3,029 matches
-
stai aici? N-ai nimic! Te vrea lumea, te dorește! . - Nu pot să ies, nu mai vreau să văd lumea. Am aici peVirgil, cu asta mă mai hrănesc! . - Nu pricep ce are, comunică Gaittany celorlalți. Aratăbine la față, dar a albit complet. I-e frică de evenimente, domnule! . Fu imposibil a se scoate ceva din gura lui Suflețel și nici alții nu știau nimic, încît rămase vorba că Suflețel suferă de neurastenie și de diabet nervos. După câtva timp, pacientul dispăru
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
aici. Ați avea neplăceri pe care le-aș regreta. În ciuda tonului amical, deși nu fără insinuație, cu care Gavrilcea spuse aceste cuvinte, Suflețel le înregistră ca pe o sentință de moarte pronunțată de un monstru. În noaptea aceea părul îi albi și după discuții violente cu Aurora hotărî să se interneze în sanatoriu, spre a avea un alibi. XXIII Încă din primăvară, Ioanide primise din partea unui primar de cartier invitația de a construi o primărie monumentală și o biserică pe un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o agitație nemaipomenită. N-avea pe nimeni la îndemînă, deoarece rudele abia știau de urma lui. El, care cu atâta sânge rece, sau mai degrabă lipsă de sensibilitate, executase ordinele odioase ale conspirației, auzind că este condamnat la moarte, se albi ca varul și aproape leșină. Făcu o cerere de grațiere, redactată de el, în care declară că a făcut totul din ordin, că are frați mai mici și alte asemenea lucruri, sau absurde, sau de natură sentimentală. Câtăva vreme nutri
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
obseda: - Pierd o grămadă de ore la facultate. Iar trebuie să refacprogramul de lucru. "El moare, zise în sinea lui Gonzalv, și se mai gândește la ore. Este un om care-ți scoate peri albi." Ca să fim drepți, Gonzalv Ionescu albea destul de vertiginos, și dacă fenomenul nu se observa, asta se explica prin caniția lui. Când stomacul îi fu mai calmat, Conțescu obținu învoirea de a mânca și începu cu o supă de pasăre, fortificată cu țelină și conopidă și îngroșată
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
alt factor a intervenit aici: Lessassi, un bătrân de 80 ani, este stăpânul satului din 1920; vârsta și trecutul personal îi dau puteri oculte foarte mari; el a știut pe parcursul întregii sale cariere să asocieze puterii care îi venea de la albi forța lui de vrăjitor. Deci Lessassi, "fanfaronul plantației", a fost ascultat. Plantația comunală din Okelataka a fost rezultatul abrutizării sătenilor, asupra cărora se exercita puterea ocultă a lui Lessassi. Un singur individ se opune plantației colective, Okendza. Este un frate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
monologul unui sătean din Okelataka: "Vorbesc eu, C.O., noi oamenii din Congo de Mijloc vorbim despre același lucru; nu există decât un cuvânt: vrem să vină mulți albi la noi în țară. Altădată ca și acum nu se găseau albi; vrem să fie o mulțime de albi la noi în țară. La Kossaka, Leboko, Kouyou-Gandza, Fort-Rousset nu sunt comercianți, nu este decât CFHBC nu sunt albi, nu este decât Tréchot133 deși râul Etoumbi e destul de larg pentru ca albii să poată
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
vină mulți albi la noi în țară. Altădată ca și acum nu se găseau albi; vrem să fie o mulțime de albi la noi în țară. La Kossaka, Leboko, Kouyou-Gandza, Fort-Rousset nu sunt comercianți, nu este decât CFHBC nu sunt albi, nu este decât Tréchot133 deși râul Etoumbi e destul de larg pentru ca albii să poată veni în număr mare. Noi deținem multe produse, de ce nu vin albii să muncească la noi în țară? Albii din comerț trebuie să vină. În apă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
comercianți, nu este decât CFHBC nu sunt albi, nu este decât Tréchot133 deși râul Etoumbi e destul de larg pentru ca albii să poată veni în număr mare. Noi deținem multe produse, de ce nu vin albii să muncească la noi în țară? Albii din comerț trebuie să vină. În apă avem pești, avem lemn în pădure, vânat, păsări. În celelalte țări au mei, bumbac, orez, și noi avem aceste lucruri aici, ei au albi, noi de ce nu avem? Acest fapt ne umple de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nu vin albii să muncească la noi în țară? Albii din comerț trebuie să vină. În apă avem pești, avem lemn în pădure, vânat, păsări. În celelalte țări au mei, bumbac, orez, și noi avem aceste lucruri aici, ei au albi, noi de ce nu avem? Acest fapt ne umple de furie. Opangault 134și Youlou 135 ne-au spus să votăm, și până în ziua de azi nu am primit nimic bun. Am votat mult. Tot timpul spunem "vor veni albii". Când vor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
să găsească ei alți comercianți pentru a le cumpăra produsul, sunt acum sclavii mei!" Își bate joc de noi, nu mai vrem ca Tréchot să lucreze în țara noastră. Avem cacao aici, cafea, orez, arahide, porumb, ignami și nu avem albi, în timp ce alte țări care au aceste lucruri au albi. Să vină albii să vadă îndeaproape. Avem elefanți, bizoni... putem strânge mulți bani cu toate aceste lucruri. Ucidem vânat și îl mâncăm cu gura, nu îl vindem pentru că nu sunt albi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
produsul, sunt acum sclavii mei!" Își bate joc de noi, nu mai vrem ca Tréchot să lucreze în țara noastră. Avem cacao aici, cafea, orez, arahide, porumb, ignami și nu avem albi, în timp ce alte țări care au aceste lucruri au albi. Să vină albii să vadă îndeaproape. Avem elefanți, bizoni... putem strânge mulți bani cu toate aceste lucruri. Ucidem vânat și îl mâncăm cu gura, nu îl vindem pentru că nu sunt albi. În celelalte țări, au vapoare, camioane, trenuri. Noi nu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
albi, în timp ce alte țări care au aceste lucruri au albi. Să vină albii să vadă îndeaproape. Avem elefanți, bizoni... putem strânge mulți bani cu toate aceste lucruri. Ucidem vânat și îl mâncăm cu gura, nu îl vindem pentru că nu sunt albi. În celelalte țări, au vapoare, camioane, trenuri. Noi nu avem decât un vapor care vine din când în când la Etoumbi și care nu vrea să ne ducă produsele la Brazzaville. Brazzaville e departe, noi nu știm să vâslim; unde
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cu vaporul? Cu camionul, face 3000, plus bagajele. Un ied face 500, o armă de la Brazzaville aici pentru biletul de camion face 1000. Nu avem bani, unde putem găsi acești bani ca să plătim biletul pentru toate aceste lucruri? Să trimiteți albi; când vor fi aici, le putem vinde lucrurile noastre. Vorbim în special cu Opangault: Opangault și Tchikaya 136 care au început politica; Tchikaya a murit, nu rămân decât Opangault și Youlou care fac în continuare politică. Ei au făcut politică
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Simțind cum focul fuge din junele meu pept! Privesc a mele zile cu totul înnorate! Regret că voi ajunge în lume să veget! O! lume înșelătoare! Sunt june și o noapte, O noapte de urgie... și păru - mi s-au albit! Talente și foc sacru ce-mi fură de sus date, De multe suferințe s-au stins, m-au părăsit, Pe acest ocean de lume eu pași - mi rătăcesc, Novici, fără protector... pășam plin de speranță Dodată însă vânturi nava - mi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de învinovățit pentru aceasta. Sânt și la noi și cam pretutindeni asemenea isteți, cari cred că tot ce zboară se mănâncă; noi mai facem și deosebiri și nu aruncăm pe toată lumea în căldarea patimelor momentane, pentru a-i scoate sau albi sau negri, după plac. {EminescuOpIX 437} În fine, puindu-ne în paralelă cu "Neue fr. Presse", "Telegraful" face ceea ce n-au cutezat nimeni să facă pîn-acuma. Cine au urmărit opinia statornică ce noi o avem de acel ziar vienez, care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
1832 un zapis din care rezultă „că s-au socotit și nici a da, nici a lua nu au, ci Iftinca și Gheorghi să stăpâneaseă 14 stânjeni moșie din Manea, iar Maranda să-și caute partea ei în bătrânul Ochi Albi”. O probă interesantă, ziceam noi, prin faptul că exprimă o practică juridică din timpuri îndepărtate, constă în „mărturia răzășilor din Umbrărești prin duhovniceasca cercetare ce li s-au făcut de preotul satului”, probă pe care judecătoria o consideră a fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
e în stare de una ca asta? (Erna ascultă interesată și îi face semn lui Grete să tacă. Grete sughite în tăcere mai departe.) ERNA: Povestește mai departe, Mariedl. MARIEDL (se lasă pe spătarul scaunului și închide ochii): Grete se albește toată și bâlbâie numai: și unde-i, de fapt, așezată Australia? Hannelore se duce direct la Grete și, fără să spună o vorbă, o pălmuiește de câteva ori cu putere, de-i cade lui Grete proteza din gură și Pepi
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și arșița maselor dominația artei e un unguent comunicativ o masă, o parte indiferentă care vorbește cu sine care își gătește singură în propria bucătărie slinoasă COMPOZITORUL (se oprește la cântăreață și îi declamă cochet la ureche): Dar să te albești se mai poate totuși încă asta sigur că înțelegeți asta doar o să dorim să mai putem să avem voie să vrem asta cunoașteți cu siguranță porcul de tăiat din cocină căci aveți experiență de alpinist și experiență de floare de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
se folosea de Biserică pentru a-și întări puterea și pentru a-și extinde teritoriul, ar putea fi găsit în secolul al XIII-lea când au avut loc evenimentele cunoscute sub numele de cruciadele albigenziene. Albigenzii (numiți astfel după orașul Albi din sudul Franței) erau o ramură a unei secte creștine numite catară (din grecescul katharoi, însemnând " cei puri"). Bazele lor principale erau în sudul Franței, în parte, în regiunea numită astăzi Languedoc-Roussillon, care în acele vremuri nu se afla sub
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
în astfel de condiții a fost ușoară, folosindu-se un cuțit lung și lat în vârf cu ajutorul căruia se desprindea fagurele de pe peretele lădiței, fără a dăuna cuibului de jos și, trăgând în sus de bețișor, se scoteau afară fagurii, albi ca spuma și fără puiet. În partea de jos rămânea destulă hrană pentru comunitatea de albine, în fagurii plini cu miere și păstură 1. Vestea s-a răspândit în lumea întreagă și astfel s-a făcut primul pas spre apicultura
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
l- am cunoscut foarte puțin, prin anii 45-50 (secolul XX), imaginea lui aureolată ne revine în memorie ca unul dintre cei mai de seamă preoți din zona Oncești. Era un bărbat de o statură impunătoare, cu părul și barba lungi, albite de suferințe, din cale- afară de politicos și ospitalier. Prezența lui fugară radia a pace și inducea un puternic echilibru sufletesc. Credința sa nestrămutată, exprimată în fiecare gest, te cucerea repede, căci era un fin cunoscător al caracterelor. Datorită situației sale
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Poenile, Elena T. Pamfile, G. Polcovnicu, Ion N. Popescu , C. Rădulescu - Codin, Simion Rusu, pr. N. Sandovici, econ. P. Gh. Savin, Al. Saint - Georges, C. Soltuz, Gr. Soltuz, St. St. Tutescu, V. Todicescu, G. Tutoveanu, D. Urzică, Gh. Vlădesc u - Albești. Părintele Petru G. Savin este și autorul cărții: Satele sub 306 raportul cultural - graiuri și sfaturi cu privire la zestrea sufletească a poporului român, tipărită la Bârl ad în 1925. * Documente răzășești Documente răzășești, revistă regională de acte vechi, mărturii tradiționale și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a face ! Urmează Tip Top, Festivalul obiceiurilor, Concertul de pe 23 și, printre altele, pe 27 ianuarie 2007 Gala Ziariștilor, ediția a II-a. Vom încerca transmisii directe din comunele Muntenii de Jos și Sus, Ferești, Văleni, Solești, Miclești, Lipovăț, Deleni, Albești, Pușcași, Laza, Poienești și poate și altele. De pe unde sunt și primari adevărați. De fapt, urmează S| EXIST|M. Am avut o instructivă și destul de îndelungată discuție cu Preasfinția Sa Corneliu Bârlădeanu, episcopul vicar al Hușilor. L-am descoperit pe
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Efectul spiritual, cultural, informatic la care se adaugă creșterea autorității morale a preoților, nu se pot nicicum nega. P.S. CORNELIU întronizat luni, 29 iunie 2009, sub titulatura de mai sus. Corneliu Onilă (numele de mirean) s-a născut în comuna Albești și a dovedit de mic aplecare spre cele sfinte. în 1999, a fost ales și hirotonisit episcop vicar; și-a continuat studiile în Germania; a condus și conduce Seminarul de la Huși, devenit important factor de cultură și spiritualitate românească. Seminariștii
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
se Întrepătrund. Dar rezultatele obținute prin diferite metode pe diferite eșantioane arata același tipar mediu: orientali > albi > negri. Aceste diferențe rasiale În mărimea creierului Înseamnă că, În medie, orientalii au cu 102 milioane de celule ale creierului mai multe decât albii și că albii au cu aproape 480 milioane de celule ale creierului mai mult decât negrii. Aceste diferențe În mărimea creierului explică, probabil, diferențele În coeficientul de inteligență și În realizările culturale. Pentru formarea personalității concurează doi factori: factorul genetic
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]