1,700 matches
-
Și-aist fecior, / Peste toți copiii, / Peste toți flăcăii / Și peste toți oamenii. Să crească și-nflorească, / Să rodească și să-mbătrânească, / Rostul vieții să-mplinească!"165 Pentru a fi înzestrat cu daruri, ca ființă pământeană împlinită, omul se adresează soarelui, alegoric, prin rugăciune: "Sfinte Soare, / Sfinte domn mare, / Sfântă lună și sfinte stele, / Dați-mi bucuriile mele: Să fiu cuminte; Pământule bun, / Învață-mă să cânt; Apă blândă, / Fă-mă fată mândră; / Sfinte Soare, / Sfinte domn mare, / Dă-mi razele tale
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
al vieții, iar, pe unele vase, lupta dintre viață și moarte era prezentată ca o luptă dintre pasăre și șarpe. În majoritatea mitologiilor, pasărea este o întruchipare a sufletelor morților, care se urcă la cer.231 În mitologia românească, pasărea alegorică, tutelară, cu rang regală, slujită, la nevoie, de toate celelalte păsări, care o apără și-i duc la îndeplinire poruncile, este Pasărea Măiastră, asemuită cu Phoenix sau cu Garuda. Cu puteri infinite, magice, Pasărea Măiastră este o pasăre justițiară, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sat cu oameni mulți, / De la flori de busuioc, / De la flăcăi, de la joc, / De la flori din poieniță, / De la mândre din portiță, / Să mă duc să-mi plâng amarul / La cătănie cu arcanul!"305 Pragurile de trecere sunt consfințite ritualic de cântecul alegoric al cucului: "Miresuică tu și tu, / Bine ți-o cântat cucu, / Te-o luat cine-ai vrut tu; / Bine ți-o cântat mierla / Să te duci la casa ta. / Acolo-n vale la hotară / Este-un nuc cu frunza rară
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
salonul lui Venus din apartamentele regelui. Ornamentele erau inspirate de scene mitologice sau istorice. Salonul lui Apolo, cu forma sa octogonală, unică, a fost camera regelui înainte de a deveni sala tronului. Elementul central este imaginea zeului aflat în carul său alegoric și însoțit de cele patru anotimpuri. în apartamentele băii, simbolismul este compus dintr-un amestec de mister, mitologie și simboluri secrete. Unul din motivele des folosite în decorațiunile interioare este cel al zeiței Păcii care o îmbrățișează pe zeița Abundenței
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
legende nu sunt adevărate din punct de vedere literar, ci reprezintă simbolismul școlii misterelor. Vorbim aici despre numerele și despre geometria sacră. Proporția statuilor egiptene, fie ele mici sau mari, erau multipli sau submultipli de 12 sau 6.“ în drumul alegoric parcurs prin saloanele palatului Versailles, care se încheie cu sala de baie, se trec în revistă zeitățile păgâne care alcătuiesc un sobor mitologic. Regele ajunge în camera de baie după ce traversează salonul lui Venus. Din nou, apelăm la numerologia sacră
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mod paradoxal, moare în anul 1715, iar 1+7+1+5= 14, care din nou, redus, dă cifra 5. Asistăm astfel la un bizar joc al destinului și al numerologiei, de care Ludovic, un pasionat al misterelor era conștient. Călătoria alegorică printre saloane cu nume de zei, printre figuri geometrice sacre, se încheie triumfal cu simbolul noii ordini corintiene și cu baia rituală, simbol al unui nou început. Putem concluziona că Ludovic al XIV-lea era la curent cu simbolurile ezoterice
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
perspectivă unică. Efectul perspectivei este potențat de dimensiunile diferite ale celor trei bazine de apă, aflate în imediata vecinătate a Marelui Canal. Ideea Parterului de Apă se află în strânsă legătură cu cosmologia antică. Scopul acestuia este de a arăta, alegoric, traseul soarelui pe bolta cerească, pe perioada fiecărui anotimp, simbol completat și de către bazinele celor Patru Anotimpuri care sunt dispuse paralel cu axa centrală. într-o lucrare apocrifă, cronicarul francez anonim povestește:„când Le Nôtre și-a trasat ideile, l-
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
generos cel al stăpânului său. La a patra întrerupere s-a oprit și i-a spus brusc regelui: « Sire, Maiestatea Voastră nu mai trebuie să audă nimic. Vă voi ruina». Pe lângă drumul simbolic al soarelui, arhitectul Le Brun a descris alegoric viața lui Ludovic al XIV-lea, utilizând pentru aceasta motive, simboluri și personaje mitologice. Astfel, pe traseul pe care regele îl străbate însoțit de vizitatori sau de curteni și care pornește din fața Carului lui Apolo, răsare, asemenea unui obstacol, revolta
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
calomniator... Sigur, Florian Becescu nu și-a încheiat studiile începute la Bruxelles. Se va fi întors în țară unde a continuat să scrie. A mai publicat în volum versuri, Spre ziua (Constantă, 1902-1904, 1906), În valuri (Constantă, 1911); un poem alegoric, Poveste grozavă (Constantă, 1909), inspirat din evenimentele de la 1907; eseuri, reunite sub titlul Domnișoara Secession (Constantă, 1908)79. Desigur, a continuat să scrie în presa timpului (în afara celor deja menționate, a mai publicat și în "Arhiva")80. S-a stins
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
300”, ceea ce scrie prof. Lina Codreanu despre autorul ei (Dimitrie Cantemir) și operă: Asupra Istoriei ieroglifice, ca operă artistică novatoare, criticii au opinat că este un „adevărat Roman de Renard românesc, însă cu scopuri polemice" (G. Călinescu, 1941), „Un roman alegoric" (Al. Rosetti, 1951), „Negreșit: roman social, memorii și roman de aventuri" (Perpessicius, 1957), „pamflet politic" (P. P. Panaitescu, 1958), „roman alegoric (...) și pamflet politic [...]conceput ca o epopee eroi comică" (Al. Piru, 1961), „roman animalier" (Mircea Anghelescu, 1972), „Roman? Scriere
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
au opinat că este un „adevărat Roman de Renard românesc, însă cu scopuri polemice" (G. Călinescu, 1941), „Un roman alegoric" (Al. Rosetti, 1951), „Negreșit: roman social, memorii și roman de aventuri" (Perpessicius, 1957), „pamflet politic" (P. P. Panaitescu, 1958), „roman alegoric (...) și pamflet politic [...]conceput ca o epopee eroi comică" (Al. Piru, 1961), „roman animalier" (Mircea Anghelescu, 1972), „Roman? Scriere istorică? Pamflet? Nici una dintre ele și, într-un fel, toate laolaltă" (Andrei Brezeanu, 1973), „În primul rând o lucrare socialpolitică” (G.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
animalier" (Mircea Anghelescu, 1972), „Roman? Scriere istorică? Pamflet? Nici una dintre ele și, într-un fel, toate laolaltă" (Andrei Brezeanu, 1973), „În primul rând o lucrare socialpolitică” (G.Ionescu... Gulian, 1974),,roman" (Elvira Sorohan, 1978), „un roman memorialistic", „nu numai roman alegoric, dar și pamflet politic" (Diana Trandafir, 1996). Se înțelege că opiniile nu sunt controversate, ci de completare. Alte interpretări li se vor adăuga, desigur, dar clasificările sunt convenționale iar opera cantemiriană este fluidă și, ca atare, greu încadrabilă în tipare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fluidă și, ca atare, greu încadrabilă în tipare teoretice. Modernă și astăzi prin concepere estetică și substrat parabolic, Istoria ieroglifică rămâne opera aperta Cine are curiozitatea și răbdarea să parcurgă opera cantemiriană descoperă forța de creație, înțelegerea conceptului de roman alegoric, o logică implacabilă prin care sancționează sau îndulcește atitudinile precum și frăgezimi de tuturor valurilor de interpretare critică... 448 limbă cu parfum arhaic scrise, e drept, într-o topică greoaie și livrescă. A nu se trece cu vederea însă că scrierea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
trecut sub tăcere, între ceea ce poate fi scris și ceea ce este cenzurat, între ce poate fi arătat și ce trebuie ascuns. O anumită valoare nu poate fi spusă, o alta este fashionable. În funcție de context, aceeași valoare este revendicată deschis, exprimată alegoric sau refulată. Funcția sa influențează actorul (purtătorul de valori). Dacă este ministru sau deputat al opoziției, profesor sau preot, discursul lui este condiționat de rolul ocupat, iar valorile pe care le afișează în public vor fi parțial diferite de ceea ce
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
dramatic, pentru individul respectiv. Din punct de vedere psihologic visul este o retrăire simbolică, sublimate, a experienței de viață anterioară a individului, în cursul căruia revin „problemele” sale psihologice (frustrări, conflicte, traume, complexe, dorințe refulate, aspirații etc.) într-o manieră alegorică, simbolică. Psihanaliza a adus o importantă contribuție în explicarea viselor, la care distinge două aspecte: a) conținutul manifest reprezentat prin imaginile și scenele onirice, b) conținutul latent, reprezentat prin semnificația simbolică a conținutului manifest, în relație directă cu experiențele de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
va surâde acestui incendiu”). Poemele pot fi considerate, totuși, exerciții de digitație, ținând seama de talentul de prozator afirmat cu brio la scurtă vreme, cu nuvelele incluse în Moartea din fereastră. Cea mai izbutită este piesa titulară, poveste - cu noimă alegorică - a unui bondar care se stinge captiv între geamurile duble ale unei încăperi, fascinat de peisajul verde-luxuriant de afară și înspăimântat de tenebrele din interiorul clădirii. De altfel, fiecare text pare să fie câte un „exercițiu” tematic și stilistic, bine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
dur. Au dispărut efectele căutate de stil, luciul de oglindă al poeziei de dragoste, și în general înfățișarea minoră din poeziile anterioare. Poezia se apropie acum de formele discursului și ale prozei zilnice, e neglijentă, batjocoritoare, declarativă, dialogată, epică, directă, alegorică, nervoasă și enervată. Sarcasmul vizează în special două categorii de fenomene: manipularea individului în unele din societățile moderne, distrugerea personalității, domesticirea, îndobitocirea; și rolul poetului, cu lupta lui, adesea disperată, contra celor care-l disprețuiesc sau ucid. NICOLAE MANOLESCU SCRIERI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
Viața literară și artistică”, „Minerva” ș.a. Din 1911, a devenit membru al Societății Scriitorilor Români. Cele mai multe dintre colaborările în versuri și le-a adunat în placheta Primele cânturi (1906) și în culegerea Rapsodii și balade (1910). Țintind să fie reprezentări alegorice ale existenței umane, meditații asupra vieții, versurile lui B., altfel destul de comune, au în atenție idei și sentimente legate de eroziunea produsă de timp și deziluzii, obsesia morții ce întunecă bucuriile. Și descrierile unor cadre din natură capătă conotații asemănătoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285658_a_286987]
-
văd la fel. Iar alegoria nu era un obicei local italian, ci o metodă general europeană" (T.S.E.). Pentru Dante, citim în Il Convivio (Banchetul), în plăsmuirea poetică, așa cum va aplica mai tîrziu în Divina Commedia, sînt patru sensuri suprapuse: literal, alegoric, moral și anagogic. Ce înțelege poetul prin fiecare dintre aceste sensuri, redă pe larg Edgar Papu în Estetica lui Dante (Editura Princeps Edit, 2005): "Mai întîi, sensul literal este acela ce urmează exclusiv litera textului, așa cum îi arată și numele
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și anagogic. Ce înțelege poetul prin fiecare dintre aceste sensuri, redă pe larg Edgar Papu în Estetica lui Dante (Editura Princeps Edit, 2005): "Mai întîi, sensul literal este acela ce urmează exclusiv litera textului, așa cum îi arată și numele. Sensul alegoric, la rîndul său, cuprinde adevărul care se ascunde sub masca anumitor ficțiuni frumoase. Sensul moral privește învățăturile, normele de conduită practică, ce se pot deduce din relatările textului. În sfîrșit, sensul anagogic este ceea ce Dante numește un supra-sens, apărînd în
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
omul drept pe orice cale". "Sensul literal este cel pe care îl arată litera textului, adică rătăcirea poetului într-o pădure sălbatică și întunecoasă, care-l umple de spaimă, pînă cînd, în sfîrșit, reușește să iasă într-un luminiș. Sensul alegoric ne indică substratul ce se ascunde sub învelișul acestei ficțiuni cu motiv silvestru. Pădurea împreună cu întunericul reprezintă mulțimea fără număr a păcatelor în care s-a cufundat poetul către mijlocul vieții sale. Sensul moral închipuie groaza de păcat a spiritului
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
contritat dar plin de speranță în momentul căinței". Despre cele patru sensuri vorbește și Sfîntul Augustin în De utilitate credenti, citat și de Sf. Toma în Summa Theologiae: "Scriptura care este numită Vechiul Testament prezintă patru sensuri, adică: istoric, etiologic, analogic, alegoric". Afirmație augustiniană comentată de Sf. Toma în capitolul 10 din Summa..., Dacă Sfînta Scriptură la o literă mică are mai multe sensuri: "1. La prima obiecție spun că multiplicitatea acelor sensuri nu produce o echivocitate sau altfel de nedumerire. Căci
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Evul Mediu, născut în Spania (Andaluzia) și stabilit în Egipt; este cunoscut și sub numele ebraic de Rabbi Moshe ben Maimon. Opera să principala este Ghidul șovăielnicului, publicată în limba arabă (cca. 1190); în această lucrare Maimonide propunea o formulă alegorica de interpretare a textelor sfinte pentru anularea contradicțiilor dintre învățătură lui Dumnezeu relevata în Tora, cunoștințele oferite de științele naturii și filosofie, exercitând o influență asupra dezbaterilor religioase și filosofice din Iudaism și Creștinism până în secolul al XVIII-lea. Scrierile
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
pictat Într-un tablou din palatul Uffizi: Tebaida, de Gherardo Starnina, pe care unii Îl atribuiau lui Paolo Uccello ori tânărului Fra Angelico. Cu tot aerul amabil cu care reflecta moravurile (scene din viața monahală cu câte o tușă picarescă, alegorică ori fabuloasă), dacă o priveai pe Îndelete, acea bucată de lemn Îți dezvăluia un al doilea nivel, dincolo de prima aparență unde, pe sub sinteza gotică, Întrevedeai linii geometrice ciudate și un conținut Îngrijorător. Olvido și Faulques Împietriseră În fața picturii, subjugați de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
lemn Îți dezvăluia un al doilea nivel, dincolo de prima aparență unde, pe sub sinteza gotică, Întrevedeai linii geometrice ciudate și un conținut Îngrijorător. Olvido și Faulques Împietriseră În fața picturii, subjugați de atitudinile monahilor și ale celorlalte personaje din tablou, de intensitatea alegorică a feluritelor scene. Pare una dintre scenele de Crăciun pe care le compunem din figurine, subliniase Faulques, gata să meargă Înainte. Dar, cu ochii pironiți pe tablou, Olvido Îl apucase de braț, reținându-l. Fii atent, spusese. E ceva obscur, care
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]