2,665 matches
-
disecție de aortă sau ruptură (74). La vârstnici nu se întâlnește disecție de aortă consecutiv patologiei țesutului conjunctiv, însă predomină etiologia hipertensivă, aterosclerotică, iatrogenă sau anevrismul disecant (75). Clasificarea și stadializarea sunt redate în tabelul 48.4. Incidența disecției de aortă este estimată la 2,9-3,5/100.000 persoane/an. Două treimi dintre pacienți sunt bărbați și 62% au disecție de tip A. Pacienții cu disecție de tip B sunt în general mai vârstnici decât cei cu tip A, iar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
intensitate maximă de la debut, de obicei fără iradierea tipică sindroamelor coronariene acute (77). Iradierea durerii poate fi toracică posterioară sau spre abdomen. Tabloul clinic este variabil în funcție de extensia și complicațiile procesului de disecție. Ruptura peretelui liber rezidual cu hemoragie în afara aortei, în pericard (cu posibilitatea dezvoltării tamponadei cardiace) sau în pleura stângă complică de obicei disecția de tip A. Extinderea disecției pe ramurile aortei cu ischemia organelor corespondente poate mima tablouri clinice de IM, AVC, paraplegie prin ischemie medulară, insuficiență renală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
clinic este variabil în funcție de extensia și complicațiile procesului de disecție. Ruptura peretelui liber rezidual cu hemoragie în afara aortei, în pericard (cu posibilitatea dezvoltării tamponadei cardiace) sau în pleura stângă complică de obicei disecția de tip A. Extinderea disecției pe ramurile aortei cu ischemia organelor corespondente poate mima tablouri clinice de IM, AVC, paraplegie prin ischemie medulară, insuficiență renală, ischemie acută de membre. Suflul de regurgitare aortică și deficitul de puls se constată mai rar la vârstnici față de pacienții mai tineri. Fenomenele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
hemodinamică, tamponada cardiacă și manifestările neurologice nu sunt diferite între vârstnici și pacienții sub 70 de ani (75). În disecția de tip B, HTA a fost prezentă la majoritatea pacienților, indiferent de vârstă (79). Tratamentul medical inițial al disecției de aortă este centrat pe menținerea unor valori tensionale sistolice la 120-100 mmHg sau la cel mai scăzut nivel ce permite perfuzia adecvată a organelor vitale. Se recomandă utilizarea betablocantelor, de elecție fiind esmololul, ușor de controlat, dată fiind durata scurtă de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
1-37,5% și complicațiile perioperatorii mai frecvente. Durata operației, oprirea cordului, stopul circulator sunt factori de risc pentru sechele neurologice postintervenție în disecția de tip A (80). Hipotensiunea arterială, șocul și hematomul periaortic indică ruptură sau iminența de ruptură de aortă în tipul B, complicație ce se soldează cu decesul. Aceste trei elemente sunt cei mai importanți predictori pentru mortalitate la vârstnici (79). Un alt studiu găsește mortalitate mai mare la bătrânii care se prezintă cu hipotensiune arterială și simptome neurologice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
apoE KO, tratați cu s-RAGE, s-a demonstrat efectul de supresie asupra dezvoltării plăcii aterosclerotice și reducerea reacției inflamatorii. Administrarea de com - plexe solubile s-RAGE a redus reacția inflamatorie și transformarea fibronectinei și a colagenului IV în aria aortei și a rinichiului, efect dependent de doza administrată de s-RAGE și independent de nivelul lipidelor și al glicemiei (29). 6.2.1.1. Interacțiunea cu sistemul renină-angiotensină-aldosteron (SRAA) Etiologia complicațiilor cronice hemodinamice interferează cu cele metabolice (glicozilarea proteinelor). Există
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
simbolismului astenic. Bacovia este tradus aici în codul unei retorici ceremonioase. Sunt și sugestii ce trimit la Lucian Blaga (între ele o definiție a dragostei ca „blânda stare de orbire”) sau la Nichita Stănescu („os hiperboreean”, îngeri care trec cu aortele deschise de hotarul dintre zi și noapte etc.), de unde se poate deduce că pentru poet comunicarea lirică începe printr-o asumare solemnă a emblemelor tradiționale și moderne. Z. poartă cu orgoliu insignele acestei retorici și nu se sperie că va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
curgere și pentru a asigura un debit suficient pentru toate țesuturile. Sistemul cardiovascular este un circuit închis, în care sângele circulă unidirecțional (fig. 28), datorită celor patru valve ale inimii: atrioventriculare (stângă (bicuspidă, mitrală) și dreaptă (tricuspidă)) și sigmoide (ale aortei și ale trunchiului arterial pulmonar). Toate vasele sanguine asigură curgerea sângelui, dar diversele tipuri de vase prezintă particularități morfofuncționale (tab. 5). Metabolismul celular necesită un aport permanent de oxigen. Pentru aceasta sângele este oxigenat în plămâni, iar circulația pulmonară (ventricul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
are propria pompă ventriculară (tab. 4), iar atriile sunt camere de admisie ce se contractă pentru a adăuga un volum suplimentar de sânge la umplerea ventriculară pasivă. Legile fizice care guvernează curgerea sângelui sunt prezentate mai jos. Pe scurt, în aortă și arterele mari sângele curge rapid, sub presiune mare și oscilantă, iar în capilare curge lent, sub presiune joasă și ne-oscilantă. In vene presiunea continuă să scadă, dar viteza de curgere crește (față de capilare) pe măsura scăderii secțiunii vasculare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
se oferă mai mult timp ventriculului drept să expulzeze sângele, deoarece forța sa de contracție nu este la fel de mare ca a celui stâng. Astfel, valva tricuspidă se închide mai târziu decât mitrala, valva pulmonară se deschide mai devreme decât a aortei, contracția izovolumetrică a ventriculului drept este mai scurtă decât a celui stâng (ca și relaxarea izovolumică de altfel), iar perioada de ejecție este mai lungă (valva pulmonară se închide mai târziu și nu se disting două faze de ejecție). Durata
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
mai bine în spațiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară pentru valva mitrală și respectiv la baza apendicelui xifoid pentru tricuspidă. Zgomotul II se aude mai bine parasternal în spațiul II intercostal, la stânga pentru artera pulmonară și la dreapta pentru aortă. Fonocardiografic se disting încă două zgomote (III și IV). Intervalul dintre zgomotele I și II se numește mica tăcere (0,25 s), iar până la următorul zgomot I se întinde marea tăcere (0,5 s). Zgomotele cardiace sunt unde mecanice produse
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
adică o curbă amplificată a presiunii maxime izovolumice). Determinarea presiunii telediastolice la om poate fi utilă în cadrul explorării insuficienței cardiace. 12.4.3. Pompa ventriculară stângă: debitul cardiac și factorii săi determinanți (volumul sistolic și frecvența) Ventriculul stâng expulzează în aortă 70-90 ml de sânge cu fiecare sistolă (volum-bătaie, volum sistolic, debit sistolic, 65% din volumul ventricular telediastolic). Acest volum înmulțit cu frecvența cardiacă reprezintă debitul cardiac (~5,5 l/min). Debitul cardiac poate fi evaluat ca raport între consumul de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
Na/Ca funcținând în mod invers, fapt ce duce la creșterea nivelelor de calciu citosolic. Prin inhibarea pompei de sodiu se explică și efectul inhibitor al acestor substanțe asupra nodului atrioventricular. 13. Circulația în arterele mari și controlul presiunii arteriale Aorta și ramurile sale sunt artere tipice de conducere, care asigură distribuția sângelui spre diversele organe ale corpului. Acest sector arterial nu opune o rezistență mare față de curgerea sângelui. Pomparea ritmică de sânge de către ventriculul stâng în aortă determină anumite valoari
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
controlul presiunii arteriale Aorta și ramurile sale sunt artere tipice de conducere, care asigură distribuția sângelui spre diversele organe ale corpului. Acest sector arterial nu opune o rezistență mare față de curgerea sângelui. Pomparea ritmică de sânge de către ventriculul stâng în aortă determină anumite valoari pentru debitul sanguin și presiunea arterială, conform legii lui Ohm. 13.1. Caractere și factori determinanți ai presiunii arteriale Ventriculul stâng trebuie să pompeze sânge sub presiune mare, pentru a asigura perfuzia tisulară adecvată (debitul sanguin), împotriva
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
termenul de "tensiune" arterială pentru a desemna presiunea arterială, adică presiunea sângelui în arterele circulației sistemice. Pomparea ritmică determină variații ale presiunii arteriale conform cu fazele ciclului cardiac (fig. 40), astfel că apare un puls presional determinat de expulzia sângelui în aortă în timpul sistolei. Diferența dintre valoarea maximă (sistolică, Ps) de ~120 mm Hg și valoarea minimă (diastolică, Pd) de ~80 mm Hg este presiunea pulsului (diferențială), de ~40 mm Hg. Presiunea arterială medie este mai apropiată de valorile diastolice ~ ()/3~100
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de ~40 mm Hg. Presiunea arterială medie este mai apropiată de valorile diastolice ~ ()/3~100 mm Hg, deoarece pe parcursul ciclului cardiac valoarea presiunii este mai mult timp la nivelul diastolic sau apropiată de acesta (fig. 40, 43). Atenuarea pulsului de la aortă spre periferie se datorează căderii de presiune (ce însoțește curgerea împotriva unei rezistențe considerabile), precum și complianței vasculare. Arterele mari (aorta și ramurile sale) și arterele cu diametru mai mare de câțiva mm sunt numit artere de conducere, ca semnificație hemodinamică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
cardiac valoarea presiunii este mai mult timp la nivelul diastolic sau apropiată de acesta (fig. 40, 43). Atenuarea pulsului de la aortă spre periferie se datorează căderii de presiune (ce însoțește curgerea împotriva unei rezistențe considerabile), precum și complianței vasculare. Arterele mari (aorta și ramurile sale) și arterele cu diametru mai mare de câțiva mm sunt numit artere de conducere, ca semnificație hemodinamică opusă față de arterele mici (de rezistență) și arteriole, ce contribuie mult mai mult la rezistența periferică totală. Arterele de conducere
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
similară, dar folosesc un traductor de presiune și afișaj numeric. Pulsațiile arteriale pot fi detectate palpator, prin compresia ușoară a arterei pe planul dur subiacent. Distensia ritmică astfel percepută (pulsul arterial) este produsă de expulzia sângelui din ventriculul stâng în aortă. Ea este transmisă în peretele arterial cu o viteză de cca. 5 m/s (3 5 m/s în aortă, 7 10 m/s în arterele mari și 15 35 m/s în arteriole), spre deosebire de variația de flux sanguin arterial
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
arterei pe planul dur subiacent. Distensia ritmică astfel percepută (pulsul arterial) este produsă de expulzia sângelui din ventriculul stâng în aortă. Ea este transmisă în peretele arterial cu o viteză de cca. 5 m/s (3 5 m/s în aortă, 7 10 m/s în arterele mari și 15 35 m/s în arteriole), spre deosebire de variația de flux sanguin arterial, care are loc tot datorită ejecției ventriculare ritmice, dar se propagă în masa sanguină, cu o viteza de 0,5
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
a pulsului se aplică un traductor piezoelectric conectat la un sistem de înregistrare, se obține sfigmograma (fig. 43), cu aspect similar tensiogramei; oscilațiile acesteia corespund temporal aproape perfect celor presionale, fiind determinate de propagarea în lungul pereților arteriali a distensiei aortei din cursul ejecției sângelui din ventriculul stâng. Pulsul arterial prezintă diverse aspecte în funcție de artera explorată și este modificat caracteristic în anumite situații patologice. Presiunea arterială prezintă variații în timp corespunzătoare ciclului cardiac (cca 70/min), dar și alte variații periodice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
endopeptidază (enzima de conversie a ET, o protează neobișnuită, care poate fi o metaloproteinază neutră asociată cu plasmalema), rezultând ET1. Receptorii pentru ET fac parte din familia receptorilor cuplați cu proteine G și prezintă două tipuri. Primul (ETA; A de la aortă) are o afinitate mai mare pentru ET1 și ET2 decât pentru ET3, iar al doilea (ETB; B de la bronhii) are aceeași afinitate pentru diferitele ET. In patul vascular ETA de la nivelul celulelor musculare netede mediază contracția, pe când ETB există în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
miocardul, tegumentul și sistemul nervos central. Particularitățile principale circulatorii în mușchiul scheletic sunt legate de activitatea musculară și sunt prezentate cu prilejul descrierii modificărilor circulatorii din efortul fizic. 14.5.1. Circulația coronară Cele două artere coronare iau naștere din aortă imediat după valva aortică (orificiile sunt menținute deschise în ejecția ventriculară prin curenți turbionari). Debitul este mai mare în coronara stângă la 20% din subiecți și în cea dreaptă la 50%. Sângele din peretele ventricular stâng este drenat de sistemul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
crește (de exemplu, în cursul efortului). Când toate capilarele sunt deschise, mai mult de 80% din aria alveolară este practic disponibilă pentru schimb de gaze. Plămânul are și o irigație sanguină de proveniență sistemică (arterele bronșice, care iau naștere din aortă), care se distribuie de fapt la nivelul arborelui bronșic; fluxul sanguin prin arterele bronșice este de ~100 ori mai mic în comparație cu circulația pulmonară. Există și un flux limfatic mic la nivel pulmonar, vasele limfatice soțesc căile aeriene mari și vasele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
se realizează strict prin difuzie, în sensul gradientului presional. Difuzia asigură în condiții normale o creștere a pO2 în sânge până la 97 mm Hg, o valoare apropiată de cea a pO2 alveolare. Această valoare scade la 95 mm Hg în aortă din cauza șuntului fiziologic. Capacitatea de difuzie a plămânilor pentru oxigen reprezintă cantitatea de oxigen care străbate membrana alveolo-capilară per minut per diferență de pO2 (mm Hg) între aerul alveolar și sângele din capilarele pulmonare. Are o valoare de 20-30 (ml
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
Capitolul 14 DISECȚIA ACUTĂ DE AORTĂ DATE GENERALE Disecția acută de aortă (DAA) este o urgență medico-chirurgicală majoră, care survine în special la pacienți vechi hipertensivi, în care se produc pătrunderea sângelui între structurile parietale aortice și separarea acestora. Punctul de plecare este constituit de ruptura
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]