2,328 matches
-
și vor fi înlocuite cu noi celule B. Structura moleculelor de imunoglobuline Unicul rol cunoscut al limfocitelor B și plasmocitelor este să secrete proteine cu activitate de anticorpi, adică imunoglobuline (Ig). Acestea au o structură proteică în care lanțurile polipeptidice alei unei molecule de imunoglobulină produsă de o clonă de plasmocite vor fi diferite la capătul NH2-terminal față de Ig produse de alte clone de plasmocite. Aceasta conduce la molecule de imunoglobuline cu specificitate antigenică. Moleculele de imunoglobuline sunt constituite dintr-o
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
care avea o statură de Hercule, 260 bucureștii de altădată 41. Ilie Geambașu (Ilie Tabacu) era unul dintre cei mai vestiți bătăuși electorali ai epocii, o adevărată teroare a străzilor bucureștene; l-am găsit menționat în presă și în 1871, ală turi de alți indivizi de aceeași teapă („bandiții Ilie Geambașul, Deciu și Dumitru Ghețu“ - Deciu fiind finul lui Geambașu - TEL., an. I, 19 mai 1871, p. 1). După moartea violentă a lui Ilie Geambașu, regimul conservator a încercat să-l
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sinistrală, OC, 2000, 8; Sorescu, Lumea, 158-160; Cornel Ungureanu, Adrian Oțoiu - un adevărat Cărtărescu al prozatorilor, O, 2001, 7; Paul Cernat, Avantajele frontierei, OC, 2001, 67; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, II, 247-249; Sanda Cordoș, Țară de mâna a doua, ALA, 2003, 693; Dicț. analitic, IV, 480-482. A.Tr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
economie”, AUI, istorie, t. XXXIII, 1987; Mihai Ungheanu, „Eminescu: sens, timp și devenire istorică”, LCF, 1989, 23; Ioan Holban, Panoramic editorial, CRC, 1992, 17; Constantin Hlihor, „Eminescu - cât veșnicia”, „Revista de istorie militară”, 1997, 1; Daniel Dimitriu, „Eminescu - cât veșnicia”, ALA, 1997, 351; Interferențe: istorie și literatură. Istoricul poet dr. Ioan Saizu, îngr. C. Gh. Marinescu, Iași, 2001; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 369-370. E.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289437_a_290766]
-
reprezintă clasa cea mai abundentă de compuși organici din organism. Enzimele și unii hormoni sunt de asemeni proteine. Proteinele conțin peste 20 de aminoacizi diferiți legați prin legături peptidice și au mase molare până la sute de kDa. Aminoacizii sunt esențiali (Ala, Arg, Asp, Cit, Glu, Gly, Pro, Ser, Tyr, etc.) și neesențiali. Se numesc proteine complete cele alimentare care aduc cantități suficiente din toți aminoacizii esențiali pentru creștere și dezvoltare normală (ouă, pește etc.). Aportul alimentar zilnic minim necesar este de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Arhipelag de noapte”, CNT, 1971, 10; Dan Cristea, „Arhipelag de noapte”, RL, 1971, 11; Aureliu Goci, „Cuaternar”, CRC, 1973, 24; N. Prepliceanu, „Cuaternar”, TR, 1973, 38; Alboiu, Un poet, 179-180; Alexandru Horia, „Anamnesis”, LCF, 1987, 12; Teodor Vârgolici, „Bătrânul anticar”, ALA, 1991, 84; Gheorghe Grigurcu, Lirism și civilizație, CNP, 1995, 5; Dicț. scriit. rom., II, 681-682. T.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287658_a_288987]
-
soarele în zi întîi în pat nu mai face avere. Balaur Balaurii, care aici [Dolj] se numesc „ale“*, sînt crezuți de popor a fi niște duhuri rele ce se fac pe cer în timpul ploii, și că unde se întîlnesc două ale încep a se bate și dă rîmă tot ce întîmpină în calea lor; astfel dezrădăcinează arbori, dau jos pătule* și coșare*, iau carele ce se află la lucru și le duc departe. Se zice că alele se fac din oameni
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
află la lucru și le duc departe. Se zice că alele se fac din oameni care au duh necurat și care în tim pul furtunii se culcă adormind un somn greu. în acest răstimp, sufletul celui adormit, făcîn du-se ală, se duce de întîmpină pe cealaltă ală, care este sufletul altei ființe din altă localitate, și apoi se bat amîn două. Locul unde se bat alele și localitatea alei celei învinse sînt supuse furtunii și sufăr mult de grindină. Bală
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Se zice că alele se fac din oameni care au duh necurat și care în tim pul furtunii se culcă adormind un somn greu. în acest răstimp, sufletul celui adormit, făcîn du-se ală, se duce de întîmpină pe cealaltă ală, care este sufletul altei ființe din altă localitate, și apoi se bat amîn două. Locul unde se bat alele și localitatea alei celei învinse sînt supuse furtunii și sufăr mult de grindină. Bală Balele ce curg la un copil mic
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
somn greu. în acest răstimp, sufletul celui adormit, făcîn du-se ală, se duce de întîmpină pe cealaltă ală, care este sufletul altei ființe din altă localitate, și apoi se bat amîn două. Locul unde se bat alele și localitatea alei celei învinse sînt supuse furtunii și sufăr mult de grindină. Bală Balele ce curg la un copil mic să se taie dumineca dimineața, că nu-i va mai curge. Nu-i bine să te duci nespălat pe obraz la fîntînă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Zilele (sabele) bubatului - 4-6 decembrie (sărbătoare populară) Sf. Sava - 5 decembrie Sf. Nicolae - 6 decembrie Zămislirea Sf. Fecioare de către Sf. Ana - 9 decembrie Ignatul / Sf. Ignatie - 20 decembrie Crăciun - 25 decembrie A abubă - bubă dureroasă ai - usturoi aitic - haitic, haită ală - hală, balaur, dihanie, duh necurat anina (a) - a agăța apă tăcută - apă neîncepută, folosită în descîntece și leacuri aplecate - boală de stomac argea - acoperiș aripi (a) - a se îmbolnăvi arnici - ață colorată de brodat astruca (a) - a înmormînta, a acoperi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
conscience littéraire en Transylvanie”, În Cahiers roumains d’études littéraires, 1976, nr. 2. Marica, George Em., Studii de istoria și sociologia culturii române ardelene din secolul al XIX-lea, vol. I-III, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977. Marica, George Em. et alii, Ideologia generației române de la 1848 din Transilvania, Editura Politică, București, 1968. Marino, Adrian, Etiemble ou le comparatisme militant, Gallimard, Paris, 1982. Marino, Adrian, „«Luminile» românești și descoperirea Europei”, În Revista de istorie și teorie literară, 28, 1979, nr. 1. Marino
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
De la un titlu la o carte, VST, 1979, 13; Virgil Mazilescu, Spațiul vesperal, RL, 1980, 14; Lit. rom. cont., I, 348; George, Sfârșitul, III, 215-221; Cioculescu, Itinerar, IV, 433-438; Piru, Critici, 217-219; Teodor Vârgolici, Jurnalul de detenție al unui poet, ALA, 1994, 208; Barbu Cioculescu, „Infernurile noastre”, JL, 1994, 9-12; Gh. Bulgăr, Biografii răvășite, VR, 1994, 7-8; Dumitru Micu, Un livresc neoromantic, L, 1997, 41-42; Gh. Bulgăr, Emil Manu - 75, ALA, 1997, 388; Simion, Fragmente, II, 315-318; Dicț. scriit. rom., III
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287996_a_289325]
-
Critici, 217-219; Teodor Vârgolici, Jurnalul de detenție al unui poet, ALA, 1994, 208; Barbu Cioculescu, „Infernurile noastre”, JL, 1994, 9-12; Gh. Bulgăr, Biografii răvășite, VR, 1994, 7-8; Dumitru Micu, Un livresc neoromantic, L, 1997, 41-42; Gh. Bulgăr, Emil Manu - 75, ALA, 1997, 388; Simion, Fragmente, II, 315-318; Dicț. scriit. rom., III, 65-67; Popa, Ist. lit., II, 1097; Firan, Profiluri, II, 32-35. S.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287996_a_289325]
-
Mircea Morariu, Punctul liminar al teatrului modern, F, 1995, 9; Iulian Boldea, Despre Ibsen și „teatrul invizibil”, VTRA, 1995, 9; Diana Adamek, O redefinire a teatrului occidental, TR, 1995, 50; Ulici, Lit. rom., I, 497-500; Valeriu Cristea, „Am rămas curat”, ALA, 1997, 367; Ion Buzera, Eseistica universitară, R, 1997, 3-4; Dicț. esențial, 869-870; Ruxandra Cesereanu, Cioran ca Rastignac, Ciadaev, Oblomov și epigon al lui Iov, ST, 2001, 1; Al. Călinescu, Un portret al lui Cioran, ATN, 2001, 3; Irina Petraș, Două
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
unui mare clasic. SCRIERI: Patru povestiri (în colaborare cu Vasile Caia), Cluj-Napoca, 1984; Povestiri cu oameni și sălbăticiuni, București, 1991; Spiriduș sau August 1999 sau Sfârșitul lumii, f.l., 2001; Ion Creangă, București, 2002. Repere bibliografice: Daniel Cristea-Enache, Marca lui Creangă, ALA, 2002, 628-630, 631, Lucian Gruia, „Patru povestiri”, ST, 1985, 1 ; Ștefan Ion Ghilimescu, Minunatele „povestiri” ale lui Dan Grădinaru, LCF, 1992, 22; Mariana Codruț, Povestiri din sertar, CNT, 1992, 13; Cristea, A scrie, 222-226; Diana Adamek, Provocarea realului, TR, 1992
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287324_a_288653]
-
povestiri”, ST, 1985, 1 ; Ștefan Ion Ghilimescu, Minunatele „povestiri” ale lui Dan Grădinaru, LCF, 1992, 22; Mariana Codruț, Povestiri din sertar, CNT, 1992, 13; Cristea, A scrie, 222-226; Diana Adamek, Provocarea realului, TR, 1992, 39; Daniel Cristea-Enache, Masca lui Creangă, ALA, 2002, 628, 630, 631. R.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287324_a_288653]
-
3-4; Perian, Pagini, 142-148; Petria, Vâlcea, 356-358; Răzvan Voncu, O tragedie țărănească la sfârșit de mileniu, CC, 2000, 2-3; Micu, Ist. lit., 480-481; Dicț. analitic, III, 132-136; Popa, Ist. lit., II, 753-758; Cristina Modreanu, „Crimă pentru pământ” - o telenovelă autohtonă, ALA, 2002, 641; Dicț. scriit. rom., IV, 176-178; Aureliu Goci, Dinu Săraru și reconvertirea romanului în poveste, București, 2002; Negrici, Lit. rom., 252-253, 297. D.Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
VTRA, 2001, 6-7; Tudorel Urian, Minunea de la etajul opt - Tranziția pe strada Oilor, „Cuvântul”, 2001, 10; Mircea Iorgulescu, Viața la români, după Evenimente, „22”, 2001, 51; S. Damian, În pas de defilare (despre un excelent roman al lui Petru Cimpoeșu), ALA, 2002, 604. N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
dervișului”, care, prin tradiție, îi era atribuit. Folosindu-se de semnele alfabetului arab, C. a inventat un sistem de notare a muzicii turcești și a scris, în limba turcă, o „carte mică”, închinată noului sultan, Ahmed III, Tarifu ilmil musiki ala vêgni maksus [Explicarea muzicii teoretice pe scurt]. În 1704-1705, încheie romanul alegoric autobiografic Istoria ieroglifică, un pamflet care, alături de Divanul, legitimează locul deosebit ocupat de C. în istoria literaturii române. Cunoscută în manuscris, cartea s-a tipărit foarte târziu (1883
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
Z. Ornea, Filosoful Nae Ionescu, RL, 1993, 21; Ornea, Portrete, 191-195; Z. Ornea, Al doilea volum din publicistica lui Noica, RL, 1997, 1; Jean Dumitrașcu, Mircea Vulcănescu și editorul său, ARG, 2002, 15; Constantin Schifirneț, C. Rădulescu-Motru, intelectualii și politica, ALA, 2003, 622. G.O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286751_a_288080]
-
Șăineanu, Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1978. Repere bibliografice: Geo Vasile, Exilul inimii, dezamăgirea cuvântului, LCF, 1998, 46; Daniel Cristea-Enache, Obiecte cu personalitate, ALA, 1999, 452; Simion Bărbulescu, Din perspectiva exilului, LCF, 1999, 34; Victoria Milescu, „Meseria exilului”, „Universul cărții”, 2000, 8-9; Geo Vasile, Graffiti pe giulgiul poeziei, CNT, 2002, 21; Mariana Criș, Un limbaj frust, dar păstos de metaforă, LCF, 2002, 27; Simona-Grazia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288454_a_289783]
-
amintiri târzii și de medalioane din lumea muzicienilor, precum și câteva schițe umoristice apărute în „Gluma”. SCRIERI: Cântecul vieții, pref. N. Davidescu, București, 1926; Sergentul Soare, București, 1938; Cântecul străjerilor, București, 1939. Repere bibliografice: N. Davidescu, Un poet inedit: Mihail Munteanu, ALA, 1925, 252; Mircea Ștefănescu, Poetul Mihail Munteanu, „Epoca”, 1926, 6; George Silviu, „Cântecul vieții”, DMN, 1926, 6998; I. Peltz, Un poet și o carte, „Caiete lunare”, 1926, 3-4; I. P., Cartea unui poet: „Cântecul vieții” de Mihail Munteanu, „Îndreptarea”, 1926, 88
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288297_a_289626]
-
TR, 1988, 14-18; Mihai Ungheanu, „Lucian Blaga printre contemporani”, LCF, 1988, 19; Ion Bălu, „Romanul vieții lui B.P. Hasdeu”, RMB, 1991, 14 503; Florin Faifer, Hasdeu sau Setea de absolut, CRC, 1991, 8; Teodor Vârgolici, O viziune românească a lumii, ALA, 1995, 253; Gh. Bulgăr, Tudor Vianu, „Dicționar de maxime comentat”, ALA, 1997, 349; Teodor Vârgolici, B.P. Hasdeu și folclorul, ALA, 1997, 375; Datcu, Dicț. etnolog., II, 130-131; Micu, Ist. lit., 732; Teodor Vârgolici, Jurnalul lui Grigore Nandriș, ALA, 2000, 503
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
19; Ion Bălu, „Romanul vieții lui B.P. Hasdeu”, RMB, 1991, 14 503; Florin Faifer, Hasdeu sau Setea de absolut, CRC, 1991, 8; Teodor Vârgolici, O viziune românească a lumii, ALA, 1995, 253; Gh. Bulgăr, Tudor Vianu, „Dicționar de maxime comentat”, ALA, 1997, 349; Teodor Vârgolici, B.P. Hasdeu și folclorul, ALA, 1997, 375; Datcu, Dicț. etnolog., II, 130-131; Micu, Ist. lit., 732; Teodor Vârgolici, Jurnalul lui Grigore Nandriș, ALA, 2000, 503; Daniel Cristea-Enache, Posteritatea lui G. Călinescu, ALA, 2001, 563, 564; Constantin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]