2,598 matches
-
activitate și să aibă o motivație individuală a ceea ce întreprinde. Calitățile și trăsăturile personale ce trebuie să se regăsească la micul întreprinzător sunt: - judecata rapidă pentru găsirea elementelor principale care determină momentul favorabil al unei afaceri; - inteligență și imaginație pentru anticiparea modului cum va decurge afacerea; - perspicacitate și capacitate de muncă; - încrederea în succesul personal; - obiectivitate și realism în tot ceea ce întreprinde; - putere ridicată de muncă; - capacitate organizatorică și de coordonare a colaboratorilor; - competență profesională; - atitudine echilibrată față de bani; - întreținerea unor
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
5.8. Controlul realizării planului strategic. Acesta se poate face pe baza datelor operaționale ale afacerii. Informațiile obținute n urma controlului servesc la elaborarea unor strategii viitoare. ANALIZA INDICATORILOR FINANCIARI Analiza stării financiare este utilă atât ca o cale de anticipare a viitoarelor situații în care s-ar putea afla firma și, totodată, poate constitui un punct de plecare în reglarea activității pentru a influența cursul viitor al evenimentelor. Analiza indicatorilor arată legătura dintre calculele financiare contabile și starea firmei. Analiza
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
socotite intangibile (Sfânta Alianță, Carta Atlanticului împotriva nazismului, blocurile militar ideologice postbelice). Paralel, au evoluat și formele alianțelor. Alianța clasică presupune, dacă este vorba de o alianță militară, existența unuia sau mai multor adversari (reali sau percepuți ca atare) și anticiparea în caz de război. Tot printr- o alianță, statele se pot angaja să-și satisfacă însă și interese reciproce militare și să acționeze în comun pentru promovarea lor. Ca o creație specifică îndeosebi a celei de-a doua jumătăți a
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
în timpul lui Brejnev va conduce la democrație. Democratizarea bruscă Legal, punctul în care un regim se termină și altul începe poate fi de obicei marcat cu dată exactă. Dar aceasta exagerează caracterul abrupt al schimbării. De obicei, există luni de anticipare a căderii vechiului regim. Oponenții formează mișcări care adoptă "politica anti-politicii" pentru a răsturna conducătorii; rareori au timpul și experiența necesară spre a se pregăti pentru ceea ce ar trebui să urmeze. Inițial, guvernanții regimului aflat sub presiune caută să-l
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
virtuale obiectiv posibile“. Termenii în care se formulează scopurile sunt dați de condițiile obiective, sunt mediați de un moment cognitiv iar concretizarea efectivă a țelului presupune adesea un proces de aproximări. În timp ce motivul este factor declanșator al acțiunii, scopul este anticiparea, proiecția „punctului terminus“ al acțiunii în funcție de informația cu privire la datele situației, la evantaiul posibilităților din mediu. În trebuință sau motiv este cuprinsă o cerință față de mediu, o preferință, scopul o detaliază, o concretizează. Motivul circumscrie într-un fel o
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
sistematică a cunoștințelor (Neacșu, 1978). Motivația inhibitorie exercită efecte de blocaj asupra sarcinilor școlare și este produsă de stimuli ca: blamarea, pedeapsa, teama de notă, indiferența. De asemenea, anxietatea și stările de stres existente în activitatea școlară se manifestă prin anticipare și teamă de insucces, care poate bloca forțele și mecanismele prin care se obține reușita școlară. După sursa care o determină există o motivație intrinsecă și o motivație extrinsecă. Motivația intrinsecă își are sursa în însăși activitatea de învățare și
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
convențiunii din 2/14 fevruarie 1872 la 18 609 750 franci, se va reduce de la 1 iulie 1875 la suma maximum de 14 109 750 socotit 7 1/2 procente asupra fondului de construcțiune din care s-a plătit prin anticipare 60 000 000 franci. În articolul următor: se garantează statului orice prisos întreg peste 14 milioane până la 18 milioane și o parte proporționat cu 60 milioane, când venitul ar trece peste 18 milioane. Art. 9. Partea de amortizare de una
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
PERCEPTIA TIMPULUI 43 7. PERCEPTIA MISCARII 43 8. FORME SPECIALE ALE PERCEPTIEI 44 9. ROLUL CUVÂNTULUI ÎN PERCEPERE 46 CAPITOLUL III. MEMORIA 47 1. METODE DE STUDIU ALE MEMORIZARII 48 1.1. Metoda întinderii memoriei imediate 48 1.2. Metoda anticipării seriale 50 1.3. Metoda asociațiilor perechi 50 1.4. Metoda supraînvățării 51 2. METODE DE STUDIU ALE RETENTIEI 51 2.1. Metoda reproducerii 51 2.2. Metoda recunoașterii 52 2.3. Metoda reconstrucției 52 2.4. Metoda economiei 53
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Iași, 2007. 2. Roșca, Alexandru, Metodologie și tehnici experimentale, Editura Științifică, București, 1971. Capitolul III Memoria Obiectiv: Cunoașterea aspectelor esențiale privind abordarea experimentală a memoriei. 1. Metode de studiu ale memorizării 1.1. Metoda întinderii memoriei imediate 1.2. Metoda anticipării seriale 1.3. Metoda asociațiilor perechi 1.4. Metoda supraînvățării 2. Metode de studiu ale retenției 2.1. Metoda reproducerii 2.2. Metoda recunoașterii 2.3. Metoda reconstrucției 2.4. Metoda economiei 3. Factori care influențează memorarea 4. Tipuri, forme
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
să repete verbal sau să scrie cifrele pe care le-a văzut, în ordinea în care au fost date. Timpul de expunere se controlează cu un cronometru. Subiectului i se spune să aștepte până ce expunerea este terminată. 1.2. Metoda anticipării seriale Se alcătuiește o listă de silabe fără sens (sau de cuvinte, de numere etc.) i se prezintă subiectului odată (după unele tehnici de 2 sau 3 ori), întreaga serie, apoi se revine din nou la primul termen al seriei
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
prima silabă cu care a început seria. În cazul că greșește este corectat, dacă nu răspunde experimentatorul. Acest procedeu se repetă pe parcursul experimentului de câte ori este cazul. Se prezintă prima silabă din serie, care-i dă subiectului posibilitatea să-și verifice anticiparea pe care a făcut-o. Acum trebuie să "ghicească", să anticipeze care va fi silaba următoare, ș.a.m.d. până la sfârșitul seriei. Proba se repetă de un număr determinat de ori. Mai frecvent se practică repetarea prezentărilor până ce subiectul ajunge
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
făcut-o. Acum trebuie să "ghicească", să anticipeze care va fi silaba următoare, ș.a.m.d. până la sfârșitul seriei. Proba se repetă de un număr determinat de ori. Mai frecvent se practică repetarea prezentărilor până ce subiectul ajunge la circa 75 % anticipări corecte, sau până ajunge la o anticipare corectă a întregii serii, (după unii autori 2 sau 3 anticipări corecte a întregii serii). Ordinea silabelor din serie se păstrează neschimbată, motiv pentru care metoda se numește a "anticipării seriale". Fiecare silabă
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
anticipeze care va fi silaba următoare, ș.a.m.d. până la sfârșitul seriei. Proba se repetă de un număr determinat de ori. Mai frecvent se practică repetarea prezentărilor până ce subiectul ajunge la circa 75 % anticipări corecte, sau până ajunge la o anticipare corectă a întregii serii, (după unii autori 2 sau 3 anticipări corecte a întregii serii). Ordinea silabelor din serie se păstrează neschimbată, motiv pentru care metoda se numește a "anticipării seriale". Fiecare silabă din serie este atât stimul cât și
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
seriei. Proba se repetă de un număr determinat de ori. Mai frecvent se practică repetarea prezentărilor până ce subiectul ajunge la circa 75 % anticipări corecte, sau până ajunge la o anticipare corectă a întregii serii, (după unii autori 2 sau 3 anticipări corecte a întregii serii). Ordinea silabelor din serie se păstrează neschimbată, motiv pentru care metoda se numește a "anticipării seriale". Fiecare silabă din serie este atât stimul cât și răspuns. În urma repetițiilor se constituie un lanț asociativ în care fiecare
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
la circa 75 % anticipări corecte, sau până ajunge la o anticipare corectă a întregii serii, (după unii autori 2 sau 3 anticipări corecte a întregii serii). Ordinea silabelor din serie se păstrează neschimbată, motiv pentru care metoda se numește a "anticipării seriale". Fiecare silabă din serie este atât stimul cât și răspuns. În urma repetițiilor se constituie un lanț asociativ în care fiecare silabă din serie este semnal pentru silaba următoare. Excepție fac numai prima silabă (care este numai stimul) și ultima
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
este atât stimul cât și răspuns. În urma repetițiilor se constituie un lanț asociativ în care fiecare silabă din serie este semnal pentru silaba următoare. Excepție fac numai prima silabă (care este numai stimul) și ultima (care este numai răspuns). Metoda anticipării seriale permite experimentatorului să stabilească natura și numărul erorilor cu prilejul fiecărei anticipări, se poate stabili și timpul de latență al răspunsului la fiecare element al seriei. Intervalul dintre prezentările elementelor seriei, ca și durata de expunere a fiecărui element
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
în care fiecare silabă din serie este semnal pentru silaba următoare. Excepție fac numai prima silabă (care este numai stimul) și ultima (care este numai răspuns). Metoda anticipării seriale permite experimentatorului să stabilească natura și numărul erorilor cu prilejul fiecărei anticipări, se poate stabili și timpul de latență al răspunsului la fiecare element al seriei. Intervalul dintre prezentările elementelor seriei, ca și durata de expunere a fiecărui element poate fi aceeași, și anume 3 secunde (eventual 2 secunde); iar intervalul dintre
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
din fiecare pereche, iar subiectului i se cere să spună (sau să scrie) al doilea element al primei perechi. Ordinea de succesiune a perechilor este mereu schimbată. În cazul că ordinea se menține constantă metoda va fi o variantă a anticipării seriale. Numărul prezentărilor este stabilit de către experimentator; poate fi o singură prezentare (în scop de reproducere) sau mai multe. Se poate fixa ca limită numărul de prezentări până ce subiectul ajunge la o reproducere corectă a întregii serii. 1.4. Metoda
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
i se spune subiectului să încerce să reproducă ceea ce a memorat la data respectivă. Se stabilește procentul materialului original corect reprodus. Un alt procedeu este prezentarea seriei de stimuli cu sarcina dată subiectului de a anticipa elementele seriei după metoda anticipării, prezentată în paginile anterioare. Se va stabili procentul corect al anticipărilor. Metoda reproducerii nu este însă o metodă destul de fină a reținerii, căci se poate ca un material să nu poată fi reprodus, fără ca, totuși, memorarea "să se fi șters
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
la data respectivă. Se stabilește procentul materialului original corect reprodus. Un alt procedeu este prezentarea seriei de stimuli cu sarcina dată subiectului de a anticipa elementele seriei după metoda anticipării, prezentată în paginile anterioare. Se va stabili procentul corect al anticipărilor. Metoda reproducerii nu este însă o metodă destul de fină a reținerii, căci se poate ca un material să nu poată fi reprodus, fără ca, totuși, memorarea "să se fi șters" fără urmă. Prin alte metode se poate pune în evidență repunerea
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Calitățile mediatorului: • imparțialitatea - să nu judeci; • să nu dai sfaturi; • empatie și obiectivitate - să fii în mod egal empatic; • confidențialitate; • arată că-ți pasă! Un bun mediator trebuie să aibă: • sensibilitate pentru semeni; • echilibru afectiv; • mobilitate în comportament; • capacitate de anticipare organizatorică, creatoare; 18 • perseverență, consecvență; • spirit de convingere și colaborare; • deschidere pentru schimbare; • receptivitate; • tact, tenacitate; • elasticitate, responsabilitate; • autocontrol; • stabilitate emotivă și umor; • exprimare coerentă cursivă; • vocabular adecvat; • integritate personală; • să insufle încredere; • să fie vigilent în relațiile inter-umane. b
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
cuvânt la altul dar mai ales pe înțelegerea ideilor care sunt transmise de text iar nu pe recepționarea structurii grafice. Textul comunică un mesaj prin niște idei. O îmbunătățire a capacității de asimilare a textului o reprezintă dezvoltarea fenomentului de anticipare a gândirii autorului, ceea ce se numește „intuiție semantică”. După ce înțelegem mesajul textului are loc o recodificare a informației funcție de propria noastră scară de valori și de propriile noastre gânduri. Atenția este o formă complexă a activității cerebrale, iar fără dezvoltarea
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2915]
-
un înțelept trecut printr-un lung proces de acumulare de cunoștințe. La începutul veacului al XIII-lea, Gervais de Melkley distingea, în poetica să, trei condiții ale artei literare: teoria (știință regulilor), lectură autorilor anteriori și practica, înțeleasă că o anticipare a noțiunii moderne de geniu în sensul unei capacități de a compune înrădăcinată într-un simt nativ al poetului 154, al unei abilități înnăscute. Iar la hotarul Renașterii, Petrarca, încredințat, de asemenea, pe baza propriei experiențe ("Ho letto Virgilio, Orazio
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
dependența regulatoare, nu permite libertate de joc, nici, în consecință, simbolism. Comentând opera kantiana, Crowther vede, pe bună dreptate, în diferența dintre reprezentările adecvabile la concept, pe de-o parte, și cele din categoria ideilor estetice, pe de alta, o anticipare a distincției, curente azi, între imagini denotative și conotative, între cele care funcționează ca simple semne și cele care au capacitatea de a stimula avansul gândirii asociative 183. La fel înțelegea această poziție kantiana Salim Kemal, cănd deslușea în indeterminarea
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
lui, ce se vorbește pe marginea căsătoriei și care este părerea alor lui. Vizita ei acum, chiar în ziua ei de naștere și după ce-i dăruise portretul, în ziua când promisese că-i va hotărî destinul, mai că nu însemna anticiparea acestei hotărâri. Stupefacția cu care îl priveau toți pe prinț nu dură mult; Nastasia Filippovna își făcu ea însăși apariția în ușă și, intrând în cameră, îl împinse iar ușor pe prinț. — În sfârșit, am reușit să pătrund... de ce legați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]