3,538 matches
-
lui, dar și prin capacitatea intelectuală excepțională. Era un spirit agitat, expansiv, care se antrena până la uitare de sine în expunerea unor idei. Din cele peste treizeci de creionări ale membrilor cercului sau colaboratorilor revistei, mai pregnante sau doar mai amuzante sunt cele consacrate lui Mihail Sadoveanu, G. Topîrceanu, Calistrat Hogaș, D. D. Patrașcanu, Jean Bart, A. Philippide, Gala Galaction. Totuși, frecvent primează anecdoticul, secvențele cât de cât spectaculoase, selecția și tratarea scenelor făcând evidentă și intenția lui S. de a
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
liricii lui S., în care Ovidiu Ghidirmic vede „un poet al arhetipurilor”. De asemenea, în lucrările dramatice cele mai izbutite personaje sunt extrase din mitologie, dar desacralizate prin transpunere în alt diapazon. Dumitru Micu recunoaște în imaginația și în „sprinteneala amuzantă” a paginii înrudirea cu Marin Sorescu: „Ființa lor s-a plămădit într-o măsură hotărâtoare din duhul mucalit răspândit de Pann, finul Pepelei”. Piesa Nepotul lui Sisif, care dă și titlul unui prim volum de teatru (1994), amintește, prin familiaritatea
SORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289797_a_291126]
-
apoi către Damasc (prin care trecusem și mai Înainte) pentru a-mi exercita acolo profesia. La acea vreme, În mănăstirea capucinilor trăia un călugăr, părintele Tomaso, care obișnuia să vaccinze și, În afară de aceasta, chiar să practice medicina. Cred că Întâmplarea amuzantă pe care o voi istorisi poate fi o ilustrare a sistemului adoptat de părintele Tomaso. În una din zile, un aurar catolic Între două vârste veni să-mi ceară un Aphrodisiacum, mărturisindu-mi că este Într-atât de vlăguit din cauza
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de ilaritate, le plasează cu un surâs în colțul gurii, prin jurnalele unde activează, selectându-le apoi în broșuri. Dincolo de vorbe de duh, anecdote, istorioare hazlii, picanterii și alte nostimade răsar și informații ce pot interesa istoria literară. Printre scenele amuzante și rostirile cu șart, la care condeierul face urechea pâlnie, se deslușesc fizionomii, siluete care, preț de o clipă, capătă viață. Cele mai multe se regăsesc în „mediul înălțător și impunător al Junimii”, pentru care S. nutrește aproape un cult. În articolașele
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
care se mișcau convorbiriștii. Alte și alte chipuri sunt aduse în prim-plan, cu trăsăturile lor distincte, cu obiceiurile și cu pățaniile lor, cu poreclele care îi transformă, pe unii, în personaje. Sunt și secvențe aburite de tristețe, însă episoadele amuzante (farse, pozne, felurite năzbâtii) precumpănesc. E parcă o întrecere între șugubeți în „pururi vesela și animata societate a Junimii”, calambururile, poantele, șarjele cordiale sau corozive (nu toate debordând de umor) înlănțuindu-se ca într-un „carnaval”. În înmănuncherea de medalioane
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
Pentru arta literară, I-II, introd. edit., București, 1971; ed. I-II, București, 1997-1998, Paul Zarifopol în corespondență, pref. edit., București, 1987 (în colaborare cu Radu Săndulescu), Eseuri, I-II, pref. edit., București, 1988 (în colaborare cu Radu Săndulescu), Marxism amuzant. Eseuri cenzurate, pref. edit., București, 1992, Încercări de precizie literară, introd. Alexandru Paleologu, Timișoara, 1998; Delavrancea interpretat de..., pref. edit., București, 1975; B. P. Hasdeu și contemporanii săi români și străini, I-III, introd. și postfața edit., București, 1982-1984 (în
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
confrați îl urăsc sincer și îl injuriază sistematic (în „Săptămâna”, de pildă), criticii tineri sunt, în majoritate, alături de el și îi susțin cărțile. Când nu e provocat, P. este un om fermecător, îi plac mesele bune la Capșa, spune istorii amuzante, savurează vorbele de spirit, ascultă cu interes întâmplări cu miez, râde cu poftă (râsul lui e celebru). Nu îi plac indivizii retorici, îi oprește brutal: „Ce tot spui d-ta, acolo? Știi, doar, că eu sunt un om serios?!” - adică
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
manuscrisul ultimului său roman. Amantă a altui scriitor, mai tânăr, Cezar, Dorina se mărită și are cu medicul Max o fiică, excelând în ambele ipostaze prin mediocritate. Cartea suscită interes prin observația realistă de amănunt, agrementată pe alocuri cu notări amuzante. Un „roman indirect”, precum Șantier de Mircea Eliade (întrucât e o „carte cu oameni”), este și volumul Femeia din fotografie, subintitulat Jurnal 1987-1989 (2002; Premiul ASPRO). Scrierea este un memorial, o reconstituire pe secvențe temporale întinse a ultimilor doi ani
SERBANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]
-
invective stereotipe. S. e un spirit închistat, înlănțuit în prejudecăți de clasă și de rasă, legat de trecut, refractar la înnoiri, așa încât antiunionismul lui vehement nu miră defel. Dacă evocarea unor închipuite fapte de vitejie patriotică ale străbunilor lui rămâne amuzantă, intransigența, austeritatea morală a boiernașului, oroarea lui de orice nelegiuire, abuz sau infamie ar fi lăudabile dacă nu ar deștepta destule suspiciuni, acrul moralist putând fi lesne bănuit de ipocrizie. Memorialistul nu e lipsit însă de talent. Unele evocări și
SION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
a doua, mai puțin preocupată de probleme culturale, se publică totuși articole cum e cel aparținând lui Irimia Jitaru, Bârladul cultural. De reținut și intervențiile pe teme de actualitate ale lui A. Z. Volbură, Antisemitismul - o inepție și Hitlerismul... . Un amuzant poem satiric, nesemnat, este dedicat, în 1922, lui Ion Mihalache, atunci aflat în opoziție. I.I.
SARJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289501_a_290830]
-
sonetul Poveste de Al. Pogonat. Câteva pastișe à la manière de... Otilia Cazimir, G. Topîrceanu, Mihai Codreanu și George Lesnea compun Adrian Păscu și Aurel Leon. Epigrame de Al. G. Doinaru și Adrian Păscu, umor, anecdote evreiești (witz-uri și întâmplări amuzante din viața de gazetar, evocate de B. Ceaușansky) sau din teatru (trăite de actorii Victor Handoca, I.C. Damira, Bruno și Any Braeschi) sunt completate armonios de desenele scenografului Th. Kiriakoff și de caricaturile lui Ion Sava sau ale lui Brudea
UMORUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290339_a_291668]
-
agudeza, caută să provoace meraviglia. Producția lui e tipic manieristă. În sfera lexicului apar forme precum genul inventat la substantive, transformarea numelor proprii în substantive comune sau adjective și, uneori, modificarea lor comică, inventarea de noi termeni, de toponime, substantivizarea amuzantă a unor părți de propoziție și mai cu seamă formarea de verbe noi, prin metamorfoza ilariantă a unor substantive, utilizarea infinitivului lung ori tranzitivizarea unor verbe intranzitive. Frecvente sunt calambururile, aliterațiile, jocurile fonetice în general. Un fapt stilistic, nu lipsit
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
umoristic: prelucrează basme arhicunoscute și le transformă în „basme economicoase pentru părinți grăbiți” (Capra cu trei nurori), parodiază balade ca Toma Alimoș, dar și zodiacul chinezesc, alcătuiește o savuroasă Carte de bucăți cu rețete culinare absurde sau închipuie un „dicționar amuzant”. În alte cărți, fie că este vorba despre Duminică la iarbă verde (1985) sau despre Dinastiada (1990, în colaborare cu Virgil Tomuleț), predominant este umorul de factură politică. U. va apela la aceleași mijloace din registrul comic, la figura lui
UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
de preoții locali ca un trimis al dezmățului. În consecință, el și Antinoghen, „fost știutor de pomelnice și acatiste”, personaj picaresc ce completează și dă sens aventurilor lui Bostan, sunt transformați în măgari. Spațiul rural este reinterpretat într-o manieră amuzantă, populat de personaje cu nume ce se vor comice (Blându, Multea, Ochiosu, Guguștiuc, Gușică, Vasile Părosu Înrăitu) sau de sfinți și zei greci. Textul oferă un amestec reușit de realitate și ficțiune, de călătorii în timp și în spațiu, căruia
VARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290434_a_291763]
-
București, 1997-1998; Pagini de critică, postfață Al. Săndulescu, București, 1984; Paul Zarifopol în corespondență, îngr. Al. Săndulescu și Radu Săndulescu, pref. Al. Săndulescu, București, 1987; Eseuri, I-II, îngr. Al. Săndulescu și Radu Săndulescu, introd. Al. Săndulescu, București, 1988; Marxism amuzant. Eseuri cenzurate, îngr. și pref. Al. Săndulescu, București, 1992; Încercări de precizie literară, îngr. Al. Săndulescu, pref. Alexandru Paleologu, Timișoara, 1998. Ediții: I. L. Caragiale, Opere, I-III, introd. edit., București, 1930-1932; reed. vol. I, Iași, 2001. Traduceri: Vedenii, pref. trad
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
face ca viața să fie confuză, frustrantă și neplăcută pentru copilul afectat de acest sindrom. Copilul respectiv își creează și menține cu greu prieteniile, fapt care îi generează un sentiment de izolare și de subapreciere. Copiii cu ADHD pot fi amuzanți, creativi și iubitori. Însă hiperactivitatea, toanele și o aparentă inabilitate de a asculta în mod adecvat sau de a urma instrucțiunile îi pot face pe părinți să se simtă epuizați, neputincioși și la capătul puterilor. Adesea gândesc: "Ce să faci
ARTA DE A FI PĂRINTE AL COPILULUI CU ADHD. In: Arta de a fi părinte by Gina Ivancea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1396]
-
o modernitate vizibilă și un rafinament rar întâlnit în epocă. Inferioară izbânzilor din proză, dramaturgia lui Z. nu mai poate năzui la luminile rampei. Piesele suportă totuși lectura, prin ingeniozitatea intrigii, prin dialogurile punctate de replici spirituale, de dueluri verbale amuzante. S-a spus că preocupările pentru teatru „sunt ale unui diletant cultivat” (Mircea Ghițulescu). „Scena dramatică” în versuri O suferință aduce în prim-plan conflictul dintre un tânăr idealist doritor să se realizeze în teatru și o mamă cu vederi
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
margine”) se învecinează cu tragismul, antifrastic și epurat de orice patetism, în formulări neutre aproape plate („Jonglerul din circ mi-e tată,/ A fost chemat urgent până în noapte,/ și m-a lăsat pe mine să-i țin locul.// Jocul e amuzant,/ Stăpânesc cum pot/ Lumea de bile și cercuri/ Dar, uite e foarte târziu/ Și jonglerul tată/ Nu se mai întoarce”). Poate că cel mai net șpagat formal există între ciclul de cărți intitulat La Lilieci (I-VI, 1973-1998; Premiul Uniunii
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
ori mai mare față de cantitatea de material utilizat într-o oră tradițională; metodele utilizate sunt comunicaționale; de pildă, atenția elevilor este direcționată spre întreaga propoziție, spre aspectul semnificației comunicației, spre locul și rolul acesteia, totul într-un context relaxat, chiar amuzant, în timp ce pronunția, vocabularul și gramatica rămân în planul al doilea, deși nu sunt trecute cu vederea. Întro clasă de limbi străine, profesorul atrage atenția asupra lor numai pentru scurt timp și se întoarce apoi repede la sensul întregii propoziții și
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
Leipzig, 1798-1818), care face aceste calcule (vezi vol. I, pp. 413-141). 34. Diogene Laerțiu, op. cit., I, p. 116. 35. Ibidem, p. 119. În exprimarea autentică: „Zeuv" mevn kaí crono" e(í" a(eí kaí cqwvn h(n”. 36. Un exemplu amuzant este precizarea spectaculoasă a numărului de pești din Golful Tarentului. Hegel ne lasă să credem că a fost vorba de o înșelătorie facilă, uitând că Pitagora era vegetarian. Văzând numărul mic de pești mărunți prinși de ghinioniștii pescari, Pitagora a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Grecii nu le utilizau decât pentru a-i caracteriza pe bărbați. A spune „femeie nobilă” și „femeie impunătoare” presupune o ironie. Socrate nu se dezminte nici când este vorba de mama sa. Dar, în context, este vorba și despre o amuzantă autoironie - care, de altfel, străbate întregul dialog (vezi, în acest sens, P. Chantraine, Dictionnaire étymologique de la langue grecque: Histoire des mots, Klincksieck, Paris, 1968). 16. Nota anterioară este lămuritoare și în acest sens. Avem sentimentul că Socrate își bate joc
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ani. Îl redăm sintetic. 4.3. Curriculumul platonictc "4.3. Curriculumul platonic" „Vârstele platonice” erau cele tradiționale. Vârsta I (3-6 ani), a copilului mic (paídavrion), era consacrată educației preșcolare în grădinițe mixte (băieți și fete). Era vârsta paidiei (paidiav = „joc amuzant, copilărie”) și nu a paideia-ei (paideia = „educație, formare spirituală”). Platon recomandă ca educația să se realizeze pe bază de jocuri educative: Paidiav" paíxein kalísta" (paidias paizen kalistas). Lui Platon îi plăcea acest joc de cuvinte și îl repeta adesea: „Copilăria
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
corpul antrustionic regal mult dincolo de granițele nobiliare moștenite, pentru toate straturile sociale din care puteau fi recrutați viitorii nobili imperiali. Corpul de elită se lărgea sub formă de instituție de formare a nobililor creștini. Curtea devenea așadar, după o expresie amuzantă a lui P. Riché, o „școală de cadre”17 pentru ofițeri și funcționari regali. Tinerii palatini erau repede remarcați prin curajul în meseria armelor și intrau în corpul antrustionic; dar cei care se ilustrau, în plus, și în studiul acelor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
stafia din orologiul curriculumului (the ghost in the clock of curriculum) - pentru a folosi o metaforă predominant modernistă, o metaforă mecanică -, ci e și stafia cu care actualmente aleargă ceasul curricular 184. Ceea ce propune Doll jr. este de-a dreptul amuzant: exorcizarea acestei stafii (to exorcise this ghost). Cum s-ar putea realiza acest lucru? Doll jr. are în vedere eliminarea evaluării și a controlului din procesul de învățământ. Ar putea fi acestea înlocuite cu altceva? S-a gândit la o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sistemul „raportărilor” false, minciuna ilară, fără nici un ecou, de dragul minciunii: „Raportările în agricultură ajunseseră să fie aberante - circulau în secret tot felul de bancuri: opriți aratul că ați ajuns în Bulgaria, nu mai plantați pomi, țara e deja o pădure. Amuzant e cel cu scroafa care a fătat un purcel și la minister au fost raportați zece, la fiecare for adăugându-se încă unul”. Am putea redacta un capitol distinct din relatările privind stresul și promiscuitatea care rezultau din colectivismul ce
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]