3,631 matches
-
actuali, cu abilități dramaturgice excepționale. A creat o operă valoroasă și diversă din care lipsește deocamdată capodopera.” Margareta Labiș - „Piesa jucată are substrat adânc, tragic.” Mihai Antonescu - „Spirit polivalent, polivalența lui nedumirește, impresionează, înspăimântă.” Radu Voinescu - „Autor care știe să amuze, a citit foarte mult, bagajul uriaș de lecturi nu îl face scorțos, ci trece în partea agreabilă a umorului, semn de inteligență de netăgăduit; limbaj actual, neprăfuit, replici paradoxale și inteligente.” Dinu Grigorescu - „Operă de mare amploare, defectul stă în
LANSARE DE CARTE – EMIL LUNGEANU „MOTORUL ÎN TREI TIMPI”, CENTRUL CULTURAL “JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381004_a_382333]
-
coada. Am fugit în pielea goală, să m-ascund într-un dulap. Gânduri îmi făceam o mie, căutam febril o scuză. Ce să-i spun? C-aștept tramvaiul? Că sunt mare nătărău? Am să fac infarct de spaimă... Aghiuță se amuză, Că m-a prins la cotitură și colegul mi-e călău. A deschis încet dulapul cu un scârțâit prelung, M-a privit, mi-a dat binețe, ( tipul este educat) Ochii lui ca două flăcări mă fixează, mă străpung Și mă
VINA DRACULUI... de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381070_a_382399]
-
fină,Peste trecutul meu opac.În suflet, florile ce tac...... XV. CULOAREA AMĂGIRII, de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2233 din 10 februarie 2017. Te joci cu mine, viață, dar nu-s marionetă, Culoarea amăgirii m-a-mbrățișat de mult, Te-amuzi întortocheată, cu glas de șansonetă, Sfidând nevolnicia din trunchiu-mi de adult. Îmi cresc din creștet ramuri de salcie pletoasă, Mă strâng ca-ntr-o zvâcnire de ultim bun-rămas. Pe mugurii nădejdii mă-nalț, capricioasă, La umbra fericirii dorind să fac
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
se zbate încă-n mine, E-o vagă amintire, cu iz de pom uscat. Prin resturi reci de beznă, ciudate și meschine, ... Citește mai mult Te joci cu mine, viață, dar nu-s marionetă,Culoarea amăgirii m-a-mbrățișat de mult,Te-amuzi întortocheată, cu glas de șansonetă, Sfidând nevolnicia din trunchiu-mi de adult.Îmi cresc din creștet ramuri de salcie pletoasă,Mă strâng ca-ntr-o zvâcnire de ultim bun-rămas.Pe mugurii nădejdii mă-nalț, capricioasă, La umbra fericirii dorind să fac
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
România. De la zăvorul pe care apeși ca să deschizi ușa, la deschiderea ferestrelor, la amenajarea apartamentului. Totul diferea de ce lăsasem în țară. Daniela GÎFU: Dar despre comportamentul canadienilor ce ne puteți spune? Victor ROȘCA: Referitor la comportamentul canadienilor, ceea ce m-a amuzat, din primele zile, în autobuz, în metrou, chiar și pe stradă, a fost că, privind o femeie, ea îmi zâmbea. Chiar dacă o face din complezență, zâmbetul unui om te înseninează, îți descrețește fruntea. O altă manifestare diferită, pe care am
INGINER, SCRIITOR ŞI PUBLICIST de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381280_a_382609]
-
fiu, nici astăzi după șaptezeci de ani de viață încă nu am epuizat-o și tare mă bucur pentru treaba asta. Dacă în primii ani de oraș colegii mei de școală și vecinii din cartier se uitau cam ciudat ori amuzați la mine neînțelegându-mi chiar toate expresiile, multe dintre obiceiuri și firea în general, cu timpul s-au familiarizat cu comportamentul meu iar eu, încet, încet m-am mai orășenizat așa că, în cele din urmă m-au agreat fără rețineri
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
lucru acesta se repetă ori de cât ori Voquin mai aruncă câte un pește. Vânzoleala din jurul navei este înspăimântătoare, apa se colorează într-un roșu sângeriu deprimant, iar sentimentul de groază pune stăpânire pe gânduri. - Ehi, ce zici! râde Voquin amuzat de expresia feței mele. N-ai vrea să nimerești în mijlocul lor! - Cine ar vrea? îl întreb, îndepărtându-mă de marginea vasului. Se pare că nici ție nu ți-ar surâde! Nu înțeleg însă ce-ai urmărit să-mi sugerezi cu
DRUMUL APELOR, 5 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374327_a_375656]
-
în apă, așa cum eram îmbrăcat, în singurul meu costum pe care îl aveam, direct în canal, la peste doi metri adâncime. Speriat, țipam și dădeam din mâini să ies la mal, căci nu prea știam să înot, ceea ce i-a amuzat pe vlăjgani, care au plecat cu toții râzând, lăsându-mă în plata Domnului, să mă descurc singur cum pot. Chinuindu-mă ca vai de lume și înghițând din belșug apă plină de mâl, am reușit să mă prind de vegetația de la
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
ÎN RÂND CU LUMEA Să te amuzi în seara asta, ceva în șoapt-am să-ți îndrug: nu văd să mai deschid fereastra, de pleoape-atârnă greu amurg. Pe masă sticla este goală, plinul din ea m-a nimicit; văd lucrurile pe jumate, dar tot îmi arde de glumit
ÎN RÂND CU LUMEA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374428_a_375757]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > TRISTEȚE Autor: Dorisdoria Stănescu Publicat în: Ediția nr. 2281 din 30 martie 2017 Toate Articolele Autorului Sufletul uscatu-sa de plâns amar, Zâmbetul înghețat-a pe buze, Incercările de viață-s în zadar, Nimic nu mai pare s-amuze. Ochii-mi caută în rece privire, Vulturi turbați zboară pe cer Amenință-n cercuri, pieire... Refuz să trăiesc sau să sper!!! Lumea-njur îmi pare străină, Nici eu nu-mi mai sunt cunoscută, Mă macină durere de vină, Apus-am
TRISTEŢE de DORISDORIA STĂNESCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374608_a_375937]
-
mă aștepta împreună cu Ingrid. N-o văd pe Emma, plecase, probabil, de dimineață, dispăruse și paznicul, așa că nu-mi rămâne decât s-o iau din loc. - Uite ce mutră de somnoros are? se distrează Ingrid, arătând către mine. Voqin se amuză și el. - Parcă vii de la curve! Nu-i bag în seamă și nu suflu un cuvânt despre Emma. În barcă văd și trei costume de scafandru. - Doar n-ai de gând să faci scuba diving? îmi exprim nedumerirea. - Am vrut
DRUMUL APELOR, 35 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373482_a_374811]
-
spus toată viața! În fond ce este acestă viață pe tema căruia filosofăm atât de mult? Este oare reală această viață, este palpabilă sau nu este decât un vis, o invenție a unor geneticieni geniali, stăpâni au Universului, care se amuză făcând experiente cu noi? Poate și eu ca și voi ceilați trăim aici doar o trecere spre viața adevărată pe care o visăm. ********************************************** De ce sunt eu așa și nu sunt altfel? De ce sunt considerată a fi o femeie frumoasă și
AŞTEPTAREA de ADRIANA MIHAELA MACSUT în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373597_a_374926]
-
se joace după obicei. Într-o seară pe cănd fetița inventase o poveste despre un bibelou din casă cu o femeie goală ce ținea o minge în brațe și o transformase în jucătoare de volei pe plajă pentru a o amuza pe mama sa înainte de culcare îi veni o idee și mai bună pentru ea. Ce ar fi dacă ea însăși s-ar transforma în bibelou și ar păzi cățelul creț, lățos, lent și cam leneș de ploaie de fiecare dată
FETIŢA BIBELOU ŞI CÂINELE FĂRĂ UMBRELĂ de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374905_a_376234]
-
comunității, visătorii sunt o specie tolerată, ba chiar uneori îndrăgită, pentru darul de a dezmorți atmosfera. În cazul grecilor, mă tem însă că nu se aplică aceeași regulă. Comunitatea noastră europeană nu are atâta simț al umorului încât să se amuze pe seama creativității elene. Ar fi o distracție prea scumpă. „Brevetul” de inventatori geniali ai democrației le-a fost recunoscut grecilor unanim, practic de-o veșnicie, dar asta nu-i scutește de faliment. E-adevărat că se pricep ca nimeni altul
BINE ŞI DEZ-BINE DUPĂ CALENDELE GRECEŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374951_a_376280]
-
unul limba în gură și se îneacă cu inelul tău, sau îi scăpa bilă pe gât? Ce te faci? Moare omul “de plăcere” înainte de termen. Spunea altă râzând cât o ținea gură. Dintre toate fețele , tot viitoarea mea mama se amuză cel mai tare. În prostia ei adolescentina, ea se vroia un fel de lider al grupului . De la ea porneau majoritatea inițiativelor extravaganțe. Să nu rămână cumva mai prejos decât suratele ei, a început imediat să simuleze un atac sexualo- limbistic
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPAŢIEI CAP. PRUNCII FLORILOR DE PRIMĂVARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374994_a_376323]
-
și dărnicie. Unul dintre ei, măi îndrăzneț și, (credea el), cel mai cel dintre toți și din toate, ( viitorul meu tata) s-a apropiat în pașii unui dans de schimbare a direcției și, tacticos, a început să examineze față Loredanei, amuzându-se pe seama limbii ei. Spre amuzamentul general al asistenței, Lorry uitase să-și bage limba în gură și rămăsese cu gura căscată, parcă special să invite pe cineva să-I facă o analiză -Sunt îngrijorat, i-a zis el preluând
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPAŢIEI CAP. PRUNCII FLORILOR DE PRIMĂVARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374994_a_376323]
-
obseva toate inclinațiile senzoriale. Stai blând, nu te agită, așa, frumos, ridică nasul mai sus să-i văd profunzmile adiacente. Acum închide ochii. Repede, repede, așa, blajin că o gașcă în zbor spre pășunile nordice, da, nu respira-blitz ! Loredana se amuză de mama focului bâțiindu-și ochii în fel de fel de nuanțe ale subjugării doar de ea simțite și înțelese, ca restul asistenței, în frunte cu suratele ei își opriseră respirația într un moment de cumpănă al alegerilor, cănd brusc, elementul
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPAŢIEI CAP. PRUNCII FLORILOR DE PRIMĂVARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374994_a_376323]
-
sperii de tine.Așa categorica ești mereu ? Și culmea, mai vrei să îmi și placă de tine când te porți că o sălbăticiune prinsă de un braconieri Bun , daca scap trenul din cauza ta, să vezi tu ce o să pățești, se amuză Laur , revenindu-și din alergătura la care fusese supus inițial. -Spune, promite-mi ceva să știu la ce mă aștept , încerca el să se amuze, dar parcă se citea pe fața lui că o încurcase cu individa asta așa furioasă
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPAŢIEI CAP. PRUNCII FLORILOR DE PRIMĂVARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374994_a_376323]
-
un braconieri Bun , daca scap trenul din cauza ta, să vezi tu ce o să pățești, se amuză Laur , revenindu-și din alergătura la care fusese supus inițial. -Spune, promite-mi ceva să știu la ce mă aștept , încerca el să se amuze, dar parcă se citea pe fața lui că o încurcase cu individa asta așa furioasă,frumoasa, năbădăioasa; că nu mai știa cum să o catalogheze acum. -Te urc în trenul vieții mele și nu te mai dau jos până la capătul
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPAŢIEI CAP. PRUNCII FLORILOR DE PRIMĂVARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374994_a_376323]
-
mai pragmatic, îi șopti: „Vom avea de lucru, nu glumă, în noaptea nunții” - Crezi că asta este cauza? - Bineînțeles! Brunet-o. - Deci ai avut blonde în această situație? Craiule! Te-ai trădat. - „De ce te miri? Satul este mare.” Explodă Ionel amuzat de logica ei. Se simți deodată goală în fața întregii clase. Răspicat îl trimise la baie apoi se îmbrăcă sumar. Găsi chiar colivia prin cearșaf. A pus-o pe ea cu nespusă fericire. Accesul de gelozie a trecut cum a și
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
aranjând bradul, ajutată de mama ei, „zâna cea bună.” Tot de Pățaniile Călinei ține și povestirea O vacanță cu peripeții. Călina aștepta vacanța de primăvară. Urma să plece la Băile Felix. Ajunsă acolo, învață pluta, experimentează înotul sub apă, se amuză când slipul unui bătrânel alunecă de pe acesta, se aventurează în „bazinul curajoșilor” - bazinul mare etc. Autoarea descrie cu amănunte convingătoare spaima de înec a Călinei. Peripețiile fetiței sunt dinamic prezentate, crescendo, cu final neașteptat. Atât în primul capitol al cărții
DESTINE, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373817_a_375146]
-
la noi, cu titlul Tot ce știu bărbații despre femei, iar când o deschizi nu ai ce să citești, pentru bunul motiv că toate paginile îi sunt albe...” Cu alte cuvinte, nu știm absolut nimic despre femei. Constantin Dram se amuză și el de această glumă, dar își vede de treabă, oferindu-ne și alte motive de amuzament, începând cu povestirea Au mai pățit-o și alții a lui Costache Negruzzi, continuând cu întâmplări hazlii cu domnițe și cavaleri din nenumărate
FEMEIA ARHICUNOSCUTĂ ȘI ARHIENIGMATICĂ de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373882_a_375211]
-
și încearcă să învețe și de la alți munți, apoi îi excaladează și pe aceia; -a treia categorie (din lene) preferă mai mult să fie ’fericită’ la poalele munților, să bea (să mănânce mici)acolo, să benchetuiască, să ’vorbească’ ca să se amuze, pentru că în rest totul va decurge de la sine (Chiar??). Iubiți-vă enorm!! Referință Bibliografică: Relațiile între sexe - valori și atitudini. Comunicarea ce suscită autenticitatea (IV). / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1578, Anul V, 27 aprilie 2015. Drepturi
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE – VALORI ŞI ATITUDINI. COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA (IV). de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373850_a_375179]
-
apostrofă soția din capul scărilor. Între timp, cei doi feciori începură să meargă și să rostească primele cuvinte. Mircea era voios și liniștit, în timp ce Vlad dărâma tot ce întâlnea în cale cu o răutate ieșită din comun. Orice boacănă îl amuza, dar mai ales îi făcea o deosebită plăcere să-i pună piedică frățiorului său care se rostogolea pe scări. Simțea o satisfacție aparte atunci când cineva suferea din pricina năzbâtiilor sale și îl irita când cei din jur erau fericiți și veseli
XXIV. ZBORUL ANILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373858_a_375187]
-
spre hazul șoferului, nu a știut unde să-i ceară acestuia să-l transporte. A hotărât să meargă la baza pârtiei pe care s-au cunoscut. În același timp, Laura se deplasa zâmbind pe stradă de parcă toată lumea îi aparținea. Se amuzase teribil când și-a dat seama că nu au fixat locul de întâlnire și se îndrepta agale spre aceeași pârtie. „Eu sunt atât de zăpăcită uneori încât îmi vine să râd, dar el?! L-am văzut mai cu capul pe
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373880_a_375209]