8,737 matches
-
o pasiune medicală ieșită din comun. Morgagni vrea să cerceteze aprofundat organ cu organ, comparând ce e sănătos și ce e afectat, concluzionând apoi după o îndelungă reflexie. Cunoaște foarte bine cele 3000 de autopsii ale lui Théophile Bonet din Anatomia practică ex cadaveribus donatis (1679). Găsește importante cele 150 cazuri de tuberculoză pulmonară la care se adaugă și observațiile cercetărilor lui J. J. Manget. îi recunoaște fiecăruia munca, rezultatele și e la curent cu cercetarea parțială a altor medici europeni
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de tuberculoză pulmonară la care se adaugă și observațiile cercetărilor lui J. J. Manget. îi recunoaște fiecăruia munca, rezultatele și e la curent cu cercetarea parțială a altor medici europeni care explorează tuberculoza. știe foarte bine unde a ajuns, în anatomia patologică, profesorul său Valsalva și unde se oprise Marcello Malpighi (1628 - 1694). Simte că poate să meargă mai științific și mai rodnic mai departe, ceea ce a și realizat. Rigoarea experimentală se unește cu cea ideatică într-o sinteză științifică ce
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
-i aparține structural. Investighează laringe, esofag, intestine, căi biliare, plămâni, țesuturi musculare adipoase, tulburări clinice, anomalii localizate prin autopsiere. După mai bine de o jumătate de secol de cercetare publică la Veneția, în 1761, capodopera sa și primul tratat de anatomie patologică, intitulat De sedibus et causis morborum per anatomen indigatis (Despre locul și cauza bolilor relevate de anatomie). Această lucrare cunoaște ediții succesive, traduceri în latină și în limbi de circulație curente. Opera se bucură de aprecieri elogioase din partea marilor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
autopsiere. După mai bine de o jumătate de secol de cercetare publică la Veneția, în 1761, capodopera sa și primul tratat de anatomie patologică, intitulat De sedibus et causis morborum per anatomen indigatis (Despre locul și cauza bolilor relevate de anatomie). Această lucrare cunoaște ediții succesive, traduceri în latină și în limbi de circulație curente. Opera se bucură de aprecieri elogioase din partea marilor medici ai timpului și de mai târziu, căci acest tom voluminos atestă un savant creator al unei discipline
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cunoaște ediții succesive, traduceri în latină și în limbi de circulație curente. Opera se bucură de aprecieri elogioase din partea marilor medici ai timpului și de mai târziu, căci acest tom voluminos atestă un savant creator al unei discipline medicale fundamentale: Anatomia patologică. Creația sa se întregește suplimentar, cu o biografie de valoare privind imaginea magistrului său Antonio Maria Valsalva, cu o carte despre monumentele regiunii sale natale, Forli și cu pasiunea sa secundară pentru antichitate și arheologie. Morgagni ajunge prin analiză
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sale au rămas valabile și astăzi. Prezentarea afecțiunilor cardio-vasculare, vasculo-nervoase a maladiilor pulmonare cu simptomatologie, etiologie, complicații etc., probează, pe lângă certitudinea științifică o deosebită originalitate conceptuală și metodologică. Multe concluzii s-au dovedit profetice asigurând durata operei sale. Cu Morgagni, Anatomia patologică intră în logica medicală a stabilirii stării de boală și de sănătate. Timpul a invalidat toate malițiozitățile la adresa operei sale, care desigur a stârnit și invidii. Un adversar al experimentelor: Georges Ernest Stahl (1660 - 1740) medic, fiziolog, chimist, filosof
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cu care debutează medical secolul afirmă inteligența, cultura și originalitatea acestei personalități complexe. Sincer și convins că sufletul (anima, spiritus) guvernează orice stare de sănătate, idee pe care își edifică doctrina sa „animistă“ „flogistică“, Stahl limitează puterile chimiei, fizicii, experimentelor, anatomiei, respectiv laturii materiale a organismului, întrucât sufletul, pe care-l identifică cu natura vindecătoare, (Natura medicatrix) este responsabil prin vitalismul său, de sănătatea și bolile oamenilor. Pulsul accelerat, febra, epistaxis-ul etc. sunt semnale de atenționare ale sufletului că ceva
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
elucidată de chimie. Acești medici vitaliști ilustrează o fiziologie generală speculativă în consens cu o anume direcție a secolului. Dar în acest veac atracția pentru fiziologie este mare, preocupările numeroase și rezultatele inegale. DOI FIZIOLOGI MODERNI: HALLER ȘI SPALLANZANI De la anatomia descriptivă la cea funcțională, drumul nu a fost scurt și nici nu se termină în secolul al XVIII-lea, dar aportul acestui veac este remarcabil pentru fundamentarea fiziologiei ca știință. Albert von Haller (1708 - 1777) este somitatea medicală a luminilor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Spirit excepțional, Bichat, amenințat de tuberculoză forțează timpul, își concentrează disponibilitățile și își uimește contemporanii publicând doar în 4 ani: Traité des membranes en général, des diverses membranes en particulier (1799); Recherches physiologiques sur la vie et la mort (1800); Anatomie générale appliquée à la physiologie et à la médecine (4 volume), opere fundamentale, care și în următoarele decenii de studiu experimental, încă uimesc. Aceste realizări impresionează cu atât mai mult, cu cât au loc într-un timp, nu numai extrem de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
anatomistul, cu chirurgul, cu fiziologul și cu histologul. El afirmă că ființele sunt o asamblare de organe diferite, fiecare cu funcția sa „integrându-se corelativ în sistemul organismului“. Diferențierea este dată de țesuturile simple „care prin combinarea lor formează organele“. Anatomia sa descriptivă este fiziologică- funcțională. în studiul țesuturilor, Bichat discerne între sistemele: celular, fibros, seros și sinovial. Lui Bichat îi aparține conceptul anatomo- funcțional de sistem tisular întemeind histologia și tot el explică fenomenele de contractilitate, iritabilitate, toxicitate folosite de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
adoptă ca membru. Alți medici care luminează secolul XVIII: Jean Astruc (1684 - 1766), autorul tratatului: Traité de la digestion (1714). El studiază saliva și rolul ei, bila și sucul pancreatic care împreună facilitează digestia. John Hunter (1728 - 1793) se afirmă în anatomia umană, în cea comparată și ca ilustru chirurg. Tratamentele sale împotriva anevrismelor s-au impus peste timp. Lui Hunter i se datorează și primul transplant de glande sexuale. Percival Pott (1713 - 1788), tot englez, excelează în osteoartrita tuberculoasă a coloanei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
1725); von Haller (1751), Spregel (1792), în Germania; Eloy (1755) în Belgia; Portal (1770) în Franța; Scuderi (1794) în Italia. Spre sfârșitul Secolului Luminilor se fac cunoscute și numele japonezilor Maieno și Sagito, care scriu în Japonia primul tratat de anatomie, în această îndepărtată țară traducându-se și opera lui Ambroise Paré (1796). Fizioterapia și balneoterapia, prin Friedrich Hoffmann cu Disertatio de motu optima corporis și prin J. Hann descoperitorul unor noi valențe ale apelor minerale, dobândesc statutul științific prin rigoarea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
demonstrează etiologia microbiană a bolilor, mai sunt decenii de străbătut. În secolul XIX se conturează raționamentul medical tendința de a apropia în mod sistematic simtomele bolii de leziunile care le provoacă. Asistăm în această etapă la aprofundarea studiilor medicale de la anatomia patologică a sec. XVIII la histopatologie iar de la fiziologie la apatiția unui nou domeniu fiziopatologia. Astfel încât acum se conturează cercetarea etiologică în medicină care se sprijină pe cele două mari discipline noi și complementare histopatologia și fiziopatologia. Ancheta asupra cauzelor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și afirmate 148 în a doua jumătate a sec. XVIII publică în primii ani ai noului veac tratate celebre. Așa este cazul meteoricului Xavier Bichat care publică în 1800 Recherches physiologiques sur la vie et la mort; în 1801 scoate Anatomie générale apliquée à la physiologie et à la médicine, iar în 1802 se publică postum primele 2 volume din Anatomie descriptive. Pentru direcția medicinei din sec. XIX contribuția lui Bichat este excepțională căci el prezintă funcțional organele, cele 21 de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
este cazul meteoricului Xavier Bichat care publică în 1800 Recherches physiologiques sur la vie et la mort; în 1801 scoate Anatomie générale apliquée à la physiologie et à la médicine, iar în 1802 se publică postum primele 2 volume din Anatomie descriptive. Pentru direcția medicinei din sec. XIX contribuția lui Bichat este excepțională căci el prezintă funcțional organele, cele 21 de varietăți de țesuturi și diverse boli. Este victoria clinicienilor din Secolul Luminilor, dintre care vine și Nicolas Corvisart, ajuns medicul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
à la médecine pratique în care se face prezentă concepția sa medicală. Plecând de la rolul major al observației directe finalizată în diagnostic, confruntând simptomele bolnavului cu leziunile anatomo-patologice descoperite pe cadavru, Laënnec publică după 12 ani de cercetări, Traité d’Anatomie patologique (1816) și la câțiva ani (1819) apare Traité d’ascultation médiate, care deschide epoca medicinii moderne. În cei 45 de ani de viață (Bayle a trăit 42 de ani și Bichat 31) Laënnec depășește repede greutățile începutului, păstrează în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
apar primele lucrări ale lui Claude Bernard și va avea loc primul Congres Internațional de igienă mai apar pe lângă tratatele marilor medici cu care începe secolul, Précis de physiologie élémentaire (1815) de Joseph Magendie, Revue médicale (1824) fondată de Bayle, Anatomie et physiologie du système nerveux en général et du cerveau en particullier (1810) de Gall, Anatomie du corps humain (1828 - 1842) de Jean Cruveillhier. Tot în prima jumătate a sec. XIX se impun clinicienii Jean-Baptiste Bouillaud (1796 - 1881), care, numai
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
mai apar pe lângă tratatele marilor medici cu care începe secolul, Précis de physiologie élémentaire (1815) de Joseph Magendie, Revue médicale (1824) fondată de Bayle, Anatomie et physiologie du système nerveux en général et du cerveau en particullier (1810) de Gall, Anatomie du corps humain (1828 - 1842) de Jean Cruveillhier. Tot în prima jumătate a sec. XIX se impun clinicienii Jean-Baptiste Bouillaud (1796 - 1881), care, numai în 5 ani examinează 25.000 de bolnavi precizând raportul dintre inflamațiile reumatismale și leziunile cardiace
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
greu de înțeles este opoziția sa față de Pasteur și dubitarea microbiologiei, existenței fermenților și germenilor ca ființe vii. Cl. Bernard a format discipoli de seamă și a colaborat cu mari personalități medicale. împreună cu Jean Bourgeois semnează Traité complet de l’anatomie de l’homme, cu schițe ale organelor, țesuturilor cu detalii privind funcțiile acestora. După Bernard viața depinde prioritar de echilibrul mediului interior, al glandelor cu secreție internă, amintind de echilibrul umorilor a lui Hippocrate, pe care Littré îl traduce în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ei, Rudolf Virchow ajunge la teoria patologiei celulare, ilustrată în modificările patologice din tumori, embolii, tromboze, inflamații, pe baza principiului funcționalității celulare alterate. Tot el introduce și principiul predispoziției individuale în apariția bolilor. La jumătatea sec. XIX apar catedre de anatomie patologică la Wurzburg și Berlin. Chiar Cl. Bernard publică în 1859 Cours de pathologie expérimentale și L. Traube publică un tratat similar în germană (1871 - 1878). Dintre discipolii lui Cl. Bernard, anglo americanul Charles-Eduard Brown-Séquard îi continuă opera, căreia îi
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Rudolf Virchow (1821-1902) ajunge la teoria patologiei celulare, ilustrată în modificările patologice de tumori, embolii, tromboze, inflamații, pe baza principiului funcționalității celulare alterate. Tot el introduce și principiul predispoziției individuale în apariția bolilor. La jumătatea sec. XIX apar catedre de anatomie patologică la Wuzburg și Berlin. Chiar Cl. Bernard publică în 1859 Cours de pathologie expérimentale și L. Traube publică un tratat similar în germană (18711878). Tratatul Die Cellularpathologie (1858) îi aduce un strălucit renume. Aprofundând studiul celulei el afirmă diversitatea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
asupra obiectivității experiențelor anatomo- clinice prin care se ajunge la fiziopatologie. În institutul său de patologie din Spitalul Carității din Berlin, Virchow confruntă teorii, se interesează de epidemia de tifos din Siberia, de holeră, de trichinoză. Scoate o revistă de anatomie patologică și face cunoscută teoria sa celulară. După concepția sa celula este unitatea de bază a vieții, de starea ei depinzând starea organismului. El asigură prestigiul școlii germane de medicină care îi dă pe Recklinghausen, Julius Cohnheim, Paul Ehrlich. Virchow
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
vestitul Carol Davila în școala ostășească de mică chirurgie (1855) care, în 1857 va deveni școala Națională de Medicină cu statut de Institut medical. Dr. Nicolae Kretzulescu scoate pentru școala inițiată și condusă un timp de el, un Manual de anatomie descriptivă, fiind primul de acest fel în limba română. Tot cu această ocazie și în același scop, traduce Manualul pentru îngrijitori și îngrijirea de bolnavi al lui François Fodere (1764 - 1835). Tot în București apare, în 1839 școala de moșit
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
medicale, amplificarea rețelei spitalelor, dezvoltarea specialităților și crearea, în cadrul facultăților de medicină a primelor școli medicale românești. Carol Davila (1828 - 1884) adept al medicinei preventive și curative, este numit în 1852 la Spitalul oștirii, apoi participă la înființarea Muzeului de anatomie și chirurgie, primul din țara Românească. Reorganizează școala de felceri și se ocupă intensiv de organizarea învățământului medical. La școala Națională de Medicină și Farmacie recomandă profesorilor să redacteze cursurile sprijinindu-i financiar. Prestigiul școlii crește, diplomele sunt recunoscute în străinătate
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
face studii asupra anevrismului aortei de cauză sifilitică și asupra meningitei tuberculoase la adulți (1888), studiază asociațiile microbiene și ajunge expert în problematica leprei. Se remarcă de asemeni vestitul, marele chirurg Thoma Ionescu colaborator al lui Poirier la Tratatul de Anatomie, lui aparținându-i capitolul despre tubul digestiv (1894). El este pionierul anatomiei chirurgicale moderne aducând contribuții privind tubul digestiv, duodenul, colonul pelvian, cecul etc. Thoma Ionescu scrie și o monografie asupra sistemului simpaticului cervico-toracal. în țară i se creează catedra
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]