1,761 matches
-
fronul, Comandamentul Suprem rus, a decis unilateral retragerea Corpului 40 armata rus de pe frontul românesc și transferarea acestuia pe frontul din Bucovina. Astfel la cererea generalului rus D.G. Scerbacev, Armata a 2-a română și-a extins frontul și pe aliniamentul ocupat de corpul 40 armata rus. În această situație, Marele Cartier General român a decis oprirea ofensivei la Mărăști și anularea ofensivei prognozate a se desfășura pe frontul de la Nămoloasa. La solicitarea gen. Alexandru Averescu, Marele Cartier General român a
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
infanterie a reușit că până seara să elibereze valea Șușiței și Răchitașul Mic. Până seara și Soveja a fost eliberată și a fost ocupată și culmea Răchitașul Mare ( 954 m). Divizia 8 infanterie din componența Corpului 4 armata a atins aliniamentul Culmea Tepei - vf. Tiharale iar brigata 11 infanterie a înaintat pe flancul stâng al diviziei 8 până la valea Șușiței. Rezultatele zilei s-au concretizat într-o pătrundere de 7 km în dispozitivul inamic, eliberarea localității Soveja, și ocuparea unor poziții
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
din efectiv și 40 de tunuri iar divizia 1-a cavaleire austro-ungară se găsea într-o situație critică așa cum constată și arhiducele Iosif: Deși situația frontului impunea sistarea ofensivei, Marele Cartier General a decis ca frontul să fie împins pe aliniamentul prevăzut în planul inițial: Măgura Cașin - Sboina Neagră - valea Putnei - valea Sării - aliniament mai favorabil trupelor române. Mai mult decât atât, era necesară urmărirea resturilor diviziei 218 infanterie germană pentru a nu i-se da posibilitatea să fixeze un nou
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
găsea într-o situație critică așa cum constată și arhiducele Iosif: Deși situația frontului impunea sistarea ofensivei, Marele Cartier General a decis ca frontul să fie împins pe aliniamentul prevăzut în planul inițial: Măgura Cașin - Sboina Neagră - valea Putnei - valea Sării - aliniament mai favorabil trupelor române. Mai mult decât atât, era necesară urmărirea resturilor diviziei 218 infanterie germană pentru a nu i-se da posibilitatea să fixeze un nou aliniament. Această urmărire a fost executată în data de 27 iulie de către divizia
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
prevăzut în planul inițial: Măgura Cașin - Sboina Neagră - valea Putnei - valea Sării - aliniament mai favorabil trupelor române. Mai mult decât atât, era necesară urmărirea resturilor diviziei 218 infanterie germană pentru a nu i-se da posibilitatea să fixeze un nou aliniament. Această urmărire a fost executată în data de 27 iulie de către divizia 1 infanterie. Tot în această zi regimentul 1 vânători a respins un contraatac inamic la nord de răul Putna iar regimentul 18 infanterie a nimicit un detașament de
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
inamicul nu a mai avut posibilitatea să fixeze nici o localitate cu scopul de a o transforma în punct de apărare. Concomitent cu acțiunile armatei române, diviziile 14 și 15 ruse din flancul stâng al corpului 2 armata român au atins aliniamentul stabilit: panțele de sud ale râului Putna. Pe 28 iulie regimentul 7 vânători, după ce a respins un contraatac inamic a ocupat creasta dealului Sboina Neagră, iar divizia 7 infanterie, după lupte grele a ocupat muntele Tiua Neagră. Divizia 8 infanterie
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
despărțit de această de valaea râului Cașin. Tot în acastă zi, la ora 13.30 gen. Alexandru Averescu hotăra prin ordinul 2050 încetarea operațiunilor ofensive deoarece s-a considerat că obiectivul a fost îndeplinit și anume: stabilirea liniei frontului pe aliniamentul Măgura Cașinului - muntele Seciului - Sboina Neagră - Tiua Neagră - Tiua Golașa - Tulnici - Bârsești - Valea Sării. Astfel, bătălia de la Mărăști se încheiase. O ultimă acțiune de amploare a diviziei 8 infanterie a mai avut loc în data de 19 iulie/01 august
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
Anastasia Serafin. După anul 1846 construcția suferă modificări spre strada Eugeniu Carada, colț cu Lipscani. La 9 martie 1891 M. Macca face o cerere pentru eliberarea unei autorizații de construcție pentru un pasaj, construcție realizată în curtea lui, cu un aliniament pe mijloc, cerând deschideri și la Calea Victoriei prin două puncte. Autorizația a fost eliberată la 3 aprilie 1891. Scopul principal al pasajului era de a crea spații comerciale la parter. Pe lângă aceasta, pasajul Macca-Villacrosse a fost sediul primei burse de
Pasajul Macca-Villacrosse () [Corola-website/Science/306016_a_307345]
-
direcția Zimnicea - Drăgănești-Vlașca - București, iar o grupare secundară (Diviziile 1 și 2 infanterie bulgară) a înaintat pe direcția Zimnicea - Giurgiu ocupând orașul Giurgiu în seara aceleiași zile. Pe direcția principală atacul a fost oprit de către Divizia 18 infanterie română pe aliniamentul format de valea râului Teleorman. Cu scopul de a intoarce apărarea diviziei, un batalion de vânători -sub comanda căpitanului Engels- din Regimentul (2)9 (locotenent-colonel Anschauer) din avangarda Diviziei 217 germane (general von Galwitz) a ocupat în după-amiaza zilei de
Șarja de la Prunaru () [Corola-website/Science/306046_a_307375]
-
întregirea României 1916-1919", vol. I, este emoționantă: Deși Regimentul 2 Roșiori a pierit aproape în totalitate -lăsând pe câmpul de luptă 216 camarazi căzuți, morți sau răniți, grație eroicei șarje de la Prunaru, Divizia 18 Infanterie s-a putut regrupa pe aliniamentul Letca Veche - Jilava contribuind din plin la operațiunile de apărare a Bucureștiului iar comandantul acesteia, generalul Refrendaru Ion a avut mai târziu, în perioada de refacere a armatei române un rol pozitiv. Paradoxal, colonelul Naumescu Gheorghe, comandantul regimentului, care a
Șarja de la Prunaru () [Corola-website/Science/306046_a_307375]
-
ales porcine). Din punct de vedere industrial, actual industriile sunt concentrate în cele 4 orașe principale: construcții de mașini, utilaj greu, industria textilă, anvelope. Majoritatea se desfasoara de-a lungul liniei de transport a Câmpiei de Vest: Halmeu, Stamora Moravița (aliniament N-S). Se desprind o serie de magistrale: 4 (Satu Mare-Oradea-Timișoara), 3 (Crișul Repede), 2 (Valea Mureșului), 1 (Timișoara-Caransebeș). E traversata de artere rutiere importante, si de rute fluviale.
Câmpia de Vest () [Corola-website/Science/306222_a_307551]
-
7 septembrie, iar garnizoana din Oksywie a rezistat până pe 19 septembrie. Orașul Hel a fost apărat până pe 2 octombrie. După bătălia de la Szack, la sfârșitul căreia sovieticii au executat toți ofițerii și subofițerii polonezi cazuți prizonieri, Armata Roșie a atins aliniamentul râurilor Narew, Bugul Apusean, Vistula și San pe 28 septembrie, de multe ori întâlnind unitățile germane care înaintau pe celălalt mal. Apărătorii polonezi din Peninsula Hel au rezistat până pe 2 octombrie. Ultima unitate operativă poloneză, "Samodzielna Grupa Operacyjna "Polesie"", a
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
în pericol acțiunile de pe frontul din Transilvania. Pe frontul din Transilvania acțiunile militare ofensive urmau să se desfășoare în trei etape și erau prevăzute să dureze 30 de zile de la începerea mobilizării, moment în care forțele române trebuiau să atingă aliniamentul Ciucea-Caransebeș în vederea angajării unei "bătălii generale" cu inamicul. În conformitate cu prevederile acestui plan, în momentul declarării mobilizării se înființau patru armate: Armata 1, Armata 2, Armata 3 și Armata de Nord, prin transformarea corpurilor de armată existente. Forțele angajate au fost
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
unor ploi torențiale, îndrumarea operațiunilor de la Flămânda a suferit o oareșicare întârziere."” Șirul deciziilor pripite începute cu Turtucaia și continuate cu „Manevra de la Flămânda“ a dus la oprirea ofensivei pe frontul din Transilvania, armatele române trecând la apărare pe un aliniament nefavorabil, dând astfel timp forțelor Puterilor Centrale pentru realizarea dispozitivului de luptă în vederea trecerii la ofensivă pentru străpungerea apărării de pe Carpați, în timp ce un număr important de divizii românești se deplasau de pe un front pe altul în marșuri istovitoare. „"S-a
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
anului 1916. Ea s-a desfășurat începând cu a doua decadă a lunii septembrie și până la începutul lunii octombrie 1916, având trei obiective principale: oprirea ofensivei declanșate de inamic pe frontul din Transilvania, menținerea și consolidarea unui dispozitiv defensiv pe aliniamentul Munților Carpați și crearea condițiilor pentru reluarea inițiativei strategice și trecerea la ofensivă. Gruparea de forțe inamică era comandată de arhiducele Carol, moștenitorul tronului austro-ungar și era formată din trei armate: Armata 7 austro-ungară, acționând în Bucovina, Armata 1 austro-ungară
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
de către forțele aflate sub comanda lui Mackensen și desfășurarea unui atac concetrat asupra Bucureștiului. Planul de operații român prevedea trecerea la apărarea strategică pe întreg frontul de nord și menținerea de către cele trei armate (1, 2 și de Nord) a aliniamentului Carpaților până la sosirea iernii „"când zăpezile mari ce vor cădea peste munți vor opri operațiile"”. Ofensiva Armatei 1 austro-ungare întărită cu trei divizii germane având ca scop forțarea Carpaților Orientali, s-a desfășurat între 19 și 27 octombrie 1916. Toate
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
1 Armată român (Diviziile 13 și 23 infanterie și Brigada 1 cavalerie) și forțele Armatei 9 germane (Corpul 39 rezervă și Corpul Alpin). Corpul 1 Armată român ocupa un front de 55 de km la sud - sud-est de Sibiu, pe aliniamentul Racovița-Avrig-Săcădat-Cașolț-Gura Râului, cu flancurile sprijinite pe Munții Făgăraș la est și Munții Cibin la vest. Marile unități ale corpului erau dispuse astfel: Divizia 13 infanterie între Avrig și Dealul Gregori (23 km), Divizia 23 infanterie între Cașolț și Gura Râului
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
săracă în puncte culminante dramatice, am așteptat cu încordare mai serioasă desfășurarea evenimentelor din ziua de 16 septembrie." După victoria de la Sibiu, comandamentul Puterilor Centrale a declanșat contraofensiva împotriva dispozitivului Armatei 2 române care s-a retras prin luptă pe aliniamente succesive, pierzând tot teritoriu dintre Mureș și Olt cucerit în prima fază a operațiilor. Faza finală a acestei succesiuni de retrageri a fost bătălia de la Brașov, desfășurată între 7 și 8 octombrie 1916. Deși raportul de forțe nu era unul
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
sprijinte de o puternică grupare de artilerie. După atacuri susținute din partea forțelor germane, acestea nu au putut străpunge apărarea trupelor române, rezultatul fiind stoparea ofensivei cu un câștig tactic nesemnificativ de numai patru kilometri, noua linie a frontului fiind pe aliniamentul Clăbucet - Azuga, cu poziții întărite foarte puternice pentru trupele române. Eșecul operației avea să fie recunoscut și de comandantul Armatei 9 germane, generalul Erich Falkenhayn, care arăta în memoriile sale că: "Corpul 39 rezervă nu a făcut nici un progres important
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
care ajunseseră trupele ruse pe frontul din Galiția, la solicitarea expresă a comandamentului rus, în cursul zilei de 12/25 iulie Marele Cartier General a trimis Ordinul de operații nr. 34 prin care dispunea stoparea acțiunilor Armatei 2. Considerând că aliniamentul pe care se găseau la acel moment forțele sale nu era pentru defensivă, generalul Averescu solicită și obține aprobarea generalului Constantin Prezan pentru continuarea acțiunilor ofensivei pentru rectificarea frontului în vederea trecerii la defensivă. Operațiile ofensive vor fi continuate cu succes
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
iar ca altitudine este cel de al doilea vîrf din Bîrgău. Muntele Căsarul (1591 m), cu o lungime de 2 km și o lățime de 1,5 km, este format dintr-un corp andezitic intrus, situat de-a lungul aceluiași aliniament ca și Gogoașa. Spre sud, filoanele-strat ale Căsarului trec în Muntele Măgurița, desfășurat pe 2 km, alcătuit și el dintr-un corp intrusiv, cu aceeași origine ca și precedentul. Dealul Ariilor (1547 m), sudat de primele două prin numeroase silluri
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
grupate pe trei etaje geomorfologice: treapta marilor masive cu înălțimi de 1 500-1 600 m (Heniul, Gogoașa, Căsarul, Măgurița etc.); treapta masivelor situate în general între 1 300 și 1 350 m (Măgura Cornii, Măgura Neagră etc.), la nord de aliniamentul superior; treapta masivelor cu altitudini de 1 200 și de 1 000—1 100 m din zona munceilor (de la Măgura de Jos-Sîngeorz și pînă la Pasul Tihuța). Se poate admite că aceste trepte corespund unor niveluri de eroziune, mai ales
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
compartimente mari: "pe aria pânzei de Ceahlău", ponderea mare a rocilor dure și poziția tectonica mai ridicată a acesteia, au dat reliefului un caracter de masivitate. Între văile Râșca și Moldova, unde cutele de șariaj sunt intens solzificate, se remarcă aliniamente de înălțimi și culmi monolitice concordante cu structura, având un aspect de hogback, în timp ce văile nu sunt adaptate la structura. Pe văi se pun în evidență nivele de umeri situate între 120 și 300 m altitudine aproximativa, derivate din fragmentarea
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
marnocalcare bituminoase, marne, calcare cu silicifieri, radiolarite roșii, șisturi, șisturi disodilice, șisturi marnoase, șisturi bituminoase, conglomerate, conglomerate cu elemente verzi, menilite etc. Toate acestea sînt dispuse în strate cu grosimi variabile și au o structură cutată, aproximativ paralelă, orientată pe aliniamente majore cu direcție generală nord-est - sud-vest. Prin faptul că unele areale sînt mai omogene sub raportul alcătuirii geologice (cum este cazul stratelor predominant gresoase aparținînd pînzei de Tarcău, relieful este slab fragmentat, mai unitar, cu forme largi și prelungi, conforme
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
oferă Lăcăuți (1777 m), Arișoara (1 725 m) și Giurgiu (1 721 m). Priviți în ansamblu, Munții Vrancei sînt alcătuiți din două flancuri montane, cu orientări opuse și extindere diferită: unul răsăritean și altul apusean. Ele se îmbină pe un aliniament major ce se întinde între Muntele Lepșa (1390 m), la nord, și Culmea Pietrele Inșirate (1476 m), la sud. Flancul răsăritean - înglobînd mare parte a teritoriului muntos - este prelung (12-18 km) și coboară de la altitudinea maxima de 1 785 m
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]