2,101 matches
-
2); înapoi (2); a îndemna (2); la mine (2); musafiri (2); pisica (2); pleca (2); răspunde (2); răspuns (2); rude (2); suna (2); unde (2); venire (2); vorbă (2); vrea (2); aborda; a ademeni; adevăr; aduna; adus; ajuta; alături; alergare; amăgi; amintire; Ana; anunța; anunță; apărare; apelează; aproape; apropia; apropiere; a aștepta; atenție; atingere; atrage; a atrage; ață; autor; în ajutor; auzi; băiatul; bătaie de cap; bine; binele; bucura; caută; căldură; căuta; căutare; a cere ajutor; chema; un cîine; cîini; cînta
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); Las Vegas (2); loteria (2); mașină (2); merit (2); nimic (2); pierdere (2); poker (2); premii (2); un premiu (2); satisfacție (2); șansă (2); tot (2); valoare (2); venit (2); veselie (2); acum; a acumula; agonisește; agonisi; altădată; a amăgi; apare; apreciat; aproba; ață; avuție; ban; banii; bucurii; bun; bunăstare; cadouri; campionat; cărți; ce?; cîștiga; cîștigător; coborî; comerț; competiții; la concurs; a cuceri; cumpăra; cunoștințe; curiozitate; a da în bară; dar; dăruim; demnitate; deține; a deține; dragoste; economisiri; enorm; erou
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); părere de rău (2); a pierde (2); plăti (2); prostie (2); rata (2); a rata (2); recunoaște (2); scuză (2); șterge (2); a ști (2); tare (2); trist (2); accident; aceleași; acum; adevăr; adresa; a se agita; aiurea; alegeri; amăgi; amarnic; ambiție; apa; asta e; azi; băiat; boacănă; bun; caiet; calcul; cald; a călca strîmb; cu ceva; confunda; a confunda; consecință; constant; copilăria; corectare; corectitudine; corector; corigibil; cruța; culoare; a da în bară; dă în bară; defect; defecte; deseori; destinul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
unde; prin urmare; verde; viață; vine; voi pleca; vorbe; vreau; vrut; vuietul; vulpe; în zadar; (1); 744/180/52/128/0 înșela: trădare (41); minți (30); trăda (30); minciună (22); infidelitate (19); amant (16); păcăli (16); infidel (15); bărbat (13); amăgi (12); dezamăgire (12); neîncredere (12); amantă (11); încredere (11); dezamăgi (10); păcat (10); soția (10); trișa (10); fura (9); durere (8); iubit (8); schimba (8); urît (8); hoț (7); a trăda (7); prostie (7); despărțire (6); femeia (6); greșeală (6
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
8); iubit (8); schimba (8); urît (8); hoț (7); a trăda (7); prostie (7); despărțire (6); femeia (6); greșeală (6); trădător (6); femeie (5); greși (5); a minți (5); nevasta (5); om (5); rău (5); soț (5); adulter (4); a amăgi (4); băiat (4); fidel (4); iubire (4); iubita (4); prietenă (4); soțul (4); trist (4); tristețe (4); frică (3); a greși (3); greșit (3); iubită (3); nedreptate (3); nesimțire (3); prost (3); relație (3); singurătate (3); slăbiciune (3); soție (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rea (2); reușită (2); ridica în slăvi (2); satisfacție (2); pe sine (2); stimă de sine (2); susține (2); ură (2); vorbe (2); vorbi (2); zîmbet (2); acum; adjectiv; admirație; admiră; adora; aduce; agent; alcool; pe altul; pe alții; amar; amăgi; ambiție; amplifică; a aplauda; a aprecia mult; aptitudini; aroganți; aspiră; atunci; aur topit; nu face bine; de bine; nu a bine; binefacere; bîrfe; bogați; a bucura; bucurie fără justificare; cap; caracter; caracteristică; caracteriza; casa; casă; cazan; ceva; cinste; cîndva; cînta
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
regulat (2); repetat(2); repetitiv(2); rutină(2); sigur(2); siguranță (2); stabilitate(2); suflet(2); tampoane(2); tînăr(2); uneori(2); vară(2); viață(2); zi(2); în fiecare zi(2); zîmbet(2); în acțiune; acum,acuma; acuș; always; amăgim; amin; anotimp; apare; apropiați; așteptînd; azi; binevoitor; blîndă; bucurie; cangur; căsătorie; cîteodată; constant; conștient; continuitate; cuplu; curat; cursuri; cuvînt puternic; deloc; departe; deseori; din; dintotdeauna; direct; divinitate; doresc; drăguț; în frunte; efemer; enervant; este; eu+tu; facultate; fericită; greu; imediat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
luminoasă (2); mare (2); mult (2); neserios (2); nesimțit (2); neuron (2); oameni (2); Ponta (2); proastă (2); prost (2); puțină (2); rău (2); sănătoasă (2); scurtă (2); scuză (2); toți (2); trează (2); urît (2); abstracțiune; agere; agerime; ajută; amăgește; apreciere; aprig; aprigă; aproape; ascunde mult; ascuns; de aur; bani; bolnav; brains; calculat; capcană; care; caterincă; căpățînă; cercetare; cerebral; cine; clară; comandă; conjunctura; control; de copil; creație; creastă; creativitate; crede; credo; creiere; creștet; cultură; culturi; cuminte; cunoaștere; cunoscător; curaj; curată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); mîhnit (2); mînie (2); neînțelegere (2); nasul (2); negru (2); nemulțumire (2); ocară (2); om (2); răutăcios (2); soartă (2); soră (2); supărare (2); supărăcios (2); tensiune (2); tristă (2); urît (2); pe viață (2); agitat; agresiv; Alex; am!; amăgi; amăgire; amărî; amărît; amuza; atinge; bani; nu-i bine; bosumflici; a bucura; bucurie; cerul; cicăli; colegi; comenta; cor; fără cuget; Darius; depresie; deranj; deranjare; des; despărțire; deșertăciune; dezamăgit; deznădejde; dispreț; mai bine dormea; dușman; durea; pe ea; pe el; enervare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); chef (2); consimțămînt (2); de (2); independență (2); interdicție (2); îngăduință (2); lăsa (2); părinte (2); pedeapsă (2); a putea (2); stare (2); voie (2); a vrea (2); -; acceptare; accepțiune; accesibilitate; de acord; act; acum; admis; aici; alege; alergat; amăgi; ambiție; ambițios; amintire; apărare; apreciere; aprobă; aprobat; ascultător; atmosferă; autorizație; avere; aviz; la baie; bancă; bine dispunere; binefacere; binețe; bun; bună dispoziție; bunăstare; bunătate; bunăvoie; bunul plac; cal; capacitate; cer; a cere; cerință; certitudine; ceva; chec; chip; citi; combatere de la
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
conduce gândurile sale În ordine”. 2.1. COGITO, ERGO SUM Așadar, acest scurt enunț e cel despre care se spune că a schimbat orientarea filosofiei și a deschis epoca gândirii moderne. Ca și În cazul Îndoielii, nu trebuie să ne amăgim cu presupunerea că ideea cogito-ului i-ar aparține În exclusivitate lui Descartes. Ea a mai fost prezentă de-a lungul istoriei filosofiei și la alți gânditori anteriori lui. Fapt ce a făcut ca paternitatea să-i fie contestată chiar de la
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
În care am fi Înșelați asupra faptului că am gândi, adică, din chiar acest fapt pot să deduc, cu Încă tot atâta certitudine, valabilitatea enunțului cogito, ergo sum. „Însă, există un anumit spirit Înșelător, deosebit de puternic, deosebit de iscusit, care mă amăgește dinadins Întotdeauna. Fără Îndoială, atunci, că și eu exist, de vreme ce mă Înșeală; și, Înșele oricât e În stare, el nu va face totuși niciodată ca eu să nu fiu nimic, atât timp cât voi socoti că sunt ceva”. Am putea să reformulăm
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
că eu Însumi n-aș fi? Ba dimpotrivă, eu ființam, fără Îndoială, de vreme ce am fost Încredințat de asta, sau chiar dacă gândisem ceva. Însă există un anumit spirit Înșelător, deosebit de puternic, deosebit de iscusit, care Își folosește toată priceperea pentru a mă amăgi Întotdeauna. Nu e nici o Îndoială așadar că sunt, dacă el mă Înșală; și Înșele-mă cât o vrea, el nu e În stare să mă facă să nu fiu atâta timp cât voi socoti că sunt ceva. Astfel Încât, gândind bine și examinând
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
oare ceva din toate acestea care să nu fie tot atât de adevărat pe cât e că eu sunt, și că exist, chiar dacă aș dormi mereu, iar cel care mi-a dat ființă s-ar folosi de toate puterile sale pentru a mă amăgi? Există oare măcar unul dintre aceste atribute care să poată fi deosebite de gândirea mea sau despre care să se poată spune că e separat de mine Însumi? Căci, de la sine, e atât de evident că eu sunt cel care
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
subzista prin noi Înșine sau prin orice alt mijloc, prin faptul că am presupune acest autor mai puțin puternic, vom avea Întotdeauna cu atât mai mult temei să credem că nu suntem atât de perfecți Încât să nu putem fi amăgiți În continuare. §6. Avem un liber-arbitru care ne permite să ne abținem a crede lucrurile Îndoielnice, și astfel ne Împiedică să fim Înșelați Dar, chiar dacă cel care ne-a creat ar fi atotputernic, și chiar dacă i-ar face plăcere să
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
mai multe ori ecuația „o mâncare ratată = un extraterestru pierdut“ și de fiecare dată a fost la fel de rău: din nou singură, din nou în căutare, din nou frântă de oboseală... Credeți-mă, în acele perioade eram realmente epuizată; mă tot amăgeam cu autoerotismul, dar chiar și cel asistat de tehnică de ultimă generație rămânea doar un paliativ, iar greul îl trăgeam când adormeam. Alternam coșmarurile sinistre (se făcea că m-am retras la mănăstire) cu visuri incredibil de sălbatice, care conțineau
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
pentru Cioran o soluție de supraviețuire. Iată: „Să înțelegi totul Ă și să nu fii amar! Ă o cvasiimposibilitate pe care ar trebui să ne-o impunem și s-o urmărim prin toate eforturile. Să poți spune: Nu mă mai amăgește nimic» Ă și să sfârșești în veselie” (III, 85). Nu peste mult, umorul Ă ca discreditare Ă a devenit el însuși o perpetuare a neputinței: „La piață, am rumegat «cugetarea» de alaltăieri, anume că trăim ca să ne batem joc de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
îmi acord singur destule remize. Costache: Și ce-i rău în asta?! o remiză e, va să zică, o jumătate de cîștig... Octav: Dar și o jumătate de pierdere, nu? Porcăria e că reținem numai cîștigul... Și tot așa, pierzînd mereu, și amăgindu-ne că, totuși, cîștigăm, ne procurăm liniștea, și echilibrul... o balanță falsă. Mare lucru și mistificarea asta! Oare ce ne-am face fără ea! Mona: Așa e... Numai că tu vezi în fiecare cîștig o pierdere... Și asta nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
bani... Ai luat bani de la securitate? Gh. P. doi:...Da Și tu ai luat bani..., așa ai spus... Gh. P. unu:...eu ți-am dat replica... Gh. P. doi: Măi Popescule, ai luat și tu bani de la securitate..., nu te amăgi... Gh. P. unu: Eu n-am luat nici un ban... ți-am spus c-am luat pentru că mă strîngeai de gît... Gh. P. doi: Ascultă, Popescu unu, numărule, obiect decăzut, care tot mai crezi că ești om... Să le luăm pe
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
puternică decât teatrul" iar moartea e cea care obligă, și viața și teatrul, să se unească și să strige: Atenție mărită, domnilor, atenție mărită! Poate fi jocul actorului (alcătuit din mirajul altor voci, din meandrele unor existențe netrăite, din proiecțiile amăgi toare dar veridice ale unor măști) sistematizat, raționalizat, prins în tipare? Care e opinia dvs. în legătură cu această tendință, tot mai accentuată, de a ierarhiza, de a raționaliza, de a sistematiza ceva care nu e deloc predispus la aceste operațiuni? Actorul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de sărbătoare la biserică ei se duc la cules alune și le sfarmă cu piatra, și-i păcat. Aluniță Alunelele-s semne de mare noroc, și de aceea să nu tai părul de pe ele, că pierzi norocul. Amăgire Să nu amăgești pe nimeni cînd vrei să dai cuiva de facere de bine, că plîng morții că-i amăgești pe ei. Amărăciune Cînd ți s-a scutura cînele ori mîța lîngă tine, ai să ai amă răciune, supărare. Amețeală Tigva de om
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
păcat. Aluniță Alunelele-s semne de mare noroc, și de aceea să nu tai părul de pe ele, că pierzi norocul. Amăgire Să nu amăgești pe nimeni cînd vrei să dai cuiva de facere de bine, că plîng morții că-i amăgești pe ei. Amărăciune Cînd ți s-a scutura cînele ori mîța lîngă tine, ai să ai amă răciune, supărare. Amețeală Tigva de om arsă în foc e bună pentru amețeală. Amuțire în mijlocul Păresimilor [postului Paștilor] înnumără-ți ouăle găinilor, că dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Eftimiu sau Demostene Botez. Profesorul încerca de fapt, fără însă să facă parte din aparatul de stat și de partid (ca Mihai Ralea, Mihail Sadoveanu sau Virgil Teodorescu), și fără să trâmbițeze farmecul realismului socialist ca G. Călinescu, să se amăgească, adică "să pună de acord umanismul său structural (și utopic)" cu megafonata, mimetica grijă față de om a ideologiei dominante. Victimă a mistificării politrucilor, dar și a propriei slăbiciuni, Tudor Vianu reprezenta pentru generația lui Gelu Ionescu, în ciuda îndureratei sale măști
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Frunză verde mărăcine CÎnd te văd neică pe tine Eu În ochi nu-ți pot privi Nici cu tin- nu pot vorbi. Căci ochii Înșelători Nu-i pot uită pînă mor. Ochii tăi sunt de iubit Sprîncenele de-amăgit. M-amăgești maică pe mine De nu pot trăi fără tine. De n-ar fi ochi și sprîncene N-ar mai fi păcate grele. Ochii și sprîncenele Fac toate păcatele. Ochii neichii sunt frumoși Și la lume drăgăstoși. Ochii neichii frumușei Lumii
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Și Îi vai de cel urît Nici la moară n-are rînd.” Dragoste, dragoste, dar să nu Îți pierzi capul, că-i rău de pagubă. Exemplificăm : ,, Hai la oi, la oi băiete Nu la fete sub părăte. Fetele te-or amăgi Oile s-or prăpădi. Astăzi una MÎine una PÎn s-o duce toată turma. Turma cu oițele Ciobani cu căprițele. Zbiară oile-n sălaș Nu-i cioban să strîngă caș. Zbiară oile prin strungă Nu-s ciobani ca să le mulgă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]