultori. g. Majorarea considerabilă a nivelului alocațiilor pentru copii, eventual alocații suplimentare. Extinderea și la nesalariați a sistemului de indemnizații pentru creșterea copilului de până la 2 ani produce efecte perverse, în sensul că se nasc copii mulți în familii cu status
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
1996, „Ruralul și reforma în România”, Sociologia Românească, 3, 4. Mărginean, Ioan, 2004, „Modelul social românesc. Orizont 2025”, Calitatea Vieții, 3, 4. Mihăilescu, Adina, 2002, „Metodologia de calcul a minimului de trai decent și de subzistență pentru o familie de agricultori”, Calitatea Vieții, 1, 4. Socol, Gheorghe, 1999, Evoluție, involuție și tranziție în agricultura României, București, IRLI. Zamfir, Cătălin, 2004, Analiza critică a tranziției, Iași, Editura Polirom. *** Anuarul Statistic al României, 2004, București, INS. *** Condițiile de viață ale populației din România
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
rurale în spațiul urban. Reducerea drastică a ocupării urbane prin naveta rural-urban a avut clare consecințe negative asupra veniturilor populației din rural. Stratificarea rurală pare să fie de tipul unei piramide cu manageri, profesioniști și tehnicieni la vârf și cu agricultori la bază. Studiul identifică pattern-urile regionale și comunitare de ocupare a populație rurale. Analizele sunt bazate pe date de recensământ și de sondaj. Introducere Politicile sociale pentru mediul rural sunt fundamentate în principal în funcție de criterii de bunăstare, cu focalizare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
săracă sau cu risc mare de sărăcie sau de excluziune socială. Sub aspect ocupațional, ceea ce se remarcă, în principal, în abordările academice, mediatice sau pentru politici sociale, este distincția dintre ocuparea agricolă și cea neagricolă. Fără îndoială, săracii, pensionarii, vârstnicii, agricultorii sunt categorii importante pentru înțelegerea mediului rural și pentru orientarea politicilor sociale la nivelul acestui mediu rezidențial. Este știut însă că măsurile de protecție socială nu rezolvă problemele de sărăcie, în general, și nici pe cele pentru mediul rural, în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
pondere, cele mai importante segmentele ocupate neagricol sunt formate din navetiștii rural-urban și din muncitorii neagricoli de la sate. În termeni absoluți, în perioada de vară a anului 2002, populația ocupată din rural era formată din aproximativ 3,3 milioane de agricultori, 750 mii de persoane care lucrau în sectoare neagricole la nivelul comunei de rezidență și aproximativ 680 mii de navetiști sat-oraș . Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 1. Principalele categorii de populație neagricolă și agricolă în comunitățile rurale Conținut Loc muncă Tip
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
3,3 lucrători în servicii și funcționari RNs 6,8 4,3 manual muncitori neagricoli RNm 10,0 7,6 (preponderent) urban manual/ ne-manual navetiști neagricoli UCom5) 22,6 17,83) agricol rural (preponderant în comuna de domiciliu) manual agricultori FARM 55,2 67,04) Total % 100 100,0 N 3.531.363 4.991.588 Sursa: 1) Recensământul populației și locuințelor din 18 martie 2002. Din calcule sunt eliminate 358 de persoane cu ocupații nedeclarate (majoritar, 334, lucrând în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și funcționari în sat 3,3 4,6 4,2 6,3* 4,3 Muncitori neagricoli în sat 5,9 8,5 7,0 10,4* 7,6 Ocupați extralocal 11,5 15,6 25,2* 31,3* 17,8 Agricultori 76,1* 68,3 60,6 47,6 67,0 Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 Sursa: ACOVI 2002 Sondaj privind condițiile de viață din gospodării. INS și date ecologice din fișierul de date COMREG
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
tipuri de ocupare, cu ponderea cea mai ridicată pentru navetiști rural-urban și cea mai scăzută pentru muncitorii neagricoli ne-navetiști. Activitățile independente neagricole au un impact pozitiv semnificativ asupra veniturilor lucrătorilor manuali neagricoli. Agricultura este principala sursă de venituri pentru agricultori. Chiar dacă aceasta este scăzută, are o contribuție și la veniturile categoriilor RNp și RNm de ocupare NA. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 10. Structura veniturilor monetare pe categorii de ocupare în comunitățile rurale, 2002 Ocupații Surse de venit Salarii Agricultură Activități
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
90,1 1,6 7,2 0,7 0,4 100 Muncitori neagricoli RNm 79,8 4,6 14,0 1,4 0,2 100 Navetiști urbani neagricoli UCom 97,1 0,1 2,0 0,6 0,2 100 Agricultori 6,3 45,3 1,4 44,1 2,9 100 Total 58,9 18,0 5,1 16,6 1,4 100 Sursa: ACOVI 2002 Sondaj privind condițiile de viață în gospodării, INS. Calculele se bazează pe veniturile monetare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
care calculele se efectuează pe baza venitului lunar, indiferent de numărul de luni lucrate/luni în care s-a beneficiat de protecție socială, distribuția este similară. Diferențe mai mari se înregistrează în acest al doilea mod de calcul numai pentru agricultori (34% venit din vânzarea de produse agricole și 54% din protecție socială). Exemplu de citire a datelor: 86,6% din venitul total monetar pentru profesioniști, manageri și tehnicieni a provenit din salarii. Categoria cu cel mai ridicat venit monetar în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ocupații comparat cu venitul monetar mediu rural Categorie de venit comparat cu media rurală Manageri, profesioniști și tehnicieni RNp 2,59 Lucrători în servicii și funcționari RNs 1,25 Muncitori neagricoli RNm 2,12 Navetiști urbani neagricoli UCom 2,01 Agricultori FARM 0,54 Sursa: ACOVI 2002 Sondaj privind condițiile de viață în gospodării, INS. Exemplu de citire a datelor: venitul mediu pentru navetiștii urbani neagricoli este de 2,01 ori mai mare decât venitul mediu pe persoană ocupată din rural
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
cea a persoanelor cu ocupații neagricole ne-manuale (cca 8% din totalul populației rurale adulte), urmată de cea a navetiștilor și a muncitorilor manuali, pensionarilor practicând activități neagricole ca ocupații secundare și, cu nivelul cel mai redus, persoanele inactive și agricultorii. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 12. Profile socio-economice ale diverselor tipuri de ocupare neagricolă la populația din comunitățile rurale Indicatori de profil Ocupare neagricolă numai inactivi numai ocupare agricolă rurală alte categorii de ocupare ca ocupație principală ca ocupație secundară Total
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
neagricoli în sat 5,81 4,35 4,86 Persoane ocupate extralocal, neagricol 5,52 5,79 11,40 Lucrători în servicii și funcționari în sat 4,39 6,53 2,75 Persoane inactive 1,05 -0,35 35,94 Agricultori în sat -0,89 -2,99 42,94 Total 1,2294 -0,1 100 Sursa: ACOVI 2002 Sondaj privind condițiile de viață în gospodării, INS. * Venitul total pe persoană a fost logaritmat și ulterior s-a procedat la standardizarea seriei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
să fie de tipul unei piramide în care vârful și baza sunt bine definite. La vârf, cu cea mai bună situație materială se află segmentul redus de manageri, profesioniști și tehnicieni. La bază, cu cea mai proastă situație materială sunt agricultorii. Veniturile lor sunt mai mici decât cele ale populației inactive de peste 14 ani. Agricultorii sunt cei foarte săraci, iar inactivii (pensionari, casnice, elevi) cei săraci. Împreună, cele două categorii formează aproape trei sferturi din populația rurală de peste 15 ani. Ierarhiile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
La vârf, cu cea mai bună situație materială se află segmentul redus de manageri, profesioniști și tehnicieni. La bază, cu cea mai proastă situație materială sunt agricultorii. Veniturile lor sunt mai mici decât cele ale populației inactive de peste 14 ani. Agricultorii sunt cei foarte săraci, iar inactivii (pensionari, casnice, elevi) cei săraci. Împreună, cele două categorii formează aproape trei sferturi din populația rurală de peste 15 ani. Ierarhiile între vârful și baza astfel delimitate sunt variabile în funcție de criteriul de estimare. Muncitorii neagricoli
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
4 14,9 15,0 6,00 muncitori calificați 16,7 17,9 37,8 38,0 26,8 27,8 7,00 muncitori necalificați neagricoli 2,9 2,0 2,8 2,1 2,9 2,0 8,00 agricultori 68,1 67,0 4,0 3,0 37,4 35,3 Total 100 100,0 100 100,0 100 100,0 Sursa: ACOVI 2001, 2002 Sondaj privind condițiile de viață în gospodării, INS. Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 6
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]