1,931 matches
-
a tineretului prin analiza filmului Slacker și a serialului MTV Beavis și Butt-Head. În cuprinsul acestui capitol, voi sugera că textele culturii media reprezintă alegorii sociale care exprimă temerile unor clase și grupuri sociale, dorințele și speranțele lor2. Decodificarea acestor alegorii sociale pune la dispoziția criticii de diagnoză o înțelegere profundă a situației indivizilor din diferitele clase și grupuri sociale, a tineretului între altele. Ca urmare, fantezia și divertismentul pot reprezenta vehicule ale unor diagnoze extrem de serioase asupra erei contemporane, pe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mandatului Reagan. Împreună cu filmul lui Spielberg E.T. (1982), Poltergeist explorează cu înțelegere, ba chiar cu afecțiune, societatea și modul de viață al noii clase de mijloc și prezintă proiecții simbolice ale sentimentelor de teamă și insecuritate. În vreme ce E.T. prezintă o alegorie fermecătoare și optimistă a vieții aceleiași clase de mijloc, Poltergeist prezintă latura întunecată și coșmarescă, într-o poveste în care "celălalt", "străinul" nu este un extraterestru prietenos care vine din afara societății cu scopul de a ajuta, ci apare în mod
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
îl răpesc pe fiu, Robbie, scoțîndu-l prin fereastra dormitorului, iar părinții îl recuperează printr-un efort disperat din mîna elementelor naturii înfuriate. În acest moment, Carol Anne dispare, familia intră în panică și filmul pășește deja pe tărîmul ocultului și alegoriei. Filmul prezintă, așadar, spectacolul alegoric al unei familii unite în fața unor circumstanțe ostile care amenință să o dezmembreze. Această teamă este exprimată de toate scenele de despărțire de pe parcursul filmului; teama de o iminentă dezintegrare a familiei și teama de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tot mai slăbită și veniturile scădeau, teama de a-și pierde locuința, teama de a nu o putea întreține, sporea. Stephen King, autorul unor cărți foarte populare, precum Carie, Shining, The Stand și altele cărți ce sînt surse bogate de alegorii simbolice ale anxietăților Americii contemporane, se dovedește a fi, în Teroarea din Amytiville (The Amytiville Horror), un precursor ocult gotic al lui Poltergeist: Subtextul poveștii este acela al strîmtorării economice... Încetul cu încetul, situația economică a familiei Lutz decade. Filmul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
nelocuit, aparatele și instalațiile fie nu mai funcționează, fie că o fac, dar nu se supun comenzilor, aparatele de uz casnic și jucăriile se dezmembrează. În cele din urmă, casa se prăbușește la modul propriu și familia trebuie să fugă. Alegoria căminului aflat sub asediu este unul din elementele care explică eficacitatea acestui film în manipularea publicului: spectatorii se pot ușor identifica cu această familie foarte obișnuită, aparținînd păturii mijlocii, aflată într-o casă care le dă mereu de lucru și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ca rapace, destructiv pentru mediu, exploatînd oamenii, ba chiar reprezentînd o amenințare la adresa supraviețuirii întregii umanități, sursa reală a angoaselor contemporane este plasată în domeniul ocultului. Ca urmare, deși Poltergeist și alte filme de groază apărute în ultimii ani conțin alegorii ale anxietăților prezentului, filmul conduce pe spectatori spre imagini ale ocultului și teribilului, și nu spre scenele de groază existente în viața de zi cu zi în Statele Unite. Metafizica irațional-ocultă din filme precum E.T. și Poltergeist subminează efortul de înțelegere
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Gibson, Poltergeist II: De cealaltă parte (1986) (Poltergeist II: The Other Side) este o producție mediocră sub aspect cinematografic; narațiunea sa destul de complicată pătrunde mai adînc pe teritoriul ocultului și supranaturalului. Cu toate acestea, ocultismul simplist al filmului oferă o alegorie a temerilor burgheziei și voi aborda pelicula tocmai din această perspectivă. Carol Clover (1992) atrage atenția asupra faptului că în Poltergeist I femeile au o poziție privilegiată. Mama și fiica apar ca avînd mai multă intuiție și o mai mare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
textelor este cea propusă de T.W. Adorno și Walter Benjamin; vezi discuția în Kellner, 1989 și dezvoltarea criticii de diagnoză în Kellner și Ryan, 1988. 2 Trebuie să recunosc influența lui Frederick Jameson în ce privește felul în care el consideră alegoria și pe care eu mă bazez aici; vezi Jameson, 1979, 1981, 1990 și 1991 și vezi studiul meu asupra lui Jameson în Kellner, 1989c. 3 Variety susține că în 1980 filmele horror și cele științifico-fantastice au adus mai mult de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
20, sau a unor computere care au personalitate proprie. Oamenii însă apar ca tehnologizați prin intermediul implanturilor, a chirurgiei, drogurilor și ingineriei genetice care modifică substanța intimă a individului și prin producerea unor noi forme de sinteză între uman și tehnologic. Alegoria tehnologiei care preia controlul materializează viziunea lui Baudrillard (1990) asupra triumfului obiectului. Mai mult decît atît, ambii autori fac mai mult decît să reia niște impulsuri tehnofobe, descriind o nouă stare de lucruri în care tehnologia cîștigă tot mai multă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fiica, pe Marie France, ideile sale au triumfat, se pare, în finalul trilogiei, această strategie a sa fiind proiectată în programul lui Neuromancer, care urmează la rîndul său să fuzioneze cu Wintermute. Din acest punct de vedere, Neuromancer este o alegorie despre dispariția capitalismului de familie și triumful noii forme de tip corporat, în care tehnologia preia poziția dominantă. Romanul mai este însă și o alegorie despre triumful tehnologiei asupra elementului uman și despre dorința de nemurire. Computerul complex IA Wintermute
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
la rîndul său să fuzioneze cu Wintermute. Din acest punct de vedere, Neuromancer este o alegorie despre dispariția capitalismului de familie și triumful noii forme de tip corporat, în care tehnologia preia poziția dominantă. Romanul mai este însă și o alegorie despre triumful tehnologiei asupra elementului uman și despre dorința de nemurire. Computerul complex IA Wintermute dorește să devină și mai mare, să fuzioneze în final cu Neuromancer pentru a deveni o inteligență de grad superior, unind inteligența cu personalitatea pentru
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pare așadar să fi cîștigat un anume grad de imortalitate reușind în această formă informatică să trăiască de-a pururi în ciberspațiu. Acest lucru apare ca un mister la finalul romanului, nefiind nici elogiat, nici aprofundat în nici un fel. Este alegoria unei condiții în care fuziunea dintre ființa umană și tehnologie ar putea produce specii noi care să populeze noi zone ale timpului și spațiului, indicînd în acest fel spre o postmodernitate aflată dincolo de momentul actual, în care tehnologia și umanitatea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
obscenității" în care nimic nu rămîne ascuns, totul este dezvăluit, vizibil, etalat. Această societate superficială, lipsită de profunzime este caracterizată de "deșerturi golite de sens", iar călătoria sa prin America produce "o abia perceptibilă evaporare a sensului". "America" este, așadar, alegoria unei țări care pentru el este un pur joc al semnelor, golite de sens, scop sau valoare. Reducția semiologică operată de Baudrillard în care America este redusă la un deșert, la un spațiu pustiu, la lipsă de sens, la eveniment
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în orientările viitoare. Consider că, în special textele din anii '70, aparținînd lui Baudrillard, Gibson și membrilor curentului cyberpunk, oferă o imagine clară a unor aspecte frapante ale societății media și high-tech; ei utilizează metodele discursului teoretic, ale metaforei, narațiunii, alegoriei și altor tehnici pentru a clarifica trăsăturile distinctive ale lumii prezente, dar și ale celei viitoare, spre care ne îndreptăm cu viteză. Momentul prezent este caracterizat în mod indiscutabil de tensiune, cu noile tehnologii amenințînd să scape de sub control și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care este citat foarte confidențial dintr-un orgoliu justificat: un străin a scris despre un francez intrat în istorie. A doua piesă despre Robespierre a fost scrisă de Romain Rolland în 1939 (la 37 de ani după Teatrul Revoluției) o alegorie de peste 11 ore, demnă de opera din Peking în anii revoluției culturale. În fond, era replica parabolică a unui comunist fanatic (Romain Rolland), dată nazismului concurent, în plină ascensiune asasină. Despre Robespierre nu s-a scris teatru pentru că, fiind șeful
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
caracterul revistei nu interesează. Este de ajuns că dl. (CELER-is et Comp) ne asigură că deabia azi spiritualitatea de aici „se întâlnește cu spiritualitatea mamă, cu care chibzuiește vindecarea rănii și un nou impuls de viață la înălțimea chemării latine. Alegoria este prea frumoasă, mai ales când observăm cum spiritualitatea mamă (CELERis et Comp.) chibzuiește cu spiritualitatea de aici, spre înălțimea chemării latine, ne-a făcut să strănutăm cu entuziasm.” Pretenția asta își găsește însă justificarea în dezinvoltura cu care dl. Georgescu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
s-a reușit în mod definitiv debarasarea de punctele de vedere simpliste și insuficiente asupra problemei religiei, pe care mitografii Greciei le-au validat la un moment dat; s-a încetat a se mai vorbi despre mituri ca simboluri naturale, alegorii morale, știință primitivă sau legende cu fundal istoric. Etnologul britanic Marett sublinia odată că nici măcar nu putem începe să scriem istoria religiilor (religionshistoria) în mod serios - atât de puțin material este filtrat și atât de neclare sunt metodele -, concluzie la
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
s-a rezervat o rotondă specială, pentru a putea fi cuprins cu ochiul. Mulțimea culorilor, delirul formelor unor corpuri umane redate cu multă frenezie și plăcere a detaliului, peisajele luxuriante, veșmintele de epocă, bijuteriile de preț, armurile cavalerilor, figurile mitologice, alegoriile biblice, personajele „fluide” ale lui El Greco (o viziune ciudată, anunțând un modern avant la lettre), „pictura întunecată” a lui Goya - enigmatică în simbolismul său lugubru -, sau ororile gen Colosul și Saturn devorându-și fiii, Velázquez cu Piticul și Triumful lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cuvântul „popular” în gura precupeți. Poți fi oare, în Rusia, scriitor popular și iubit fără a scrie literatură de masă? Răspunsul îl furnizează chiar cărțile lui Pelevin. Începusem să citesc Jizini nasekomîh („Viața insectelor”), roman apărut și în Franța - o alegorie ironică de actualitate. Pelevin e tradus și bine primit în Occident, am văzut că era „popular” și la Sankt-Petersburg. E genul de literatură directă, fără excese stilistice și sofisticării intelectuale, cu care ne mândrim în România, tentați cum suntem să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ferecate,/ Săbioare atârnate,/ Curele încrucișate./ Dar cuțite ascuțite,/ Păzește-mă, Doamne sfinte! / Cruciulițe de argint,/ Ce n-am văzut de când sînt!/ El bine că să gătea,/ În vânătoare că-mi pleca”. Scopul incursiunii este pretutindeni clar, în balade și colinde. Alegoria inițiatică a vânătorii este una din temele cele mai vechi ale culturii omenirii și, judecând după pregătirile flăcăilor, aceasta nu va fi o vânătoare obișnuită. Atenția rituală acordată actului vitejesc este demonstrată, ca și în colinde, de gestul spălării ochilor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
spre cealaltă jumătate a neamului. Dăruirea Cernei cu pește este un gest fast ce anticipează reordonarea universului: eroul transformă moartea în viață și de aceea poate accede mai departe, în munte. Scopul declarat al mișcării dinspre social spre neant decodează alegoria bine cunoscută a vânătorii: „După vânătoare/ De păsări ușoare,/ După-nsurătoare/ De mândre fecioare”. Atunci când pregătirile sunt intensive, după traversarea Cernei, confruntarea nu se va mai limita la dobândirea fetei sălbatice, va fi una de gradul zero: „Unde să ducea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și fata ieșită recent din cufundarea izolantă în mit. Transformarea ei constituie indiciul că și-a desăvârșit traseul ritual și a fost asimilată de natura sălbatică a ființei, ca depozitar al tuturor forțelor vitale. Nu întâmplător o voce feminină deconspiră alegoria vânătorii: „Strigă Leana, strigă tare:/ - Nu mi-l credeți, mari boieri,/ Că-i d-un mare prefăcut,/ Ș-are ibomnică greacă,/ Depărtată nouă zile;/ El se duce în trei zile,/ In trei zile pe trei cai:/ P-un’ se duce
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
rituale. Primul tip de interdicție vizează deplasarea dincolo de frontiera universului ordonat, ceea ce creează condițiile rituale, vecinătatea cu haosul fiind cauza constantă a involuției ciclice. Infernul latent de la granița cu creația este tărâmul morților în care neofitul trebuie să pătrundă prin alegoria călătoriei, devenită cod thanatic. „Moartea îmbrăca forma deplasării spațiale”, iar necesitatea morții temporare catalizează deschiderea drumului între lumi. Regula limitării spațiale vine întotdeauna de la instanța inițiată paternă, care cunoaște implicațiile survenite în urma pătrunderii în sacru și este motivat să restrângă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
culeasă în Alexandrovăț, Timoc, cu întreaga desfășurare de simboluri, precum jertfa fecioarei și somnul eroului înainte de confruntare. Balada și basmul împart un teren artistic fertil pentru continuitatea modalității narative, călătorul spre lumea arhetipurilor fiind regăsit în ambele specii. Călătoria reprezintă alegoria inițierii, căci ea cuprinde toate datele simbolice ale acesteia: ieșirea din familial, probele drumului, întâlnirile revela¬torii, lupta cu monstrul și revenirea în Cosmos, cu sensul etimologic al acestui cuvânt. Baladele prezintă însă două forme ale plecării eroice, una caracteristică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
funcții din basme, acelea flexibile la mutația de specie. Absența inițială, pereche cu remedierea, plecarea, dobândirea ajutoarelor năzdrăvane, succesul cu care sunt trecute probele și căsătoria eroului, finalitate a ritualului de inițiere eroic, sunt motivele recurente în baladele ce conțin alegoria căsătoriei. Balada soarelui ce vrea să-și ia sora de nevastă se apropie tematic de Ciclul Incestului delimitat de Lazăr Șăineanu în cultura română și cea universală, cu diferența că nu relația de paternitate este aici incriminată. Funcția declanșatoare a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]