4,800 matches
-
Regnier, Paul Valéry și, de asemenea, din Racine și Edmond Rostand. În proză, I. cultivă, chiar dacă pândit de o anume stereotipie, dimensiunea psihologică, precum în Dezmeticire (1935), ca și în alte schițe și nuvele de prin reviste. Îl preocupă îndeosebi ambiguitățile, fluiditatea sufletului feminin, pe care obsesia erotică îl acaparează lesne. Împotmolirea în minciună și în păcat, provocată aparent de un impuls irațional, are la aceste imprevizibile făpturi resorturi ascunse. Un subconștient cutreierat de refulări - ce se cer descătușate - ar împinge
IOANID-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287572_a_288901]
-
Coroana nebunului, Cel). Este ca și cum, văzut prin ochii melancolici ai „străinului”, realul însuși s-ar derealiza, imaginile culese, oricât de concrete, căpătând o tentă onirică sau fantasmatică (Ordinea prestabilită, Unul își ascunde fața, Vorbește domnul K). De același joc al ambiguității, care întrețese misterios realitatea cu închipuirea, ține în parte și proza autorului. Dus la extrem în romanul Pavilionul (1981), o supraîncărcată și aproape prolixă narațiune parabolică despre o lume levantină în descompunere, acest joc ia o formă mult mai echilibrată
IOANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287571_a_288900]
-
proces halucinant de „ardere” și depășire a logicii tradiționale în direcția unei viziuni „hermenoetice”, în care forma cea mai subtilă a „explicării” și „dezvăluirii” este „încifrarea” și „încriptarea”. Dublul sensibil al acestui vertij teoretic este poezia, cu pulverulența semnificațiilor și ambiguitățile sale creatoare. Relația dintre poet și gânditor este abordată de I. printr-un „discurs oblic” - strategie proprie fenomenologiei sacrului -, care presupune circumscrierea obiectului prin învăluirea sa în cercuri hermeneutice succesive. Schizomorfia teoretică heideggeriană a „gândirii” și „numirii” - avatar al angoasei
IONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
I. complică materialul la nivelul structurării, spărgând cronologia (de exemplu, prin inversarea relației dintre Prolog și Epilog), introducând în casetele care precedă capitolele pasaje dintr-o Condică țivilă sau politicească tipărită la 1833 sau din propriul volum Rezervație naturală, speculând ambiguitățile ce se nasc din ideea de puzzle recompus la mai multe mâini. Suplimentar, autorul introduce în subsolul unor pagini considerații despre romanul pe care ar intenționa să-l scrie prelucrând materialul adunat, intenție la care totuși renunță pe motiv de
IOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287614_a_288943]
-
adună versuri scrise în aceeași perioadă, vădesc reflexe ale suprarealismului. Poetul vizează o sinteză personală, cultivând „modernisme” felurite în tipare devenite „clasice”, pe care le subordonează dicțiunii sale elegiac-sceptice, definită printr-un sentimentalism blând-ironic. S-a observat că asociația fortuită, ambiguitățile semantice, mimarea automatismului, imagismul deliberat incongruent sunt „matrițe” în care poetul construiește adeseori litanii de o frumusețe clară și sigură: „Nu putem trece fără ca să privim / gânditori / la acest trunchi negru / care reamintește discret / ce departe de noi este bucuria
JALES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287663_a_288992]
-
din erorile care alimenteaz) critică teoriei. O altă o reprezint) confundarea unei teorii a politicii internaționale cu o teorie a politicii externe. Confuzia cu privire la revendic)rile explicative emise de o teorie a balanței de putere corespunz)tor formulat) rezid) în ambiguitatea distincției trasate între politică național) și cea internațional), sau in refuzul de a considera aceast) distincție drept necesar). Pentru cei care neag) distincția, pentru cei care imagineaz) explicații care fac în mod exclusiv referire la unit)țile aflate în interacțiune
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
fi indiferente fâț) de cea mai mare parte a ameninț)rilor, deoarece doar un mic num)r de ameninț)ri, dac) ar fi duse pan) la cap)ț, le pot afecta în mod serios. Ele se pot retrage, pan) când ambiguitatea evenimentelor se risipește, f)r) a le fi team) c) vor rata momentul acțiunii efective. În al patrulea rând, o putere mare le permite dețin)torilor ei s) aib) acces la o poziție important) din sistemul din care fac parte
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Principatelor într-un context de politică internațională în care, fără să aibă inițiativa, ce le era interzisă de către Poartă, strângeau informații, transmiteau mesaje (în ambele sensuri) și își mențineau bifrontalitatea, este un argument pentru a contesta „orientalizarea“ din epoca fanariotă. Ambiguitatea care a îngăduit această judecată ține de trei factori: dependența față de Imperiul otoman - atât de categoric declarată de către martori occidentali, cum am văzut pe Th. Salmon, - decalajul social și cultural față de Occident, elemente de decor și costum care-i impresionează
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pași furați (1978; Premiul de debut al Editurii Dacia), nu se regăsește în versurile din volumele ulterioare. Peisajul din care lipsesc (1981) dezvăluie un lirism neliniștit, cenzurat de cerebralitate, sentimente evanescente, topite în nostalgii și resemnări. Aceeași formulă - sugestia și ambiguitatea, elaborarea expresiei artistice, chiar estetizarea imaginilor și un simbolism de sorginte culturală - duce la estomparea stărilor recuperate ca trăiri lirice și în Terasa cu oleandri (1985; Premiul Asociației Scriitorilor din București). Moderne ca simțire poetică, versurile decupează dintr-un jurnal
LORINŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287849_a_289178]
-
1989, 17; Gh. Cunescu, Gala Galaction, Galați, 1989; Holban, Literatura, I, 83-97; Negoițescu, Ist. lit., I, 203; Z. Ornea, La inaugurarea ediției Galaction, RL, 1994, 23; Eugen Simion, Jurnalul lui Gala Galaction și „mania Goncourt”, CC, 1997, 1-2; Roxana Sorescu, Ambiguitatea jurnalului, LCF, 1998, 23; Ioan Holban, Gala Galaction, CL, 1998, 9; Dicț. analitic, I, 276-279, II, 249-250, 296-300, 351-352, III, 74-77; Perian, Pagini, 87-96; Z. Ornea, Romanele lui Galaction, RL, 1999, 15; Dicț. esențial, 323-327; Micu, Ist. lit., 181; Cornelia
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
poststructuraliste, după care lumea este un simplu construct lingvistic și social, pierde Încrederea criticilor, sub influența teoriilor științifice actuale, care nu mai ascultă de pozitivismul raționalist de tip umanist, ci alcătuiesc un Întreg sistem de ficțiuni ale haosului, indeterminării și ambiguității. Importanța teoriilor lecturii nu Încetează să crească, fapt explicabil prin marea lor permisivitate teoretică, acestea descoperindu-și compatibilități atât cu subiectul liber (angajat În lectură, creativ, purtător de intenție și conștiință de sine, interpretativ), cât și cu subiectul construit (prin
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să se gândească la contextul În care aruncă acest text. Ruxandra Cesereanu: Să știi că suspiciunea de fragilitate există, Cornel, și la textul tău, de pildă: mi s-a părut c-am găsit un punct comun la amândoi (prin această ambiguitate voită, prin acest inefabil terminologic) și de aceea vorbeam de Îngemănarea voastră. În ambele texte am găsit ideea următoare: te scrii pe tine sau faci o scriere cu tine Însuți, ca să ajungi, de fapt, la o scriere cu lumea și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
parte premodernă, o „modernizare” sui-generis, cel puțin În ceea ce privește gradul nivelării sociale produse de industrializare. Modernitatea și modernizarea românească au depins, și credem că depind În continuare, Într-o măsură prevalentă, de o cultură rurală În opoziție cu cea urbană, de unde ambiguitățile definirii cetățeanului ca element decisiv al societății civile, și Într-un alt plan, nu mai puțin important, al definirii conceptului de proprietate, și al diferitelor categorii de proprietar, pentru Înțelegerea gradului de autonomie reală pe care Îl are cetățeanul român
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
societății civile. Felul În care se percepe normalitatea este susceptibil de interpretări diferite. Modernitatea a imprimat un dinamism fără precedent În schimbarea comportamentului cultural al individului, a adus „normalitatea” producerii noutății, inovației, reconstrucției etc. Toate acestea pun Într-o oarecare ambiguitate termenul normalitate. E normal așadar să vrei să produci noul, despărțindu-te mereu de trecut, dar luându-l mereu ca martor pentru un pas făcut Înainte. Întrebarea despre normalitate se Îndreaptă asupra consistenței schimbărilor. Dacă acestea ating limita unei siguranțe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
falsificată și trunchiată până și În dicționarele de rigoare. Pe urmă există un soi de sastisire, de plictiseală, de refuz și de reflux. Dorința de a uita plus subiectivizarea acută a memoriei duc la perpetuarea ignoranței și la impresia de ambiguitate totală În ceea ce privește o epocă pe seama căreia circulă o serie de versiuni conflictuale. Prin lipsa unei memorii personale În ceea ce privește comunismul, noi avem un handicap, dar și un atu: am putea Încerca, venind din afară, o obiectivare relativă a ei. Andrei Simuț
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Sau prin intermediul sondajelor de opinie. Deunăzi am văzut o anchetă pe un post de televiziune În care elevi de liceu habar nu aveau de revoluție și Își afișau neștiința râzând, mirați că li se pun asemenea Întrebări. Intervine aici o ambiguitate a termenului generație. Vorbim de o generație culturală sau de una biologică? Senzația mea a fost, citind acest text, că accentuează când pe una, când pe alta, generalizând din direcția generației culturale spre cea biologică. Optzeciștii sunt o elită culturală
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
înțesat de observații amare și ironice la adresa contemporanilor. Opțiunea declarată a Danei Dumitriu pentru ceea ce ea însăși a numit „realism psihologic” [...] plasează textele prozatoarei pe dimensiunile noii direcții de evoluție a romanului, dinamitând modalitățile discursului narativ tradițional: povestea trecutului, cu ambiguitățile și fețele sale ascunse, cedează locul povestirii prezentului care singur poate oferi necesarele certitudini. IOAN HOLBAN SCRIERI: Migrații, București, 1971; Masa zarafului, București, 1972; „Ambasadorii” sau Despre realismul psihologic, București, 1976; Duminica mironosițelor, București, 1977; Întoarcerea lui Pascal, București, 1979
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
care folosește și pseudonimul I. Cristu sau Ioana Cristu), ale lui J. Popper și Șerban Voinea, concesiile făcute regimului comunist de reputați scriitori și intelectuali (Țara turcită, Spectrul Nistrului, Bacovia într-o posteritate abuzivă, Adevărul la curte, Un roman al ambiguității ș.a). „Oameni și situații” este rubrica rezervată comentariilor critice, cronicilor de carte, articolelor omagiale, mărturiilor literare (Virgil Ierunca, Lucian Blaga și marea trecere a poemului, N. A. Gheorghiu, Horia Stamatu. Recitativ, Emil Turdeanu, Mihai Eminescu sau Despre absolut, C. Amăriuței
FIINŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286988_a_288317]
-
la o serie de întrebări. Încearcă să abordeze conceptele fundamentale în înțelegerea lumii serviciilor de informații. Scopul este de a-i da cititorului posibilitatea să mediteze la aspectele generale ale politicii de culegere a informațiilor astfel încât să înțeleagă complexitatea și ambiguitățile inerente acestei sfere de activitate. De aceea, abordarea este una fundamental teoretică; pentru a ilustra aspectele generale sunt utilizate detalii cunoscute despre activitatea reală a serviciilor de informații 6; nu se face nici o încercare de înțelegere a trecutului serviciilor sau
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
fi tratate atât ca o componentă a activității serviciilor de informații, cât și ca un instrument de politică externă; în capitolul 6, vor fi abordate aspectele specifice referitoare la desfășurarea unor acțiuni secrete de către un guvern democratic. Ținând cont de ambiguitatea definițiilor mai vechi și mai noi ale acțiunilor secrete, în continuarea prezentului capitol vor fi analizate activitățile cu o aplicabilitate mai largă decât acțiunile secrete, pentru a clarifica limitele acestora din urmă. O definiție mai satisfăcătoare a acțiunilor secrete ar
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
de opinia că principalul câmp de luptă ideologic al Europei viza forțele de stânga și că organizațiile mai conservatoare ar avea, în orice caz, mai puține dificultăți de a obține fonduri de pe plan intern. Totuși, ea scoate în evidență o ambiguitate tipică acțiunilor secrete: este adesea posibil să lucrezi cu oameni cu care ai divergențe de opinie majore. Problemele pe care le-ar cauza divulgarea unui astfel de aranjament devin un alt motiv pentru păstrarea secretului. Un program american mai controversat
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
care opinia publică le-ar dezaproba. Controlul exercitat de Congres permite comisiilor pe probleme de informații să fie substitute ale dezbaterii mai ample (în cadrul executivului, al Congresului și în rândul populației) care ar însoți adoptarea altor strategii sau inițiative guvernamentale. Ambiguitatea creată prin utilizarea comisiilor ca substitut al opiniei publice este sesizată mai ales atunci când este vorba de acțiunile secrete, problemă care a condus de fapt la instituirea actualului sistem de control exercitat de către Congres. Baza legală pentru rolul comisiilor este
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
atare împiedicându-l a fi luat drept om). Culegerea Dispariția profesorului prezintă totuși, fie și parțial, un oarecare interes literar. Alcătuită dintr-o povestire polițistă, vizibil influențată de modelul scrierilor lui Georges Simenon (amestecul de banal și gravitate a situațiilor, ambiguitatea detaliilor-cheie, atmosfera casnică și pedantă, de apus a unei lumi vechi), dintr-o nuvelă despre viața pe șantierul unui nou oraș (Plecarea din Baracal) și o proză de război (Apus de soare în unghi mort), pe tema culpabilității dominate prin
MIHAIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288123_a_289452]
-
particulară și ea - că întreaga ascensiune macedonskiană nu se consumă lin, aerian și impasibil. Multă vreme desfășurarea se produce în tensiune, efervescență, cu sentimentul unor profunde contrarietăți interioare. Ea trece printr-o serie întreagă de puncte nodale, de alternanță și ambiguitate, în care „materia” începe să fie contrabalansată, anihilată și în cele din urmă total absorbită de „spirit”. ADRIAN MARINO SCRIERI: Prima verba, București, 1872; Ithalo, București, 1878; Poezii, București, 1882; Dramă banală, București, 1886; Excelsior, București, 1895; Bronzes, pref. Al.
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
și se poate vedea și cât de diferite sunt convingerile și principiile științifice ale lui Augustin în raport cu acelea ale gânditorului de la Stridon. A treia carte își propune să ofere instrumentele care ajută la realizarea unei cunoașteri a Scripturii lipsite de ambiguitate. În acest context, scriitorul examinează cele șapte reguli ale exegezei biblice formulate de donatistul Ticonius (cf. p. ???) pe care le consideră valabile în esența lor. În sfârșit, există anumite științe profane care sunt folositoare pentru viața oamenilor; cunoașterea unora dintre
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]