2,639 matches
-
alte bucate, puse într-un coș cu mâner. Un alt obiect specific zonei Bucovinei, legat de sărbătoarea Sf. Paști, este mielul pascal, aici întâlnindu-se două aspecte distincte: mielul simbolic, care are un înțeles creștin și care se face din aluat sau unt și mielul jertfă, care se prepară și se consumă. Mielul simbolic nu se consumă, ci se păstrează după binecuvântare până la Înălțarea Domnului, când se dă ca hrană animalelor curate (la vite), cum este tradiția în această zonă. De
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
a prelua condiționalul (fie că el e de natură fundamentală sau de expresie aptitudinală) într-o dinamică a cunoașterii care îl valorifică, oferindu-i oportunități integrative și spațiu de desfășurare. De aceea, miza oricărei formări este posibilitatea intervenției conștiente asupra aluatului individual și orice model educativ invită la exersarea înstăpânirii de factură cognitivă pe sine însuși. O filosofie a devenirii ascendente a ființei umane aruncă în joc facultatea mediatoare între o instanță emitentă și o disponibilitate receptoare, adică implică mecanismele conștiinței
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și exersează apoi constant replierea pe interioritate în spiritul unui binemeritat profit existențial care decurge cu necesitate din abundența materialului dobândit. Acesta din urmă este consecvent chemat la reactualizare în exercițiu și, pe măsură ce activitatea depusă angrenează funcția reflexivă, el devine aluat al manevrelor operaționale ale ei. Se poate spune că felul de a fi conștient de sine evoluează o dată cu formarea personalității (și se desăvârșește împreună cu aceasta), iar obiectul acestei auto-observări conține toată achiziția de până în acel moment, ceea ce înseamnă că o
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și confluența tendințelor noetice celor mai importante, într-o ordine a precumpănirilor lăuntrice care orientează întreaga activitate intelectivă. El este subsecvent fenomenului inspirației și decurge dintr-o acumulare încărcată de replieri interioare, care preia selectiv forme turnate de acesta în aluatul subiectiv și le dă o întrebuințare cu trimitere la formule abstracte. E drept că în științele exacte influența reflexivului este mai mică (pe marginea ei putându-se specula doar, în oglindirea ocolitoare a principiului lecturii selective), însă în științele sociale
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a înțelege cum se construiește un sistem și, mai ales, cum se construiește dușmanul sistemului. Dacă limba (cuvinte, texte, decrete, directive etc.) este materialul esențial de construcție a politicului și, deci, a comunismului, dușmanul lui se naște exact din același aluat. Nu întâmplător, comunismul a avut o nevoie enormă de intelectuali și, nu întâmplător, societatea comunistă este singura societate modernă în care acestora li se reinventează aura pierdută (după cum ne învață Benjamin) pe la început de secol XX. Comunismul este poate singurul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
catifea verde, o bucată de mătase roșie ca cireașa și, mai ales, un troc de zidar și-o mistrie de argint“. Trei coarne de licorn și-o dragoste veșnică Așa l-a zămislit Violeta pe Perlino. „Începu să facă un aluat din zahăr și migdale, stropindu-l cu apă de trandafiri și de iasomie. Apoi, ca un olar sau un sculptor, frământă această pastă cu mistria de argint și modelă cel mai frumos tinerel ce s-a văzut vreodată. Îi făcu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
observă corect că acel ziar servește drept umbrelă pentru democrați și intelectuali adevărați, dar și pentru extremiști care mai de care. Îi judecă pe editorialiști cu fermitate, dar nu am înțeles niciodată dacă Vladimir Tismăneanu consideră „Jurnalul Național“ din alt aluat și de ce a colaborat acolo. Mă rog, Voiculescu iese bine terfelit din carte. Și mi-a plăcut teribil comparația cu personajul din filmul lui Porumboiu, A fost sau n-a fost?, acel fost securist, actualmente afacerist, care intervine telefonic să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
Eu frec batistele de mi se înroșesc pumnii. Frec și șosetele păpușii. La vârfuri și la călcâie, pentru că acolo se murdăresc mai tare.“ Mâncare însă nu știu să fac. Scot sâmburii vișinelor de dulceață și-mi pătez invariabil rochițele. Frământ aluatul pentru fursecuri, dar prăjiturile mele ies diforme, stranii. Azi e zi de chenzină. „Chenzina cea mare, așa cum spun ei că se numesc banii pe care mămica îi scoate din geantă, iar tăticu din portmoneu. Amândoi îi așază pe masă. Îi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
mehedeanul din centru satului, iar seara bal în Căminul cultural. Acum tineretul se distrează la discotecă . O altă sărbătoare este la 9 martie când se sărbătoresc Sfinții 40 de mucenici din Sevastia. în preziua acestei sărbători, gospodinele din Hudești pregătesc aluatul din care vor împleti mucenicii(sfinții) care arată ca numărul 8. Aceștia sunt dați și copți în cuptor. După ce sunt scoși din cuptor, sunt unși cu miere de albine și presărați cu nucă măcinată. Se zice că în această zi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se bate cu mixerul timp de 5 minute. Cu această pastă, putem face tartine, umple roșii sau umplem bușeuri mici pentru gustări asortate. PATEURI CU BRÂNZĂ 1,1 kg de foietaj crud, 300 g brânză, 2 ouă, 100 g făină Aluatul se întinde cu grosimea de jumătate de centimetru, apoi se taie în formă de rondele cu diametrul de trei centimetri, după care pe fiecare se pune brânza amestecată cu puțină făină și un ou, sare și piper după gust. Se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
care o împărțim în trei părți egale. Din 100 g untură, 1,5 l de vin alb, 2 lingurițe de sare, o linguriță de zahăr, 50 g drojdie, 6 ouă întregi și 1,5 - 2 kg făină se formează un aluat elastic și bine frământat, apoi facem o foaie din tot aluatul, peste care punem o parte din aluatul cu untură. Împăturim în trei, apoi facem iar o foaie și punem iar o parte din untură; împăturim în trei, iar întindem
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
1,5 l de vin alb, 2 lingurițe de sare, o linguriță de zahăr, 50 g drojdie, 6 ouă întregi și 1,5 - 2 kg făină se formează un aluat elastic și bine frământat, apoi facem o foaie din tot aluatul, peste care punem o parte din aluatul cu untură. Împăturim în trei, apoi facem iar o foaie și punem iar o parte din untură; împăturim în trei, iar întindem o foaie și punem ultima untură. Împăturim în trei și lăsăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
lingurițe de sare, o linguriță de zahăr, 50 g drojdie, 6 ouă întregi și 1,5 - 2 kg făină se formează un aluat elastic și bine frământat, apoi facem o foaie din tot aluatul, peste care punem o parte din aluatul cu untură. Împăturim în trei, apoi facem iar o foaie și punem iar o parte din untură; împăturim în trei, iar întindem o foaie și punem ultima untură. Împăturim în trei și lăsăm să stea la rece timp de o
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
foaie și punem iar o parte din untură; împăturim în trei, iar întindem o foaie și punem ultima untură. Împăturim în trei și lăsăm să stea la rece timp de o oră, apoi facem pateuri. Luăm câte o fâșie din aluat, întindem foaie potrivit de groasă, o tăiem pătrate și punem compoziția la marginea foii și rulăm, apoi tăiem segmente. Din 1,2 kg brânză sărată, 300 g brânză dulce, 0,5 g piper și 3 ouă facem o compoziție păstoasă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
la urmă brânza. Toate se dau la copt împachetate într-o cocă făcută dintr-un un ou, 150 g margarină sau unt și făină cât cuprinde. Se coace la foc iute și se servește cu smântână. CLATITE UMPLUTE CU CIUPERCI Aluatul - patru ouă, 300 ml de lapte, zece - unsprezece linguri de făină, sare, piper, trei linguri de ulei - le prăjim în tigaie de teflon. Umplutura - o ceapă tocată mărunt o călim în 50 gr. de unt, adăugăm 300 gr. de ciuperci
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
se pun două căni de supă de legume făcută din două cuburi Knorr. Lăsăm să fiarbă timp de 20 de minute, apoi se servește caldă cu pătrunjel verde pe deasupra. Cine dorește, poate să pună două linguri de smântână. CIUPERCI IN ALUAT 150 gr. de iaurt, un vârf de cuțit de bicarbonat, cinci ouă, sare, piper, 250 gr. de făină, 1 kg. de ciuperci tocate cu cuțitul, 200 ml de ulei. Se face o compoziție ca de clătite în care punem ciupercile
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de zarzavat de ciorbă murat. Tăițeii se fac din trei ouă, un vârf de cuțit de sare, trei linguri de apă, 200 - 250 gr. de făină - se bat ouăle cu telul, adăugăm apa și sarea, apoi făina și frământăm un aluat tare pe care-l întindem cu vergeaua sub formă de foaie subțire, o lăsăm să se usuce, apoi tăiem fâșii facem tăițeii cu cuțitul sau cu mașina. Carnea se spală și se opărește, apoi se pune la fiert cu apa
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
strecurată, adăugăm sare, piper, după gust. Separat, în apa clocotită cu puțină sare fierbem urechiușile care sunt făcute din: 200 ml de apă minerală, patru linguri de ulei, un vârf de cuțit de sare, făină albă cât cuprinde. Frământăm un aluat potrivit de tare, pe care-l întindem cu vergeaua până obținem o foaie subțire, o tăiem pătrate cu ruleta sau cuțitul. Pe fiecare pătrat punem cu lingurița pastă de ciuperci: 200 gr. de ciuperci tocate pe mașină, apoi călite cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
adăugăm delicatul, mai dăm două - trei clocote, punem fideaua fiartă și scursă de apă. Dăm gust de sare și piper, dăm deoparte de pe foc. Batem gălbenușurile cu smântână și adăugăm în supă, decorând cu verdeața tocată mărunt. 4. PREPARATE DIVERSE ALUAT CU BERE 2 ouă, 150 g făină, 150 g amidon, 250 ml bere neagră, o linguriță de boia, o linguriță de zahăr, sare, piper Se amestecă toate, iar la urmă punem cele două albușuri bătute spumă. Cu acest aluat, putem
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
DIVERSE ALUAT CU BERE 2 ouă, 150 g făină, 150 g amidon, 250 ml bere neagră, o linguriță de boia, o linguriță de zahăr, sare, piper Se amestecă toate, iar la urmă punem cele două albușuri bătute spumă. Cu acest aluat, putem coace șnițel, mere, ceapă sau ouă. ALUAT DE FOIETAJ 400 g făină, o cană de apă, sare, 350 g unt Se face un aluat din apă, făină și sare, se întinde pe masă, iar la mijloc, se pun 350
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
făină, 150 g amidon, 250 ml bere neagră, o linguriță de boia, o linguriță de zahăr, sare, piper Se amestecă toate, iar la urmă punem cele două albușuri bătute spumă. Cu acest aluat, putem coace șnițel, mere, ceapă sau ouă. ALUAT DE FOIETAJ 400 g făină, o cană de apă, sare, 350 g unt Se face un aluat din apă, făină și sare, se întinde pe masă, iar la mijloc, se pun 350 g unt. Se împăturește și se întinde, după
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
piper Se amestecă toate, iar la urmă punem cele două albușuri bătute spumă. Cu acest aluat, putem coace șnițel, mere, ceapă sau ouă. ALUAT DE FOIETAJ 400 g făină, o cană de apă, sare, 350 g unt Se face un aluat din apă, făină și sare, se întinde pe masă, iar la mijloc, se pun 350 g unt. Se împăturește și se întinde, după care se repetă de trei ori și se lasă să stea timp de două ore. Acest aluat
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
aluat din apă, făină și sare, se întinde pe masă, iar la mijloc, se pun 350 g unt. Se împăturește și se întinde, după care se repetă de trei ori și se lasă să stea timp de două ore. Acest aluat se folosește la mai multe rețete de foietaj - plăcintă cu brânză, carne, ciuperci sau pateuri. BUDINCĂ DE ȚELINĂ 100 g unt, o țelină fiartă, 100 g pesmet, 200 g cașcaval, 200 g șuncă presată, 150 g smântână, 2 ouă, 100
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
făină, și peste foaie, punem compoziția de spanac, după care acoperim cu altă foaie, ungem cu ou bătut și dăm la cuptor. TĂIȚEI DE CASĂ (1) 3 ouă, 2 linguri de ulei, 300-350 g făină, puțină sare Se frământă un aluat, care se lasă învelit în nylon să stea timp de o jumătate de oră, apoi se întinde cu sucitorul o foaie subțire, o lăsăm să stea la zvântat timp de douăzeci de minute, apoi o tăiem fâșii lungi și, cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
pentru garnituri. Dacă se folosește mașina, este mai bine deoarece tăițeii sunt uniformi. TĂIȚEI DE CASĂ (2) 3 ouă, o linguriță de sare, o lingură de ulei, 100 ml de apă minerală, 400-450 g făină albă Se frământă bine un aluat omogen, întindem cu sucitorul foi subțiri, lăsăm foile timp de o oră la zvântat, apoi tăiem fâșii late de patru până la șase centimetri, pe care le dăm prin mașina de tăieței. Pe o planșetă presărăm făină și punem tăiețeii la
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]