2,520 matches
-
elementului străin (la part de étranger) este descoperirea alterității"471, însă autorul nu neglijează istoria, susținând că "orice imagine are o istorie, pendulează între miraj și caricatură, alimentează din plin formarea clișeelor mentale care favorizează sau blochează comunicarea"472. Astfel, alteritatea nu prezintă interes din perspectiva efortului de cunoaștere, aceasta fiind o formă de exotism în care primează dorința de a avea acces la lumea celuilalt și nu de a-l înțelege pe celălalt 473. Folosind conceptul de climat cultural, Alexandru
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
o formă de exotism în care primează dorința de a avea acces la lumea celuilalt și nu de a-l înțelege pe celălalt 473. Folosind conceptul de climat cultural, Alexandru Duțu discută despre revoluția mentală pe care o presupune descoperirea alterității. Practic, apropierea de celălalt implică o intensificare a relațiilor culturale, îmbogățind atât individul, cât și cultura. Această interacțiune culturală care derivă din mirajul imaginii celuilalt este legată de fenomenul influenței și al receptării, despre care Duțu susține că sunt "frânturi
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Prin perspectiva lui Duțu asistăm la o imagine a celuilalt care, deși nu aduce cunoaștere, generează un schimb extrem de valoros, extinde orizontul mental al grupului de referință și implică o diversificare a perspectivelor atât asupra propriei identități, cât și a alterității, mai exact accesul la celălalt și reprezentarea despre celălalt determină o nouă valorizare a autoimaginii. Cu toate acestea trebuie precizat faptul că transformările pe care le implică schimbul cultural sunt departe de a genera eliminarea elementelor identității sau o modificare
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
identității sau o modificare radicală a mentalității, fiind vorba doar despre o îmbogățire a conținutului imaginarului și a vieții culturale, în general. Fiind tributar investigației psihologiei și sociologiei și preluând ideile lui E. M. Lipiansky, care susține că identitatea oscilează între "alteritatea radicală și similaritatea totală"476, Alin Gavreliuc reia ideea că identitatea este prin însăși esența ei contradictorie, pendulând între a fi asemănătoare sau identică cu un alt obiect și a fi unică, diferită, de a avea însuși particulare. Relația identitate-alteritate
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
esența ei contradictorie, pendulând între a fi asemănătoare sau identică cu un alt obiect și a fi unică, diferită, de a avea însuși particulare. Relația identitate-alteritate are la bază faptul că celălalt trebuie privit ca o realitate antropologică, considerând că alteritatea reprezintă o instanță referențială, care ghidează individul și-i influențează identitatea 477, aceasta fiind o construcție care are la bază procesul autopercepției 478. Gavreliuc punctează un aspect foarte important al mecanimsului structurării imaginii de sine, și implicit al identității și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
reprezintă o instanță referențială, care ghidează individul și-i influențează identitatea 477, aceasta fiind o construcție care are la bază procesul autopercepției 478. Gavreliuc punctează un aspect foarte important al mecanimsului structurării imaginii de sine, și implicit al identității și alterității, aspect pe care l-am reluat de mai multe ori în prezentul capitol și care reprezintă motorul acestuia: "cum se observă, esențial este interesul contextual asociat lui ceea ce facem, care ne indică ceea ce suntem"479. Așadar, apare ideea unui anumit
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
regim structural al identității, care presupune că individul trebuie să se adapteze contextului în care se află, astfel încât discursul său identitar să fie atât adecvat interacțiunii cu celălalt, cât și în acord cu interesul individului 480. Astfel, vorbim despre o alteritate ca despre un proces care dobândește rolul de identitate martor, prin intermediul căreia eul se autodefinește. În acest sens, procesul definirii și al identificării depinde de spațiu și de actorii acestuia, eul dobândind semnificație în funcție de felul cum propria lui conștiință se
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fie pentru a găsi o instanță de referință. Fie că este vorba despre acel sentiment originar de coexistență la care face referire fenomenologia husserliană, de coapartenența descrisă de Heidegger, fie că eul se raportează la sine prin celălalt, identitatea și alteritatea nu pot fi concepute decât ca fenomene aflate în relație, ca procese ale interacțiunii având ca scop ultim o anumită filosofie a regăsirii de sine. Viața socială și culturală, istoria și geografia, înțelese atât din punctul de vedere al determinismului
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
filosofie a regăsirii de sine. Viața socială și culturală, istoria și geografia, înțelese atât din punctul de vedere al determinismului locului, cât și din punctul de vedere al spațiului simbolic, contribuie la conturarea identității și raportarea la celălalt. III. 3. Alteritatea ca starea pe care eul nu o poate atinge Așa cum subliniam, identitatea și alteritatea trebuie înțelese din punctul de vedere al interdependenței lor substanțiale, fiind termeni ai căror conținut se influențează reciproc. Dacă identitatea este asemănarea cu sine, de ce ar
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
din punctul de vedere al determinismului locului, cât și din punctul de vedere al spațiului simbolic, contribuie la conturarea identității și raportarea la celălalt. III. 3. Alteritatea ca starea pe care eul nu o poate atinge Așa cum subliniam, identitatea și alteritatea trebuie înțelese din punctul de vedere al interdependenței lor substanțiale, fiind termeni ai căror conținut se influențează reciproc. Dacă identitatea este asemănarea cu sine, de ce ar fi nevoie de sublinierea acestei asemănări dacă nu ar exista necesitatea diferențierii, a sublinierii
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fără a uita, evident, componentele sociale și culturale, identitatea presupune existența atât în raport cu sine, cât și în raport cu altul sau celălalt, a cărui prezență poate fi reală sau imaginară, și ale cărei reprezentări nu depind de realitate, ci de imaginea acesteia. Alteritatea ar fi un non-eu în măsura în care celălalt este o zonă exterioară sinelui, deși, după cum am văzut, exterioritatea nu presupune lipsa interacțiunii. Astfel, se conturează ideea celuilalt care trăiește la nivelul eului, mai exact ideea unei alterități în interiorul identității, ceea ce înseamnă atât
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
realitate, ci de imaginea acesteia. Alteritatea ar fi un non-eu în măsura în care celălalt este o zonă exterioară sinelui, deși, după cum am văzut, exterioritatea nu presupune lipsa interacțiunii. Astfel, se conturează ideea celuilalt care trăiește la nivelul eului, mai exact ideea unei alterități în interiorul identității, ceea ce înseamnă atât faptul că eul se transformă, devenind mereu altul față de un moment inițial, dar și că eul proiectează în cadrul alterității, a unei anumite alterități, evident, ceea ce el nu poate fi. Dacă în cadrul teoriilor despre identitate și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
lipsa interacțiunii. Astfel, se conturează ideea celuilalt care trăiește la nivelul eului, mai exact ideea unei alterități în interiorul identității, ceea ce înseamnă atât faptul că eul se transformă, devenind mereu altul față de un moment inițial, dar și că eul proiectează în cadrul alterității, a unei anumite alterități, evident, ceea ce el nu poate fi. Dacă în cadrul teoriilor despre identitate și alteritate am analizat diferite abordări ale devenirii eului, inclusiv variante ale devenirii întru celălalt, în cele ce urmează vom discuta problematica alterității ca stare
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
conturează ideea celuilalt care trăiește la nivelul eului, mai exact ideea unei alterități în interiorul identității, ceea ce înseamnă atât faptul că eul se transformă, devenind mereu altul față de un moment inițial, dar și că eul proiectează în cadrul alterității, a unei anumite alterități, evident, ceea ce el nu poate fi. Dacă în cadrul teoriilor despre identitate și alteritate am analizat diferite abordări ale devenirii eului, inclusiv variante ale devenirii întru celălalt, în cele ce urmează vom discuta problematica alterității ca stare pe care eul nu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în interiorul identității, ceea ce înseamnă atât faptul că eul se transformă, devenind mereu altul față de un moment inițial, dar și că eul proiectează în cadrul alterității, a unei anumite alterități, evident, ceea ce el nu poate fi. Dacă în cadrul teoriilor despre identitate și alteritate am analizat diferite abordări ale devenirii eului, inclusiv variante ale devenirii întru celălalt, în cele ce urmează vom discuta problematica alterității ca stare pe care eul nu o poate atinge, mai exact a acelor elemente pe care individul le proiectează
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
proiectează în cadrul alterității, a unei anumite alterități, evident, ceea ce el nu poate fi. Dacă în cadrul teoriilor despre identitate și alteritate am analizat diferite abordări ale devenirii eului, inclusiv variante ale devenirii întru celălalt, în cele ce urmează vom discuta problematica alterității ca stare pe care eul nu o poate atinge, mai exact a acelor elemente pe care individul le proiectează în altul, fiind vorba, în mod evident, despre un altul care dobândește capacități și puteri dincolo de posibilitățile eului și care țin
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
atinge, mai exact a acelor elemente pe care individul le proiectează în altul, fiind vorba, în mod evident, despre un altul care dobândește capacități și puteri dincolo de posibilitățile eului și care țin de domeniul imaginarului. Din acest punct de vedere, alteritatea nu este legată de încercarea de a-l înțelege pe celălalt, de a-l accepta sau respinge, ci este proiectarea unui eu ideal, o identitate dorită. Situația nu are un grad de generalitate, fiind întâlnită doar în cazul în care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
întâlnită doar în cazul în care celălalt este înzestrat prin intermediul procesului reprezentațional cu capacitatea de a rezolva problemele eului sau de a ajunge la stări și dimensiuni care rămân închise pentru eu. De fapt, este vorba despre mecanismul prin care alteritatea iese din tiparele obișnuite ale celuilalt ca opus mie, pentru a construi imaginea unui personaj care răspunde unor nevoi și funcții care își extrag conținutul din bogăția imaginarului. Acest tip de alteritate devine răspunsul pe care o societate și cultura
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
De fapt, este vorba despre mecanismul prin care alteritatea iese din tiparele obișnuite ale celuilalt ca opus mie, pentru a construi imaginea unui personaj care răspunde unor nevoi și funcții care își extrag conținutul din bogăția imaginarului. Acest tip de alteritate devine răspunsul pe care o societate și cultura ei îl dau diferitelor probleme cu care se confruntă, răspuns care dobândește conținut în persoana liderului, a regelui, a eroului, a profetului sau sfântului. Acest altul nu mai poate fi considerat nici
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cu sine, ci poate spera să iasă într-o nouă dimensiune în care asemănarea cu sine nu mai este valoare fundamentală în conturarea identității, ci asemănarea cu o entitate superioară, sacră. Astfel, se deschide o nouă perspectivă asupra identității și alterității prin care individul tinde să vadă în celălalt tot ceea ce nu poate fi, dar de care are nevoie. Este momentul în care între eu și altul încetează relația de opoziție pentru a se contura cea de subordonare, altul tinzând să
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
este trimisul lui Dumnezeu pe pământ datorită ritualului mirungerii. Dintr-o altă perspectivă, funcțiile pe care le au diferiții regi preoți sunt doar o formă de legitimare a puterii, relația de construire urmând, în acest sens, un proces invers, întrucât alteritatea este cea care își stabilește propriile coordonate, independent de nevoile de conținut ale identității, de posibilitatea acesteia de a se proiecta în interiorul alterității. Un astfel de punct de vedere, deși perfect explicabil prin recursul la istorie și chiar la fenomenologia
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
o formă de legitimare a puterii, relația de construire urmând, în acest sens, un proces invers, întrucât alteritatea este cea care își stabilește propriile coordonate, independent de nevoile de conținut ale identității, de posibilitatea acesteia de a se proiecta în interiorul alterității. Un astfel de punct de vedere, deși perfect explicabil prin recursul la istorie și chiar la fenomenologia istoriei, pare să lase în urmă un aspect extrem de important, mai exact faptul că analiza miturilor și simbolurilor, și în general a imaginarului
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
este supus atât acesta cât și societatea, pentru a ajunge la un răspuns particular pe care îl reprezintă imaginea conducătorului. Din acest punct de vedere, identitatea și problemele cu care se confruntă individul sunt cele care dau sens și conținut alterității, ceea ce, în mod evident, nu înseamnă că aceasta nu are propriile ei particularități date, ci doar că acest tip de alteritate are o funcție care provine din imaginar și se hrănește din acesta. Ce se întâmplă însă cu acest arhetip
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
acest punct de vedere, identitatea și problemele cu care se confruntă individul sunt cele care dau sens și conținut alterității, ceea ce, în mod evident, nu înseamnă că aceasta nu are propriile ei particularități date, ci doar că acest tip de alteritate are o funcție care provine din imaginar și se hrănește din acesta. Ce se întâmplă însă cu acest arhetip în cadrul societăților contemporane? Unde a dispărut nevoia de a avea un conducător, un lider care să îndeplinească aceste funcții? Cum, în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pentru a se bucura de încredere și pentru a avea capacitatea de a inspira masele trebuie să aibă capacitatea de a oferi acele elemente cerute de individ și pe care acesta nu le poate avea decât prin proiecția la nivelul alterității. Fenomenul poate fi numit și fascinația pentru celălalt, însă trebuie precizat că nu este vorba despre un celălalt oarecare, ci despre acela care poate să rezolve problema proiectării eului în altul. Este nevoie de o serie de elemente care să
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]