3,836 matches
-
Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 1998, 2001. Constantinescu, Miron, Daicoviciu, Constantin, Pascu, ștefan, Istoria României, București, 1965. Deletant, Dennis, Ceaușescu și Securitatea: constrângere și disidență În România anilor 1965-1989, Humanitas, București, 1998. Dobre, M., Jertfe În munți. Din rezistența anticomunistă din Munții Țibleșului și Țara Lăpușului, Cluj-Napoca, 2003. Dobrincu, Dorin, „Bucovineni contra sovietici. Rezistența armată antisovietică-anticomunistă din Bucovina”, Anuarul de istorie orală, vol. V, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, pp. 96-129. Dobrincu, Dorin, Iordachi, Constantin (ed.), Țărănimea și puterea. Procesul de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Motru, 19 octombrie 1981”, Anuarul de istorie orală, vol. VI, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2005, pp. 262-283. Habermas, J., Raison et légitimité, Payot, Paris, 1978. Habermas, J., Moral Consciousness and Communicative Action, MIT Press, Cambridge, 1997. Hriniuc, I., „Rezistența națională anticomunistă. Profil de partizan - Gheorghe Pașca”, Anuarul de istorie orală, vol. I., Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998. Ionașcu, C., Rezistența anticomunistă din Dobrogea, Ex Ponto, Constanța, 2000. Ionescu, Ghiță, Comunism În România. 1944-1965, Londra, 1974. Jurj, C., „Mitul «venirii americanilor». Studiu
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
et légitimité, Payot, Paris, 1978. Habermas, J., Moral Consciousness and Communicative Action, MIT Press, Cambridge, 1997. Hriniuc, I., „Rezistența națională anticomunistă. Profil de partizan - Gheorghe Pașca”, Anuarul de istorie orală, vol. I., Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998. Ionașcu, C., Rezistența anticomunistă din Dobrogea, Ex Ponto, Constanța, 2000. Ionescu, Ghiță, Comunism În România. 1944-1965, Londra, 1974. Jurj, C., „Mitul «venirii americanilor». Studiu de caz: rezistența anticomunistă de la Huedin”, Anuarul de istorie orală, vol. III, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002. Kideckel, D.A., „Discourses
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Gheorghe Pașca”, Anuarul de istorie orală, vol. I., Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998. Ionașcu, C., Rezistența anticomunistă din Dobrogea, Ex Ponto, Constanța, 2000. Ionescu, Ghiță, Comunism În România. 1944-1965, Londra, 1974. Jurj, C., „Mitul «venirii americanilor». Studiu de caz: rezistența anticomunistă de la Huedin”, Anuarul de istorie orală, vol. III, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002. Kideckel, D.A., „Discourses of Resistance: Antisystemic Performance on a Romanian Collective Farm”, Anuarul de istorie orală, vol. VI, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2005, pp. 110-133. Neculau, Adrian
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de istorie orală, vol. VI, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2005, pp. 110-133. Neculau, Adrian, Memoria pierdută, Polirom, Iași, 1999. Nolte, E., „Un passé qui ne veut pas passer”, În Devant l’histoire, Cerf, Paris, 1988. Orga, V., Premise În rezistența anticomunistă din Apuseni. Studii de istorie orală, Argonaut, Cluj-Napoca, 2003. Passerini, Luisa, „Introduction”, În Luisa Passerini (ed.), Memory and Totalitarianism, Oxford University Press, New York, 1992. Pica, Victor Ioan, Libertatea are chipul lui Dumnezeu, Arhipelag, Târgu-Mureș, 1993. Popescu, Aurelian (coord.), Poezia În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Poezia În cătușe, Omniscop, Craiova, 1995. Portelli, A., The Death of Luigi Trastulli and Other Stories: Form and Meaning in Oral History, State University New York Press, Albany, 1991. Radosav, Doru, „Petre a Icoanei. Travesti și clandestinitate În mișcarea de rezistență anticomunistă”, În Doru Radosav (coord.), Rezistența anticomunistă din Apuseni. Studii de istorie orală, Argonaut, Cluj-Napoca, 2003. Roske, Octavian, „Colectivizarea agriculturii În 1949-1962”, Arhivele Totalitarismului, an I, 1/1993. Russo, H., Un passé qui ne passe pas, Fayard, Paris, 1994. Silveanu, I.
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Portelli, A., The Death of Luigi Trastulli and Other Stories: Form and Meaning in Oral History, State University New York Press, Albany, 1991. Radosav, Doru, „Petre a Icoanei. Travesti și clandestinitate În mișcarea de rezistență anticomunistă”, În Doru Radosav (coord.), Rezistența anticomunistă din Apuseni. Studii de istorie orală, Argonaut, Cluj-Napoca, 2003. Roske, Octavian, „Colectivizarea agriculturii În 1949-1962”, Arhivele Totalitarismului, an I, 1/1993. Russo, H., Un passé qui ne passe pas, Fayard, Paris, 1994. Silveanu, I., Cărările speranței. Destine ale rezistenței anticomuniste
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
anticomunistă din Apuseni. Studii de istorie orală, Argonaut, Cluj-Napoca, 2003. Roske, Octavian, „Colectivizarea agriculturii În 1949-1962”, Arhivele Totalitarismului, an I, 1/1993. Russo, H., Un passé qui ne passe pas, Fayard, Paris, 1994. Silveanu, I., Cărările speranței. Destine ale rezistenței anticomuniste din Banat, Marineasa, Timișoara, 1998. Sima, Horia, „Pentru ce-am pierdut războiul din răsărit și am căzut În robia comunistă”, Buletinul Comitetului Național Româno-American, XV, 20 aprilie 1972. Sitariu, M., Oaza de libertate. Timișoara, 30 octombrie 1956, Polirom, Iași, 2004
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
and Opposition under Socialism (Introduction)”, În Rubie S. Watson (ed.), Memory, History and Opposition under State Socialism, School of American Research Press, Santa Fe, 1999. *** Bande, bandiți și eroi. Grupurile de rezistență și Securitatea. 1948-1968, Editura Enciclopedică, București, 2003. *** Rezistența anticomunistă din România. Grupul Teodor șușman. 1948-1958. Mărturii, Institutul de Istorie Orală al Universității „Babeș-Bolyai”, Argonaut, Cluj-Napoca, 2004. Dorin Dobrincutc "Dorin Dobrincu" Colectivizarea agriculturii și represiunea Împotriva țărănimii din România (1949-1962)tc "Colectivizarea agriculturii Și represiunea Împotriva ȚĂrănimii din România (1949
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
un rol esențial teoria pedagogică a lui Makarenko, acesta susținând că deținuții de drept comun sunt reeducabili prin remodelare ideologică și prin muncă: statul comunist român a Încercat această metodă nu pe deținuții de drept comun, ci pe deținuții politici anticomuniști. Psihologul Adrian Neculau consideră că Închisoarea Pitești a fost un „laborator experimental de psihologie aplicată, organizată după criterii științifice”, iar tema experimentului a fost „transformarea omului În contrariul său”9. În experimentul Pitești, susține Alina Mungiu, identificarea cu agresorul este
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de uzură), reeducarea prinde rădăcină. Tehnica lui Țurcanu și formula sa predilectă constau În „a stoarce” și „a beli”. Studenții au fost cei pe care s-a mizat În primul rând, astfel ca prin reeducarea lor să fie slăbită rezistența anticomunistă. Ei au fost triați În funcție de virulență și de gradul de periculozitate: erau vizați studenții cu aptitudini creștine, așa-zișii studenți mistici, clasificați după tăria lor morală În reeducabili și „catolici” (fanatici anticomuniști). Costin Merișca (Tragedia Pitești), care a trecut prin
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ca prin reeducarea lor să fie slăbită rezistența anticomunistă. Ei au fost triați În funcție de virulență și de gradul de periculozitate: erau vizați studenții cu aptitudini creștine, așa-zișii studenți mistici, clasificați după tăria lor morală În reeducabili și „catolici” (fanatici anticomuniști). Costin Merișca (Tragedia Pitești), care a trecut prin reeducare, sintetizează Într-un „ghid sinoptic” pe cât posibil riguros faptele reeducării, Înfățișate prin intermediul unei cronici: aceasta monitorizează schingiuirile În spațiu și timp, cu numele victimelor și torționarilor, Într-un stil sec, telegrafic
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ales către maica stareță Veronica și către părintele ieromonah Ioan Iovan, duhovnicul mănăstirii. Organele de Securitate Învinuiau conducerea mănăstirii pentru că ar fi acordat un Însemnat sprijin moral și material mai multor persoane urmărite 26. Sprijinul constant oferit „rezistenței”, precum și spiritul anticomunist ce era Întreținut de conducerea mănăstirii au determinat autoritățile să recurgă, În data de 30 martie 1955, la arestarea stareței Veronica, a duhovnicului Ioan Iovan și a călugăriței Mihaela Iordache 27. În memoriile sale, părintele Ioan Iovan susține că, din cauza
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
forme, inclusiv cu arma În mână, Împotriva regimului sovietic. După această preioadă Însă, populația locală, indiferent de originea etnică, a preferat să se resemneze În fața regimului totalitar. Iluziile cu privire la o „eliberare” a Basarabiei de către Statele Unite dispar odată cu Înăbușirea revoluției maghiare anticomuniste din toamna anului 195663. Pe de altă parte, cazul basarabean aruncă lumină și asupra esenței regimului totalitar sovietic, În măsura În care represiunile au un caracter deosebit prin natura intenționalității și funcției lor, În comparație cu cele comise de alte regimuri totalitare din secolul XX
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În anii ’50, când Direcției Presei Îi sunt reformulate Încontinuu atribuțiile În baza imperativului „apărării secretului de stat”19 (Îi este extins controlul asupra emisiunilor posturilor de radioamplificare, asupra materialelor expuse și a expozițiilor 20, sunt interzise toate publicațiile „șovine, anticomuniste, antimarxiste”, dar și romanele polițiste, literatura religioasă 21), liberalizarea din anii ’60 duce la tentative de flexibilizare 22 din partea instituției, pentru ca de la sfârșitul anilor ’70 dizolvarea ei să coincidă cu apariția unor noi forme de postcenzură sau de precenzură economică
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
noiembrie 1987 a adus sancționarea tuturor celor cu funcții de conducere, care nu au acționat eficient pentru a evita sau a Înăbuși revolta muncitorilor de la IABv; dar principalul scop al acestor ședințe a fost pervertirea propagandistică a demonstrației anticeaușiste și anticomuniste (un gest cu miză politică) Într-un act de huliganism (de drept comun). În cadrul acestor ședințe, protestatarii sunt proiectați ca „huligani, lipsiți de patrotism, autorii unor fapte vandalice”3 și, În repetate rânduri, diferite voci reclamă pedeapsa capitală pentru a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
pentru a-și Îndeplini misiunea. Pe de altă parte, confruntarea cu minuțiozitatea și permanența acțiunilor represive ale Securității compune imaginea curajului Doinei Cornea. Dosarul de Securitate arată că, În lupta pe care o ducea, disidenta avea dârzenia și determinarea luptătorilor anticomuniști din munți. Într-un fel, acțiunile opozantei reprezentau o formă actualizată a valorilor asumate de numiții „partizani”, pentru că acum lupta cu injustețea dictaturii nu mai putea fi dusă cu arma În mână, ci Întrebuințând căile oferite de anii ’80, presa
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mai de seamă reprezentanți ai elitelor din România au fost eliminați fie prin asasinat, fie prin deportare, întemnițare, muncă forțată sau marginalizare. S-a recurs la o logică a vinovăției colective și persecutarea familiilor celor bănuiți de intenții ori acțiuni anticomuniste. S-a recurs la utilizarea unor criterii aberante pentru a distruge șansele copiilor din familii cu „origine nesănătoasă” de a studia în învățământul superior. Ca urmare a politicii regimului comunist, au fost deținute în închisori și lagăre, deportate sau strămutate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
din ascunderea sistematică de către Securitate, Procuratură, Miliție, Trupe de Grăniceri și alte organe represive a informațiilor privind soarta multora dintre aceste victime; (6) persecuția minorităților etnice, religioase, culturale ori de orientare sexuală; (7) exterminarea grupurilor de partizani care reprezentau rezistența anticomunistă armată în munți (1945-1962); (8) represiunea împotriva cultelor și exterminarea sau persecutarea tuturor celor care se opuneau comunismului, deopotrivă din rândul majorității etnice românești, cât și din rândul minorităților; oprimarea Bisericii Ortodoxe, desființarea Bisericii Greco-Catolice, persecuțiile împotriva mișcării sioniste; (9
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
solidaritate, în lipsa cărora un popor nu poate deveni autorul liber al propriei sale istorii; (20) masacrarea cetățenilor revoltați, din ordinul lui Nicolae Ceaușescu, cu aprobarea conducerii PCR, și cu participarea efectivă a unor unități ale Armatei și Securității, în timpul Revoluției anticomuniste din decembrie 1989. Pentru aceste motive, Ca șef al statului român, condamn explicit și categoric sistemul comunist din România, de la înființarea sa, pe bază de dictat, în anii 1944-1947 și până la prăbușire, în decembrie 1989. Luând act de realitățile prezentate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Civice la București, ne-a povestit câte ceva din viața ei. A început prin a spune că a trăit ca o prințesă înainte de ’89, fără să știe cine este cu adevărat. Abia după revoluție a aflat că este fiica luptătorului anticomunist din munți, Toma Arnăuțoiu. Am mai discutat atunci cu ea și cu Ana Blandiana despre modalitățile în care trebuie să facem cunoscute oamenilor ororile perioadei comuniste. Ulterior Ioana Voicu Arnăuțoiu și-a dedicat o parte din viață activității luptătorilor din
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
fapte pentru care i s-au conferit numeroase premii în toată lumea. Pilot consacrat, în octombrie 1944, la cererea lui Iuliu Maniu, se angajează în lupta pentru eliberarea Transilvaniei. In loc de onoruri, pentru că nu a denunțat activitatea unor partizani anticomuniști, regimul comunist a condamnat-o la 2 ani închisoare. Urmărită de securitate și răpusă de o boală nemiloasă, a fost înmormântată pe baza unui act fals. Alte personalități ce și-au purtat pașii pe acese meleaguri și care au avut
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
asemenea, noi copiii ne înfruptam fără nici o sfială pentru că el ne considera aproape ca și copiii lui. Tatăl meu vorbea în șoaptă uneori cu moș Ilie Chițu, despre băiatul lui, Neculai, care făcuse pușcărie politică datorită unui jurământ făcut partizanilor anticomuniști din munții Vrancei. Elevii de liceu din Panciu, Focșani și de la Liceul Dimitrie Sturza din Tecuci au făcut un jurământ la Soveja să sprijine activitatea partizanilor din munți în care se scria : ” Noi, liceenii de pe întreg cuprinsul județului Putna
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
răspunsul afirmativ al acestuia, cel care l-a întrebat îi aduce mâncare. Noul venit înghite pe nemestecate mâncarea și îl întreabă pentru ce a fost condamnat. Răspunsul acestuia: pentru că dăduse de mâncare unui necunoscut înfometat care făcuse parte din rezistența anticomunistă. Noul deținut îl întreabă apoi pe cel care-l hrănise cine a fost acel „scelerat” care l-a condamnat pentru o astfel de faptă. Răspunsul vine prompt:”Dumneavoastră, când erați magistrat. V-am recunoscut și vam dat să mâncați ca
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
grupului Arnăuțoiu, care are peste 20.000 de pagini. Ulterior a scris mai multe cărți despre acest subiect. Totuși ea consideră că “Probabil că s-au publicat mai multe cărți cu interviuri ale foștilor lideri comuniști decât cărți despre rezistența anticomunistă”. De aici vine și îndemnul ce mi-a fost adresat de a scrie despre ce a fost. Ioana Voicu Arnăuțoiu nu este mulțumită, ca și cei mai mulți dintre noi, de condamnarea formală a comunismului și afirmă: „Condamnarea comunismului la nivel declarativ
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]