4,171 matches
-
recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107, O.P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com; www. euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României SELIM, MONIQUE Motive economice în antropologie / Selim Monique, Laurent Bazin Iași: Institutul European, 2009 Bibliogr. ISBN 978973-611-631-5 I. Bazin, Laurent 33 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA LAURENT BAZIN
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Institutul European, 2009 Bibliogr. ISBN 978973-611-631-5 I. Bazin, Laurent 33 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA LAURENT BAZIN MONIQUE SELIM Motive economice în antropologie INSTITUTUL EUROPEAN 2010 Cuprins Cuvânt înainte / 7 Capitolul 1. Retrospective și perspective (L. Bazin și M. Selim) / 11 Economicul în substanță / 11 Economiile "tradiționale" și capitalismul / 15 Incizii ale economicului / 24 Ocurențele politice ale muncii / 29 Piața și mimurile ei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Economicul în substanță / 11 Economiile "tradiționale" și capitalismul / 15 Incizii ale economicului / 24 Ocurențele politice ale muncii / 29 Piața și mimurile ei / 37 Anexă. Despre polisemia banilor (G. Althabe) / 46 Capitolul 2. Întreprindere și mondializare (M. Selim) / 53 Delimitări / 53 Antropologia în fața muncii / 56 Ancheta etnologică în întreprindere / 59 Orientări / 70 Încleștări ideologice / 73 Problematici evolutive / 73 Etnicizarea întreprinderii și culturalizarea pieței / 81 Interogații în fața mondializării / 92 Capitolul 3. Industrializare, dezindustrializare (L. Bazin) / 101 (Dez)Învestiri etnologice / 102 Alterizare și folclorizare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ancorare și de definire ale puterii sunt astfel profund afectate. Această reconfigurare a scenelor de actualizare a puterii și a ierarhizărilor se citește în cadrul evoluțiilor economice. Pornind de la această observație comună și încercând să prezinte unele dintre repercusiunile sale asupra antropologiei, această carte nu este decât un moment dintr-un parcurs marcat de efortul constant de a gândi lumea prezentă. Această voință de a surprinde și de a înțelege emergența fenomenelor la scară largă ne-a condus pe terenuri puțin frecventate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
terenuri puțin frecventate de etnologi: spații rezidențiale urbane cu locuri de producție a căror natură specifică ne obligă să gândim articularea lor cu structurile economice. Astăzi, amploarea noilor procese de reglare economică ne incită să revenim la chestiunea economiei în antropologie, care a traversat disciplina cu momente de apogeu și absențe periodice și simptomatice. Faptul că economicul trece în prezent drept un discurs preponderent care acoperă o realitate probabil la fel de hegemonică reprezintă un fel de impuls de a reanaliza diversele elaborări
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
care au existat în contexte diferite. Prin aceasta, perspectivele pe care le deschide se inserează deja într-un demers antropologic (K. Polanyi și-a efectuat lucrările reunind o echipă alcătuită din economiști, istorici și antropologi) și stimulează un avânt al antropologiei economice în anii 1950-60 și după. Reflecțiile sale se axează asupra ambiguității conservării clivajului instituit între capitalism și celelalte sisteme economice și retrasează astfel frontiera împresurând lumea capitalistă în interiorul căreia un dispozitiv economic situat în afara socialului s-ar conduce după
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
raporturilor de piață. Godelier 7 reia anumite probleme teoretice ale analizei economice indicate de Polanyi, reexaminându-le într-o orientare marxistă, și propune mai ales o definiție "materialistă" a economicului. Însă, în aceeași lucrare, propunându-și să precizeze obiectul unei antropologii economice, Godelier îl circumscrie din start studiului societăților fără piață, domeniu "abandonat de economia politică". Orice interes potențial pentru întreprindere și piață în societățile contemporane, orice examinare a modurilor de încastrare a economicului în social în chiar sânul societăților capitaliste
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
interes potențial pentru întreprindere și piață în societățile contemporane, orice examinare a modurilor de încastrare a economicului în social în chiar sânul societăților capitaliste 8, orice interogație asupra naturii raporturilor angajate dincolo de relația de piață sunt așadar evacuate în afara câmpului antropologiei și lăsate, la rândul lor, celorlalte discipline ale științelor sociale. Trebuie subliniate aici contradicțiile unei reflecții generale care se organizează în jurul fenomenelor economice având ca punct de plecare o critică a teoriilor economice clasice (privind funcționarea capitalismului), dar care nu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
discipline ale științelor sociale. Trebuie subliniate aici contradicțiile unei reflecții generale care se organizează în jurul fenomenelor economice având ca punct de plecare o critică a teoriilor economice clasice (privind funcționarea capitalismului), dar care nu face însă decât să consolideze reducerea antropologiei la alogen și "exotic", menținând prin urmare amputarea unei părți din obiectul disciplinei și limitându-și în mod considerabil interesul pentru celelalte științe sociale (și economice), de vreme ce acesta depinde în mare măsură de eficacitatea critică a unei comparații generalizate. Este
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
urmare amputarea unei părți din obiectul disciplinei și limitându-și în mod considerabil interesul pentru celelalte științe sociale (și economice), de vreme ce acesta depinde în mare măsură de eficacitatea critică a unei comparații generalizate. Este vorba de o problemă constantă a antropologiei, care se impune în anii 1960-1970 ca un câmp disciplinar rigid în sânul căruia discuțiile privind orientările științifice și instrumentele conceptuale se raportează poate mai puțin la validitatea intrinsecă a ipotezelor și postulatelor care le susțin decât la legitimitatea diferitelor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
privind orientările științifice și instrumentele conceptuale se raportează poate mai puțin la validitatea intrinsecă a ipotezelor și postulatelor care le susțin decât la legitimitatea diferitelor fațete ale clivajului societăți industriale / societăți "primitive" pe care acestea le propun. Așadar, printre anglofoni, antropologia economică se organizează în jurul dihotomiei reconstruite, dar și păstrate de Polanyi: nefiind bine tranșată de acesta din urmă9, chestiunea privind domeniul de extindere al paradigmei utilitariste poate fi pusă la infinit. Un curent "formalist" (în terminologia inaugurată de Polanyi) păstrează
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
economic (mod de producție dominant, după terminologia marxistă), negând totodată că acesta din urmă ar fi dominant. Economiile "tradiționale" și capitalismul Relativ la distanță față des aceste dezbateri (cu excepția lui Godelier)13, ramura franceză a disciplinei este marcată de iruperea unei antropologii economice marxiste care se înscrie într-o mișcare generală de reevaluare a ipotezelor materialismului istoric prin extinderea lor la societățile non-capitaliste. Câmp al unor confruntări teoretice multiple, aceasta apare ca polul cel mai activ și mai inovator al antropologiei franceze
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
unei antropologii economice marxiste care se înscrie într-o mișcare generală de reevaluare a ipotezelor materialismului istoric prin extinderea lor la societățile non-capitaliste. Câmp al unor confruntări teoretice multiple, aceasta apare ca polul cel mai activ și mai inovator al antropologiei franceze din perioada anilor 1960-75, participând activ și pe mai multe fronturi la reînnoirea generală a marxismului angajat din jurul lui Althusser și Balibar. În contextul care succede decolonizării -, care este în același timp unul al destalinizării -, mai multe condiții favorizează
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
tradiționale", se deschide posibilitatea pentru aceștia din urmă14, pornind de la o analiză a situației coloniale, de a propune noi formulări pentru ipotezele generale elaborate de Marx și Engels în legătură cu formarea și expansiunea capitalismului. Două orientări principale se degajă astfel din antropologia economică franceză: un efort pentru înțelegerea formelor anterioare colonizării și pentru inserarea lor într-o teorie generală marxistă (identificarea modurilor de producție); examinarea căilor prin care societățile dominate au fost satelizate și exploatate de capitalism prin intermediul regimului colonial. Pe aceste
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și pentru inserarea lor într-o teorie generală marxistă (identificarea modurilor de producție); examinarea căilor prin care societățile dominate au fost satelizate și exploatate de capitalism prin intermediul regimului colonial. Pe aceste două linii teoretice, care la unii autori se întâlnesc, antropologia economică se face istorie, situându-se într-o anumită continuitate cu perspectivele deschise de G. Balandier și în ruptură cu tradițiile etnologice anterioare sau cu metoda structurală a lui Lévi-Strauss. Ea împărtășește însă cu aceasta din urmă anumite excese teoretice
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în această perioadă, se declină totuși în termenii unei articulări tradiționale (indigene) versus capitaliste (occidentale) care tinde să restrângă câmpurile de observație și de interpretare, mascând parțial dinamicile de producție a socialului și, deci, a economicului. În această mișcare, teoreticienii antropologiei economice marxiste se situează în permanență de partea societăților tradiționale, reconstituite ca modele teoretice și a căror evoluție actuală nu este percepută decât cu privire la secvența prezervare / sărăcire / degradare indusă de puncțiile capitaliste. Prin contrast, lucrările în care influența lui Balandier
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
actuală nu este percepută decât cu privire la secvența prezervare / sărăcire / degradare indusă de puncțiile capitaliste. Prin contrast, lucrările în care influența lui Balandier se reflectă cel mai limpede, fie că se situează la periferie sau la distanță față de curentele principale ale antropologiei marxiste, au atras dimpotrivă atenția asupra emergenței formelor sociale și religioase originale în care este recompusă economia politică a sistemelor de rudenie sau sătești și a căror articulare cu dominația politică a statului este mai mult sau mai puțin explorată
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a statului este mai mult sau mai puțin explorată: să cităm cu titlu de exemplu și în funcție de trei orientări diferite lucrările lui G. Althabe, M. Augé sau J. Copans 19. Oricare ar fi rezervele exprimate cu privire la ipotezele și dezvoltările sale, antropologia economică marxistă a reînnoit totuși în mod considerabil înțelegerea societăților de rudenie. Evidența rudeniei considerată o instituție primară ce se explică ea însăși printr-un fel de idealizare conform căreia se admite postulatul unui "primat al comunitarului", considerat încă din
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
rudeniei se opun în mod direct idealizărilor unui primitivism emblematic al egalității și libertății, la Clastre de exemplu, în aceeași epocă, sau ale unui comunitarism care ține de o solidaritate mecanică dezinteresată. Acești diferiți autori contribuie astfel la elaborarea unei antropologii a dominării a cărei forță euristică, cu totul remarcabilă, este însă atenuată de schematizarea excesivă pe care o generează o lectură a realului care îi autonomizează resorturile economice fără a ține seama de eficacitatea proprie simbolicului 22. Se face frecvent
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
remarcabilă, este însă atenuată de schematizarea excesivă pe care o generează o lectură a realului care îi autonomizează resorturile economice fără a ține seama de eficacitatea proprie simbolicului 22. Se face frecvent aluzie la amploarea divergențelor care îi separă pe antropologii marxiști 23, și mai ales a acelora care îl separă pe Godelier de cei trei africaniști evocați mai sus. Conjugarea, bine cunoscută, pe care Godelier o operează între paradigma neomarxistă și structuralismul lui Lévi-Strauss se traduce prin importanța pe care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
la sfârșitul anilor șaptezeci va favoriza un dezinteres radical față de dimensiunea economică a fenomenelor, sau o surprindere a sa prin intermediul unui empirism restrâns, care elimină atât ambițiile teoretice, cât și analizele globale. Această trecere în revistă a tendințelor contradictorii din antropologia economică arată izolarea cercetărilor preocupate în mod prioritar de dezvăluirea formelor de alteritate economică. Acestea sunt așadar abordate în mod constant cu referire la capitalism (la societățile "moderne", industriale etc., în funcție de denumiri), ceea ce înseamnă că diversele enunțuri teoretice sunt supuse
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
esențiale ale dominației coloniale, banii și piața capătă de fapt caractere negative persistente, considerate drept căi de alterare a coeziunii sociale studiate de etnologi și, din acest punct de vedere, deseori alungate parțial sau total din câmpul cercetărilor. În marginea antropologiei economice franceze, originalitatea lui G. Althabe ține de demersul său, care, prin observarea economicului și prezervarea unității fenomenelor și a evenimentelor în care economicul capătă sens, dezvăluie înlănțuirea succesivă a articulațiilor acestora, restituind astfel dinamicile de producție simbolică, ideologică și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a căror înfruntare modelează raporturile sociale interne lumilor rurale sau le conjugă pe acestea din urmă cu statul. În sfârșit, analiza proceselor de edificare a statului postcolonial și de producere a autorității sale, centrală aici, însă respinsă ca secundară de către antropologii marxiști, dezvăluie contradicțiile care rezultă, nu din antagonismul capital (străin) versus muncă (indigenă), ci din substituirea unei burghezii naționale fostului dominant, în vreme ce structurile și instituțiile străine ale dominației coloniale inclusiv cea ideologică și cea economică sunt conservate și mențin o
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
puritate ar putea fi atinsă de abstractizarea influențelor colonizării, ci, dimpotrivă, de un raport social ale cărui modalități de elaborare sunt, în această calitate, în totalitate integrate obiectului de analiză. Incizii ale economicului Dezbaterile și chestiunile de fond deschise de antropologia economică par astăzi foarte îndepărtate, dacă nu complet uitate, îngropate și ocultate de o parte din antropologi. Ele luau naștere într-o conjunctură generală în care modurile de cunoaștere și de interpretare nu se dizolvau într-o captare fascinată a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
domeniu de evidență a cărui importanță nu putea face ușor obiectul unor denegări și care invita concomitent la adoptarea unor puncte de vedere critice asupra ancorărilor, ideologizărilor, articulărilor sale. Paradoxal, punerea în criză a economiei s-a tradus în câmpul antropologiei prin curente contradictorii, cel dintâi fiind o anumită refulare a dimensiunii economice a fenomenelor spre o lipsă de demnitate epistemică improprie unui academism cu frontiere din ce în ce mai reduse. Studiile recente se angajează în special pe calea unui simbolism detașat de modelele
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]