7,295 matches
-
2016 Toate Articolele Autorului PAHARE DE UMBRĂ PE ARIPILE VÂNTULUI pe frânghia aceasta de măsurat privirea mi-am întins degetele dar a venit ploaia și m-a plouat cu priviri cu pași și cuvinte cu flori și cu stele până în albia privirilor înmugurite cu flori de vânt și pahare de umbră când umbra e cântecul ierbii pe aripile vântului ochi și priviri 27-iunie 2016 cluj AMPRENTĂ PE TROTUAR ȘI PE LORNIȚ vara și-a pus amprenta peste tot în jur peste
POEZII de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378906_a_380235]
-
ți-a fost leac și otravă - ți-a vândut trotinete - pe post de ostenite - dezarticulate majorete: totul - în fantazările tale jalnice de travestit în antracte nevralgice... ...by-by - domnule șef și maestru de călărie - fără de pălărie: Istoria și-a ieșit din albie și din cămașa de forță - iar acum controlează biletele de autobuz - făcând abuz după abuz: cine a uitat să-și procure bilet pentru călătorie - capătă o invitație la Marele Circ - pe datorie... FĂRĂ MARI PRETENȚII respingând bezna - caut mereu lumina
DESCÂNTECE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312]
-
are o cronologie aparte care nu ține neapărat de perioade segmentate ale vieții și ale întâmplărilor, ci așa cum sugerează titlul foarte bine ales, parcurge intensități sentimentale, deveniri artistice, metamorfoze sufleteșți, iubiri... Stabilitatea și unitatea romanului constau în revenirea în aceeași albie, între aceleași maluri, locul natal, fixat pe plaiuri râmnicene, acel loc unic unui artist, care-l va inspira și marca toață viața, indiferent de plecări, de părăsiri, de renunțări: “Șirul de plopi cunoscuți, tremurători, din amintire parcă venind, cu lumina
SLALOM SENTIMENTAL- ROMAN- VALERIA MANTA TĂICUȚU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379118_a_380447]
-
pentru focul ce se înalță până la cer chem numele tău, pentru sfințenia puterii și pentru inima ce încă bate în neguri chem numele tău, pentru credința și preoțimea umbrei tale chem numele tău, tu, marele preot ce așezi râurile în albie, și mările între maluri, tu care sfințești gândul cu nemurirea și mărirea, care pui în înalturi vulturii și corbii și în leagăne pruncii chem numele tău, tu duh de lumină, de ape, de vânt, de pământ și de foc, tu
CHEMARE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379171_a_380500]
-
atingă de ei, prea erau apărați de proaspeții credincioși din cetate. Într-un Sabat, o procesiune imensă avu loc în cetate: mulțimi mari de oameni care credeau în Isus, îmbrăcați în haine albe, se adunară și porniră la vale, spre albia unui râu învolburat, unde începu botezul, care ținu toată ziua, ba încă mai rămăseseră mulți care urmau să fie botezați a doua zi. În scurt timp, aproape toată mulțimea din cetate, dar și din împrejurimi, cunoscu Adevărul propovăduit de misionari
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
colț de oraș, pe sute de hectare, se întindea BioParcul. Mii de vietăți, într-un mediu ce imita habitatul lor natural, așteptau să le cunoști. Orașul vechi, ce fusese înconjurat de un canal de apărare, acum secat, adăpostea, în fosta albie, zeci de terenuri de sport, parcuri, alei, băncuțe, lacuri. Podurile au rămas, arcuite peste oaza de verdeață, având fiecare tematica lui. Podul florilor, Podul cu grifoni, Podul patriarhilor etc. te invitau la noi și noi plimbări de relaxare. Turnurile vechi
SPANIA, ÎN OCTOMBRIE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379989_a_381318]
-
peste butucii de vie, să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care-și creșteau puii la umbra și adăpostul butucului viței de vie. Sâmbăta când era cerul senin și soare, scoteam albia mare din lemn de tei, o umpleam cu apă și o puneam la soare să se încălzească. Era zi de făcut baie. Aceea era piscina mea. Pentru bunica trebuia să fierb apa pe pirostrii, că ea făcea baie în interiorul bordeiului
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
tei, o umpleam cu apă și o puneam la soare să se încălzească. Era zi de făcut baie. Aceea era piscina mea. Pentru bunica trebuia să fierb apa pe pirostrii, că ea făcea baie în interiorul bordeiului și nu puteam căra albia plină cu apa încălzită la soare la acea vârstă. Tizic pentru foc aducea tata. Seara, când venea taică-meu să stea cu noi, ne aducea de mâncare și ce ne mai era necesar. Cum începea să se formeze bobul pe
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
adevărat pentru Costel, copilul vecinei sale. Se bucura întodeauna pentru realizările prietenilor și cunoscuților săi, niciodată nu pizmuia pe nimeni, chiar dacă pe el îl durea sufletul după Marioara lui, și uneori, și după Tanța, cu toate că o drăcuia și-o făcea albie de porci. Oricum ar fi fost, fusese ortacul lui și chiar dacă nu recunoștea niciodată față de el însuși acest lucru, îi era la fel de dor, cum îi era și de Marioara, mai ales în clipele în care își aducea aminte de tinerețea
CĂPITANUL VASILE (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381997_a_383326]
-
contur, se desprinde de umbrele lungi ale serii, devenind emanație luminoasă care reușește să-ți umple sufletul de emoție și blândă înfiorare. Poetul vânează cuvintele ce zac în adormire în „călimara cu diamant”, acestea curg cu lejeritate, revărsându-se în albia alchimică, cu infinite reprezentări în conștiința estetică, așezându-se ca o ninsoare abundentă peste tumultul trăirilor,(expresie a unor permanente stări conflictuale), mobilizând cu lejeritate energiile creatoare, impregnate cu iubire și pasiune. * Metamorfozarea gândurilor se face cu răbdare și tenacitate
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
de față fiind un profesor și un artist de calitate înaltă al Iașiului".... XXVIII. RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ȘI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAȘCA, de Valentina Becart , publicat în Ediția nr. 1780 din 15 noiembrie 2015. TIMPUL SE ROSTOGOLEȘTE ÎN ALBII - CĂUTÂND DRUMUL SPRE NOI IZVOARE... *Tănase CARAȘCA s-a născut la 09.02.1950 în satul Telița din jud. Tulcea. Profesor colaborator la Colegiul Tehnic „Henri Coandă” la catedra de științe economice în perioada 1980-1986. Este membru al Asociației Scriitorilor
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
Poto-Constanța, Cronos-Constanța, Moldova literară-Iași, Amprentele sufletului-București, Popasuri culturale românești-Baia Mare, Noviodunum-Isaccea, Steaua Dobrogei-Tulcea, etc. Este redactor șef al revistei „Seniorii tulceni”. Este redactor al revistei „Steaua Dobrogei”, în colectivul redacțional al revistei „Amprentele ... Citește mai mult TIMPUL SE ROSTOGOLEȘTE ÎN ALBII - CĂUTÂND DRUMUL SPRE NOI IZVOARE...*Tănase CARAȘCA s-a născut la 09.02.1950 în satul Telița din jud. Tulcea.Profesor colaborator la Colegiul Tehnic „Henri Coandă” la catedra de științe economice în perioada 1980-1986.Este membru al Asociației Scriitorilor
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
a stins la 15 iunie 1889 și a fost înmormântat sub „teiul sfânt” din cimitirul Bellu. „Astfel se stinse ... cel mai mare poet, pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria
POEZII PATRIOTICE DE MIHAI EMINESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379440_a_380769]
-
înstelat,/ Razele luminii/ Aici nu răzbat.// Zăvorăsc în mine/ Vâlvătăi din munți,/ Umbra grea a morții/ Își întinde punți.”[arestul M.A.I.] (Petru C. Baciu, Inimi Zăvorâte.Ed. Buna Vestire, București, 1999) Lacrimile suferințelor-Colinde ale bucuriei s-au adunat în albia marilor fluvii ca dăinuire sacră, milenară; s-au primenit în susurul râurilor repezi și cristaline, ca cereștile imne liturgice; s-au adâncit în iureșul afluenților, ca mistice Colinde ale dorului de izbăvire: „Icoana mea, așa se tâlcuiește:/ Cocon scăldat în
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
-n acest târziu, acum, Că-ți sunt o simplă muritoare în a vieții noapte? Că sunt în viața ta aceeași salcie înflorită A cărei albe, neculese si preacurate flori, Cad și se contopesc pierzându-se într-o clipită, În infinita albie a râului fără culori, În toamna urgisită de ploaie deplorabilă, Plete bălaie-n frunze răvașite cad și pier, Cu neputința dintr-o boală incurabilă În care totuși eu mă mai înverșunez să sper Că iarna nu mă poate frânge într-
PUTERE DE ANOTIMP de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381483_a_382812]
-
prin miezul inimii Când ninge cu suspine în livezile gândului, Sclipind printre soapte-n razele lunii Pe cărarea de la capătul timpului ... Urc treptele din nori spre alte depărtări Să-mi crească rădăcini în înaltul cerului, Cănd valurile m-ascund în albia unei mari Îți dezleg privirile din adâncul dorului ... Am țesut însăilând umbre și destine În gândurile nocturne fremătând uitări , Cascadele vuiesc tăcerile din tine Cu apele ce se scurg nemiscate-n zări... gabrielaenerusu Referință Bibliografica: Tăcerile din tine / Gabriela Rusu
TACERILE DIN TINE de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374352_a_375681]
-
oilor, ca să nu se îndepărteze prea mult de căruță. Soarele bătea cu putere pe capul meu, așa că mi s-a făcut o poftă teribilă de scaldă. Am coborât la malul lacului, lângă părinții mei care munceau de zor și luând albia ce nu-i mai folosea mamei, m-am urcat în ea și dând din mânuțe, am ajuns la câțiva metri de mal. Mama, speriată, văzându-mă pe lac, striga să mă întorc la mal, să nu mă răstorn cu albia
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
albia ce nu-i mai folosea mamei, m-am urcat în ea și dând din mânuțe, am ajuns la câțiva metri de mal. Mama, speriată, văzându-mă pe lac, striga să mă întorc la mal, să nu mă răstorn cu albia. Dar eu visam că sunt într-o barcă adevărată și mi-am promis în gând, ca atunci când voi fi mare și voi câștiga proprii mei bani, să-mi cumpăr o barcă pe care să o folosesc la pescuit. De teama
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
simple pot fi și din funie.( n.aut.)], luna și ceara mamei mele”, înjurătura sa preferată și des utilizată la supărare, mai ales că fusesem invitat expres să ies din apă, dădeam din lăbuțe pe luciul apei, încercând să întorc albia spre mal. Tot aplecându-mă pe marginea ei, aceasta s-a răsturnat și eu: bâldâbâc! în apa lacului, care era mai adâncă decât înălțimea mea. Sigur că am înghițit destulă apă, cât să mă panichez, țipînd din răsputeri și dând
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
să mă mențin la suprafață. Tata a ajuns lângă mine și, dintr-o zmucitură de corp, m-a ridicat din apă la pieptul său. Apa nu era mai adâncă de un metru, așa că m-a scos repede la mal, însă albia de rufe, eliberată de greutatea mea, plutea nestingherită pe baltă. A trebuit ca tata să facă alt efort pentru recuperarea ustensilei din lemn de tei, iar mama, cu o joardă în mână, alerga după mine, cu poalele fustei legate în
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
sănătatea existențială găsim reperabil în această scriere, una sublimată, dar realistă, una de apogeu al practicii gândirii, dar în același timp indicibilă, una de conexiune a creștinismului cu zenul limpezitor, dar, de fapt, un racursi vizionar. Iată! pârâul își schimbă albia curge prin mine preia și duce la vale gânduri trăiri sentimente devenite inutile... sufletul îngânând același cântec de leagăn capătă limpezimea apei... viața-i precum o pădure toamna tapiserie de culori sau frica mă oprește să-mi ridic privirea barierele
DEBUT- RODICA DASCĂLU- DANSUL VIEȚII(VERSURI) de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373554_a_374883]
-
fost mișcarea altfel/ cauza ar fi ajuns în sine”. (Pretext) Lumina induce o stare apolinică, diurnă (Gilbert Durand) în sufletul poetului: „fără scop curge lumina / din trupul încins / și ce e mai adânc decât / un astfel de țâșnet frumos / în albia lui heraclit”. (Îmbrățișare) Thales e menționat datorită geometriei sale plane desăvârșite: „n-am avut nici o șansă să/ modific unghiurile/ planurilor/ altfel de cum le-a înfățișat/ pe duna de nisip milesianul Thales”. (Umbră). În ceea ce privește peisajul marin, acesta reprezintă un cadru propice
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371392_a_372721]
-
reconfortează sufletul poetului în rezonanță cu dragostea. Poezia lui Ion Scorobete, din volumul Exerciții de singurătate și nu numai, este meditativă, transmițând o nostalgie senină, apolinică și mioritică. Stilul este eliptic, limbajul esențializat. Versul liber, bine strunit, curge într-o albie sonoră în care vocalele se rostogolesc într-o armonie mediteraneeană luminoasă. Elda Kokoneshi a realizat traducerea în limba greacă cu talent, facilitată de ritmul alert, asemănător cu al poeților eleni contemporani. Referință Bibliografică: LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371392_a_372721]
-
etapă din cadrul raportărilor pentru Directivă 2007/60 pentru managementul riscului la inundații. Ele iau în considerare aspectele relevante, precum viiturile și zonele potențial a fi afectate și anume, care au potențialul de a reține apă din inundații, cum ar fi albiile majore cu retenție naturală, obiectivele de mediu din articolul 4 din Directivă 2000/60/ CE, gestionarea solului și a apei, planificarea spațiului, utilizarea terenurilor, conservarea naturii și infrastructura de navigație și portuara. Totodată, acestea pot include și promovarea practicilor de
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ „APELE ROMÂNE” ; ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET (COMUNICATE) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374849_a_376178]
-
a lemnului înainte de a deveni cenușă, cărbunele își pierde astfel orice proprietate a ceea ce a fost. La Teodor Dume nu, cărbunele miroase a cireș.Sau, tot autorul, se gândește la ziua „în care voi ieși/ din mine/ ca apa/ din albie.” Acest diluviu de proporții restrânse, personale, transfigurează ceea ce am înțelege îndeobște prin moarte, ea nu mai apare ca un teren arid al sfârșitului și al secătuirii de sine, ci, dimpotrivă, este tărâmul fertil al unei renașteri pentru o nouă copilărie
MOARTEA, UN FLUTURE ALB de TEODOR DUME în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374892_a_376221]