2,449 matches
-
gâcite". Se transformă și entuziasmul său pentru viața intelectuală din capitala Saxoniei, care se diminuează și devine un veritabil plictis, exprimat prin concluzia "bine c'am scăpat de parșivii cei de saxoni" (Gorovei, 1930, p. 116). După întoarcerea de la Congresul antropologic de la Roma, în mai 1894, îl cheamă pe Artur Gorovei la el pentru o chestiune "foarte importantă", însă după ce-i arată materialul strâns cu atâta trudă despre audiția colorată, evită să abordeze problema delicată pentru care-l chemase. Într-o
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
medicină. Scurți sau înalți, blonzi și bronzați, cu ochi albaștri și negri, supli și viguroși, cerebrali și sentimentali, comunicativi și reținuți, activi și visători, temperați și explozivi, grecii antichității au sintetizat omenirea, redând-o eternității prin ipostaza ei creatoare. Grecia antropologică a atras și reținut aproape o mie de ani, tot ceea ce etniile de contact au avut mai genial. Evident, această forță de atracție și asimilare n-o putea avea oricine, mai ales într-un spațiu amenințat de neastâmpărate valuri. și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
densă. Scheletele din pleistocen (prima parte a cuaternarului, deci ultima perioadă a neozoicului, când se pare că apare omul) ca și cele din neolitic, din epoca bronzului etc., aflate în mormintele descoperite de Riviere în 1872, atestă prezența și diversitatea antropologică a oamenilor în toată peninsula, încă din timpuri străvechi. Hărțile istorică și orografică (a mișcărilor terestre în timp) explică în parte harta antropologică. (Les races et l’histoire, Paris, 1932). Într-un îndelung bioproces gestant, acest spațiu a atras ca
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
neolitic, din epoca bronzului etc., aflate în mormintele descoperite de Riviere în 1872, atestă prezența și diversitatea antropologică a oamenilor în toată peninsula, încă din timpuri străvechi. Hărțile istorică și orografică (a mișcărilor terestre în timp) explică în parte harta antropologică. (Les races et l’histoire, Paris, 1932). Într-un îndelung bioproces gestant, acest spațiu a atras ca un nemaiîntâlnit magnet, asimilând, noii veniți pe cât a fost cu putință, sau coexistând, atunci când asimilarea nu se întrevedea. Cetatea Romei înfloritoare economic, afirma
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și acțiunii. 1. INDIA ANTICĂ Din timpuri imemoriale, India, încă înainte de a fi cucerită de arieni, pe culoarul râului Kabul, dinspre Afganistan, sau dinspre stepele Asiei Centrale, avea o civilizație și era în relație cu țările mesopotamiene. Această țară izolată antropologic, încă din mileniul III (î.Chr.) construia orașe și cetăți ca Harappa, Taxile sau Mahendjo-Daro, cu străzi largi pe direcția vânturilor, băi, canalizări ce conectau igienic clădirile din cărămidă. Odată cu întoarcerea sau venirea în țară a arienilor (1500 î.Chr
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
gândirea sa. Istoricul, filosoful și psihologul german Wilhelm Dilthey (1833 - 1911) va afirma despre Cardanus că este una dintre cele mai „demonice“ personalități din Renaștere, fiind caracterizat de un spirit nemulțumit, permanent căutător. Ca medic, el are o concepție fizio- antropologică pe care o prezintă în cărțile De subtilitate și De parietate rerum, concepute ca niște enciclopedii. Diagnosticul medicului surprinde neobișnuitul, dezvăluie ce e ascuns, tainic, straniul, pe care Cardanus îl relaționează cosmic, astrologic. Analizele sale vor să epuizeze fenomenul fixat
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
comicul absurdului, caricatura, grotescul, ironia, alegoria, paradoxul, comicul derivat din onomastică, aluzia, concizia, neutralitatea și detașarea" rămâne profund individualizat. Reluând deosebirile dintre cele două universuri ficționale, Loredana Ilie se desparte, motivat, de opiniile lui Nicolae Balotă și George Pruteanu. Universul antropologic imaginat de Caragiale se raportează la realitate prin strategia "maximei stilizări", îmbinată cu "deformarea caricaturală". Incipitul "paginilor bizare" pornește de la "normal și acceptabil", spre a glisa succesiv și contrariant spre distorsionarea relației dintre ficțiune și realitate. Urmuz a preluat procedeul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în efortul colectiv meritoriu de teoretizare din ce în ce mai adecvată și mai cuprinzătoare a comicului. Acestui deziderat i-au servit din zorii istoriei cele peste o sută de teorii corespunzătoare celor mai diverse abordări ale comicului, de la cele filosofice la cele etiologice, antropologice, sociologice, la cele neurofiziologice, psihologice, psihanalitice și, bineînțeles, la cele istorice, estetice și literare. În acest sens, trebuie să amintim că meditațiile filosofilor pe această temă s-au concretizat în câteva formulări teoretice de prestigiu care explicitează mecanismul de producere
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Aș fi personal tentat de continuarea analizelor din această parte a lucrării cu utilizarea contribuțiilor speciale și nonconformiste ale lui Ioan Petru Culianu referitoare la mit și prezența lui în lumea contemporană. Perspectiva de analiză a mitului este una interdisciplinară: antropologică, religioasă, filosofică, istorică și lingvistică. Este privilegiată analiza relația mitului cu imaginea și simbolul, insistându-se pe figura eroului, cel care joacă ,,un rol central atât în mit cât și în banda desenată". Cel de-al doilea capitol are ca
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
gradului de generalitate. Primul capitol îi este dedicat mitului și încercărilor de definire a acestuia, evident, fără naiva pretenție de a oferi o perspectivă finală ori de a adopta o definiție unică și suficientă, lucru (din fericire) imposibil. De la definițiile antropologice, religioase, filozofice ori istorice, până la cele lingvistice și ideologice, am încercat să ordonez argumentele astfel încât să conveargă spre domeniul mai restrâns al imaginii și al reprezentării grafice. După o scurtă expunere a relațiilor pe care le stabilește mitul cu imaginea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
contribuind cu metodologia proprie și arsenalul său teoretic și conceptual într-o încercare pluridisciplinară care poate părea lipsită de modestie. Fiecare a fost necesară, însă niciuna suficientă, chiar dacă subiectul plasează lucrarea în domeniul (uneori lichid) al studiilor culturale. Astfel, abordări antropologice, lingvistice, filozofice și istorice au fost coroborate mai cu seamă în secțiunea în care este discutat mitul, oferind șansa unei expuneri comparative și diversificate. Pentru a nu aluneca iremediabil în digresiuni inutile, ori în afirmații scoase din context sau argumente
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în această sferă imensă, întrucât chiar dacă sunt un adept fără rezerve al contextualizării și al sublinierii tușelor temporale, spațiale și umane, consider la fel de importantă (și necesară) înscrierea oricărei situații punctuale, periodizate, într-o perspectivă largă, fie religioasă, fie filozofică, fie antropologică, fie psihologică, deoarece dincolo de interesele stringente de moment și strategiile definite temporal, omul se definește (în primul rând) prin apelul la memorie. Iar cea mai mare parte a memoriei, fie și personale, nu este emanația psihicului individual prin educație, dacă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
celelalte, istorice, neagă însăși existența arhetipurilor, cele două viziuni sunt complementare.19 Robert Segal, o autoritate în domeniu, afirmă tranșant că nici nu există, practic, studiu al mitului propriu-zis, ci studii ale altor domenii, care se aplică și mitului: teorii antropologice (teorii ale culturii în care mitul deține un loc privilegiat prin aportul său constitutiv al obiectului respectivelor demersuri), teorii psihologice (ale minții, cu regulile sale de funcționare, cu produsele și patologia acesteia), teorii sociologice (în care accentul este pus pe
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
fost denumită -, utilizând la rândul ei ficțiuni, modele convenabile ale realității, care le înlocuiesc pe cele reale, iar aserțiunile mitului provin din starea imaginativă, subiectivă, prin care "omul a încercat întotdeauna să facă universul inteligibil"). Foarte bogate sunt apoi abordările antropologice, care sondează originile și dezvoltarea culturii umane și care acordă o atenție sporită primelor căi de acces către mister. La fel de importante sunt abordările lingvistice, care prin prisma etimologiei conferă rolul de căpătâi metaforei, cu ajutorul căreia sunt exprimate experiențele primordiale. Abordările
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
poetice, fie pentru a rezuma o idee, fie pentru a o ilustra estetic, prezenta lucrare nu mizează într-o măsură relevantă pe uzanțele artistice ale mitului. Bazinul disciplinar din care se vor extrage majoritatea pozițiilor teoretice este constituit din investigații antropologice și etnologice, filozofice (în special din filozofia politică, dar și din filozofia științei), istorice, psihologice, precum și din câmpul transdisciplinar al studiilor culturale, de unde se face deschiderea spre nemărginitul teren literar. Din tot acest caleidoscop nu se încearcă formularea unei singure
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
despre care se crede că s-a petrecut în timpuri străvechi și că influențează în continuare lumea și soarta oamenilor."97 Însă cel mai extins, mai robust și probabil cel mai pretențios sistem de explicare a mitului dezvoltat în viziunea antropologică, dublată de moștenirea lingvistică a lui Saussure, este cel propus de către francezul Claude Lévi-Strauss în bogata sa operă. Abordând comparativ mituri din variate zone ale planetei, el respinge din start opiniile care consideră miturile drept creații imaginare absurde, fiindcă astfel
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sensul dacă le abordăm ca pe o succesiune de evenimente, de afirmații, de povestiri, deoarece mitul este totalitate, precum o partitură simfonică și trebuie citit nu doar pe orizontală, ci și pe verticală.100 Paralel cu aceste linii de cercetare antropologice, evident susținute de incursiuni și în alte arii de cunoaștere, de la lingvistică și geografie la economie și filozofie, se dezvoltă o importantă tradiție care se plasează pe o poziție psiholgizantă, care culminează în controversatul, însă extrem de influentul sistem freudian. Prin
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
omenire fără trecut este o omenire fără memorie; și, deci, adevărata revoluție ce trebuie realizată în timpuri ca al nostru rezidă în descoperirea unui trecut ca prezență activă. În acest scop, redescoperirea sacrului nu este un fapt arheologic și nici măcar antropologic în sens larg."337 Găsim avataruri ale mitului vârstei de aur și ale tărâmului făgăduinței de exemplu în mitul cultural al visului american, care se fundamentează la rândul său pe alte mituri întemeietoare ca dinamismul, individualismul și "religia capitalistă"338
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
alături de cele sociologice, de cele mai multe ori false, dar exemplare. Precum miturilor, autorul le identifică trei niveluri de semnificație: primul, cel manifest, al mesajului explicit; al doilea, cel profund sociologic, unde apare critica socială și morală; în fine, al treilea, profund antropologic, unde asistăm la reapariția motivelor folclorice sau mitice.356 Producția mitică și amploarea acesteia, departe de a fi un izvor secat de vitalitate, este amplificată și accelerată prin explozia mijloacelor de comunicare în masă audio-vizuale. Evident, obiectele produse și modurile
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
care se consideră esența lor ca fiind obiectivă, depășind ființa umană, fie că sunt transcendente (în sens platonician) ca sursă a lumii fenomenale, fie că sunt imanente (în sens aristotelic) ca forme ce configurează materia (ca un cod genetic), cel antropologic ori psihologic, în care sunt doar o realitate subiectivă, categorii ale reprezentării mentale, fie conștientă (Ficino, Hume, Kant, empiriști), fie inconștientă (romantici, Jung), organizând viața mentală așa cum instinctele o organizează pe cea somatică, și în fine, cel cultural, considerându-se
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
patru puteri ale lui Apolo, trad. George Anania, Univers Enciclopedic, București, 1999. Dumézil, Georges, Uitarea omului și onoarea zeilor, trad. George Anania, Univers Enciclopedic, București, 1998. Durand, Gilbert, Introducere în mitodologie, trad. Corin Braga, Dacia, Cluj, 2004. Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, trad. Marcel Aderca, Univers Enciclopedic, București, 2000. Durand, Gilbert, Figuri mitice și chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză, trad. Irina Bădescu, Nemira, București, 1998. Eliade, Mircea, Aspecte ale mitului, trad. Paul G. Dinopol, Univers, București, 1978. Eliade
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
He's Gotta Be Fast, and He's Gotta Be Larger Than Life": Investigating the Engendered Superhero Body", în Journal of Popular Culture, nr. 40, vol. 2, 2007, pp. 344-360. Teampău, Gelu, "Superman, valetul Unchiului Sam", în Cuceu, Ion, Alternative antropologice și etnologice în cercetarea culturilor, EFES, Cluj, 2007, pp. 327-339. Teampău, Gelu, "Scurt istoric al benzii desenate americane/A Short History of the American Comics", în Orma. Revistă de studii etnologice și istorico-religioase, nr. 10/2008 (Etnologia de teren), pp.
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în mitodologie, p. 11. 265 Obiectivitatea, "Știința", mecanicismul, pozitivismul s-au instalat cu evidente caracteristici ale mitului: imperialismul și opacitatea la lecțiile schimbărilor. "Obiectivitatea a devenit, în mod paradoxal, cult fanatic și pasionat care refuză confruntarea cu obiectul." Idem, Structurile antropologice ale imaginarului, p. 428. 266 Ibidem, p. 29. Dacă pentru raționaliști mitul și știința sunt incompatibile, pentru romantici mitul nu poate fi dislocat, arta, ideologia, visul, literatura, știința, fiind varietăți ale mitului și nu alternativă la acesta, afirmă Robert Segal
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
o viziune pesimistă asupra lumii, singura șansă de mântuire rămânând cea individuală. Trebuie "să citim și semnele timpului", din care să ne extrapolăm miturile viitorului, să "decidem care din lumile posibile ar fi cea mai bună". 376 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, p. 428. "Epoca noastră, spintecătoare de mituri și de mistică, se vrea dedicată regimului antitezei și, prin aceasta, tuturor tentațiilor exagerării hiperbolice.", mai spune autorul francez. 377 "Dacă mitul este o lume alternativă creată de om, și interpretarea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de constituire a sensului, de reprezentare a "totalității lumii", de descifrare a experienței lumii, susține autorul, spre deosebire de evaluările psihanalizei, pentru care e doar o sumă de agregate ordonate prin legi de asociere. 425 Ibidem, p. 21. Wunenburger continuă: "situăm epicentrul antropologic al tuturor imageriilor noastre personale sau colective într-un spațiu de simbolizare, singurul care poate să explice că multe din imaginile noastre nu sunt banale reproduceri ale realului, ci forme generice, de la care plecând realul poate să fie perceput și
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]