1,813 matches
-
la numai câțiva metrii În fața lor, zăriseră baiatul cu tricou alb, de la barieră, Însoțit de tatăl său. Uite, uite...tricoul alb! el este, n-am nici cea mai mică Îndoială...vezi? Spusese Andreea, gata să izbucnească În râs. Te rog, Andrea! Stai calmă...să vedem mai Întâi dacă te recunoaște el și ce are de zis. Hai să nu ne dăm În spectacol....habar nu avem cine sunt, Încercase Teia să pondereze entuziasmul fiicei sale. Uff ! uite că intră În sala
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
știm să ne orientăm și să vedem câte ceva din Împrejurimi. La ora asta nu este bine de mers pe plajă. Ai dreptate, trebuie să vedem exact unde stăm. Pot să sun câteva colege să le spun unde suntem cazate? Întrebase Andrea. Sigur, răspunsese mama, trebuie să fie un telefon public pe aici pe undeva. Masa se terminase În tăcere, le uraseră celor doi comeseni, să le fie de bine și plecaseră pe afară să caute un telefon public și să facă
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
draperia În lături și un soare strălucitor izbi fața Andreei. Tânăra fată tresărise În primul moment dar zâmbise mamei, care o Îndemna să se pregătească de masă. Destul cu lenevitul. Se cunoaște că Îmbătrânești, tu nu mai ai somn? Bombănea Andrea Îndreptându-se spre baie. Visam așa de frumos... În scurt timp Teia și Andreea se Îndreptau spre sala de mese. Jos În hol Îl văzură pe Silviu. Acesta le căuta cu privirea peste tot. Când le descoperise se grăbise să
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
în Ungaria izbucnise o revoluție, se auzeau voci febrile, strigăte, informații entuziaste, mai târziu împușcături. Tancurile rusești înaintau spre centrul Budapestei, francezii și englezii bombardaseră Port Said și noi împleteam. Ședeam în băncile școlare cu capacul pupitrului ridicat și aveam andrele în mâini; în timp ce profesorul explica regulile folosirii virgulei, ne străduiam să prindem pe andrea ochi după ochi ca să împletim pături de lână pentru unguri, de fapt, petice care urmau să fie cusute între ele. Așteptam ca americanii să facă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
împușcături. Tancurile rusești înaintau spre centrul Budapestei, francezii și englezii bombardaseră Port Said și noi împleteam. Ședeam în băncile școlare cu capacul pupitrului ridicat și aveam andrele în mâini; în timp ce profesorul explica regulile folosirii virgulei, ne străduiam să prindem pe andrea ochi după ochi ca să împletim pături de lână pentru unguri, de fapt, petice care urmau să fie cusute între ele. Așteptam ca americanii să facă în sfârșit ceea ce, după părerea unor „de-alde noi“, ar fi trebuit să facă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
brațele lui. Are o figură atât de nenorocită, încât infirmiera își pune mișcată palma pe brațul lui. Îmi pare rău. Știu asta. Puteți să vă reîntoarceți în cameră. Un moment, vă rog. Nici măcar nu m-am prezentat. Locotenent Marius Rădulescu. Andrea. Andrea Kampa, Herr leutnant.158 Sus, pe clădire, sublocotenentul Novăceanu, în compania lui Mâțu și Nicky, scrutează atent depărtările. Priviți! spune el cu voce emoționată, în timp ce întinde binoclul lui Marius. Un lung șir de siluete întunecate se ivesc in ritm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
lui. Are o figură atât de nenorocită, încât infirmiera își pune mișcată palma pe brațul lui. Îmi pare rău. Știu asta. Puteți să vă reîntoarceți în cameră. Un moment, vă rog. Nici măcar nu m-am prezentat. Locotenent Marius Rădulescu. Andrea. Andrea Kampa, Herr leutnant.158 Sus, pe clădire, sublocotenentul Novăceanu, în compania lui Mâțu și Nicky, scrutează atent depărtările. Priviți! spune el cu voce emoționată, în timp ce întinde binoclul lui Marius. Un lung șir de siluete întunecate se ivesc in ritm alert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
sfârșit la subsol. Aici, fumul și praful este mai puțin dens. Depune trupul fetei pe podea, apoi se întoarce și urcă în fugă scările către coridor. Sus este întâmpinat doar de o mare de flăcări. Infirmiera și copiii dispăruseră. Fräulein Andrea! Fräulein Andrea! Pătrunde prin fumul gros, dar dă înapoi în fața căldurii infernale. Nu poate înainta nici un pas, fără să se ardă. Revine cu o batistă pusă pe față. Materialul subțire începe să fumege. Perdeaua incandescentă a flăcărilor se umflă, îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
subsol. Aici, fumul și praful este mai puțin dens. Depune trupul fetei pe podea, apoi se întoarce și urcă în fugă scările către coridor. Sus este întâmpinat doar de o mare de flăcări. Infirmiera și copiii dispăruseră. Fräulein Andrea! Fräulein Andrea! Pătrunde prin fumul gros, dar dă înapoi în fața căldurii infernale. Nu poate înainta nici un pas, fără să se ardă. Revine cu o batistă pusă pe față. Materialul subțire începe să fumege. Perdeaua incandescentă a flăcărilor se umflă, îl împresoară ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
nu vă ascund, mi-au dat puterea necesară să continui chiar și atunci când am crezut că sunt la capătul puterilor. Da, doamnă Hagiaturian, toate sunt adevărate miracole. Te rog, poți să-mi spui Sofia. Așa cum și eu îți voi spune Andrea. Cu plăcere, doamnă Sofia. Aș vrea să discut ceva cu dumneavoastră înainte să intrăm...între patru ochi, dacă se poate, continuă tânăra femeie cu voce joasă, după un scurt moment de ezitare, făcând un semn către ușa larg deschisă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Dar îmi iubesc enorm de mult soțul. Mai mult ca sigur va înțelege, dar cum până acum nu am discutat niciodată despre asta cu el, nu vreau să afle din altă parte decât de la mine dacă va fi cazul. Dragă Andrea, nu trebuie să te explici. Faptul că maiorul von Streinitz te-a rugat să faci tot posibilul să o salvezi pe fiica mea, o străină despre care nu știa nimic decât că este foarte grav bolnavă, spune multe despre caracterul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
adevărat o familie. Ați fi crezut asta atunci când v-ați întâlnit? Când am ieșit din lagărul de la Stuttgart eram așa slăbit încât nu credeam că voi mai ajunge acasă. Dumnezeu a făcut în așa fel încât să o întâlnesc pe Andrea. M-a recunoscut, m-a luat la ea acasă, în Heilbronn, a avut grijă de mine ca un înger păzitor. După ce mi-am revenit am început să lucrez ca dulgher, apoi ne-am căsătorit, am întemeiat casă. Viață, încheie el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
mine ca un înger păzitor. După ce mi-am revenit am început să lucrez ca dulgher, apoi ne-am căsătorit, am întemeiat casă. Viață, încheie el ridicând din umeri cu un zâmbet reținut, după care se retrage discret din încăpere, împreună cu Andrea. Bună, dragele mele. În timp ce strâng palmele umede din cauza emoției amândouă copilele se uită la cea care, așa cum aflaseră de scurt timp, este bunica lor. Puteți să-mi spuneți cum vă cheamă? Semănați atât de bine una cu cealaltă, încât nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
pentru a-l împiedica pe Beppo și pe fiul lor să călătorească acolo. În ultimii ani s-au certat atâta, încât acuma nu mai au să-și spună decât cuvinte răutăcioase. Ea îi cunoscuse pe cei cinci angajați, Jacopo, Francesco, Andrea, Pastorino și Cornelio. Fusese într-un fel ca o mamă pentru ei. Hainele lor de lucru atârnau încă în cuierul tipografiei. Din diferite colțuri ale Siciliei mai veneau încă scrisori pentru ei. - Nu pot accepta asta, spunea Edith, era ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
fumegăcios, asurzitor ori chiar bubuitor! Ar fi dezastruos, monstruos... dar ar fi, totuși, omenesc, chiar dacă sub-omenesc. Monșer, i-ar fi spus Eminescu lui Caragiale (ca să-i facă plăcere), ca la noi la nimenea! ENȚICLOPEDIA ENCARTA Luiza VASILIU Anatomistul și scriitorul Andrea Vesalius a fost medicul personal al lui Carol Quintul și autorul tratatului De corporis humani fabrica libri septem (1543) (în care pune bazele anatomiei moderne). În ciuda protecției imperiale, n-a scăpat de acuzele Inchiziției - se spunea că ar fi făcut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
e întunecată și plină de semne de întrebare, numai bune pentru un scriitor, adică pentru Pétrus Borel, zis și „Licantropul“, șeful grupării „micilor romantici“. Borel, specialist în umor negru și istorii de groază, a scris o povestire despre Vesalius - Don Andrea Vesalius, anatomistul, în care își încearcă talentul în crearea unui portret monstruos și a unei atmosfere citadine de cimitir. La ora înserării, „când toate orașele par niște necropole“, doctorul bătrân o ia de nevastă pe foarte tânăra Maria. Afară, poporul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
holbează la el fără nici cea mai mică urmă de expresie. PÎnă azi, ori de cîte ori venea ziua asta, Paul Îi zicea doar Ziua CÎnd Ne Futem Timpul Aiurea și spunea că mai bine Își scoate ochii singur cu andreaua decît să-și aducă vreun membru al familiei la așa ceva. — Cam asta am vrut să vă zic. Acum toată lumea Înapoi la lucru ! Jack, să-ți fac rost de un scaun. — Vă rog uitați că sînt aici, spune Jack Harper pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
blocată, cu mîna pe ușa de sticlă. În hol e un cap blond. Connor. Mă cuprinde un val de panică. Nu pot intra aici. Nu pot să fac asta. Nu pot... Atunci capul se mișcă și nu e Connor, ci Andrea de la contabilitate. Deschid ușa, simțindu-mă ditamai fraiera. Doamne, sînt cu nervii la pămînt. Trebuie să-mi vin În fire, pentru că e posibil să dau cît de curînd nas În nas cu Connor și va trebui să fac cumva față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
poligoane peste poligoane, iar fiecare dintre vârfurile lor era dominat de statuia unui animal, un elan, o maimuță, un leu... „Și toate astea dezvăluie ceva?” Întrebă Garamond. „Fără Îndoială! E de-ajuns să citești Mundus Symbolicus de Picinelli, pe care Andrea Alciato Îl anticipa cu o neobișnuită inspirație profetică. Întreaga grădină e lizibilă ca o carte, ca un descântec, ceea ce până la urmă e același lucru. Ați putea, dacă ați ști, să rostiți cu voce scăzută cuvintele pe care le spune grădina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
În acel moment tricota niște capișoane pentru copii. LÎna era de calitatea a doua, cu noduri ciudate; o asemenea activitate te Încălzea vara, dar croiala și modelul te absorbeau acum. Își mișca degetul mare și arătătorul rapid de-a lungul andrelei, numărînd ochiurile În șoaptă. Viv Își deschise geanta și scoase o revistă pe care Începu s-o răsfoiască. — Vrei horoscopul? o Întrebă pe Helen, după o vreme. Și, cînd Helen dădu din cap aprobator, zise: Iată-ne, deci. Pisces, Pești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
fie și altele. Betty stătu o clipă pe gînduri. — Ai putea să te speli cu un jet de apă cu săpun. Se pare că merge. Totuși, ar trebui să nimerești locul respectiv. Sau ai putea folosi, știi și tu, o andrea. — Dumnezeule! exclamă Viv, făcîndu-i-se rău Încă o dată. Nu cred c-aș suporta. Tu ai putea, dac-ai fi În locul meu? Nu știu. S-ar putea, dac-aș fi suficient de Îngrijorată. Nu poți ridica greutăți? — Ce greutăți? Întrebă Viv. — Saci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
de clasa a doua, pentru șase. Atmosfera generală era oribilă. Vreo doi soldați se distrau cu chibrite aprinse, Încercînd să dea foc părului celuilalt, iar un ofițer cu fața acră le tot spunea să Înceteze. O femeie tricota, iar capetele andrelelor ei atingeau șoldurile celor care stăteau lîngă ea. Una dintre ele - o fată În pantaloni - tocmai Îi spusese: — Nu vă supărați. Pantalonii ăștia n-au fost ieftini. Andrelele dumneavoastră or să-i găurească. Femeia care tricota Își trăsese bărbia. — Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
fața acră le tot spunea să Înceteze. O femeie tricota, iar capetele andrelelor ei atingeau șoldurile celor care stăteau lîngă ea. Una dintre ele - o fată În pantaloni - tocmai Îi spusese: — Nu vă supărați. Pantalonii ăștia n-au fost ieftini. Andrelele dumneavoastră or să-i găurească. Femeia care tricota Își trăsese bărbia. — Să-i găurească? Nu crezi că sînt alte lucruri mai importante la care să te gîndești? — Nu, nu cred. — Ei bine, aș vrea și eu să știu ce fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
se va face mare, că mama ei naturală i-a tricotat un pulover, iar eu îi zâmbesc, sigur că da, Hani, te asigur că așa vom face, nu te preocupa, dar ea se lipește de mine, cu lâna și cu andrelele, vreau ca acestea să fie primele ei haine, înțelegi? Iar eu spun, sigur, numai grăbește-te, pentru că burta a coborât deja destul de mult și tu abia ai început, iar în momentul în care o privesc, devin din nou conștientă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
cum am păcălit marea cacealma socială. Kligman ne arată aceste practici cotidiene dincolo de ședințele de partid. Femei tăceau vinovat despre propriile practici de subminare a politicii pronataliste, aplaudând cuvântările lui Ceaușescu despre „datoria patriotică a femeii române”. Femei care foloseau andrele, rădăcini de plante, garouri, apă oxigenată, masaje în forță ca să păcălească „planul de făcut copii” al regimului. Doftoroaie de țară ajutau femeile „să scape de lucrul acela”. Medici și moașe înfierau focarele avortive în ședințe, făcând chiuretaje clandestine pe mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]