2,986 matches
-
succesivă cu endoproteze a aortei descendente. Aceste intervenții presupun existența unei săli de operații adecvat dotată și echipată pentru procedee hibride. Principial, tehnicile intervenționale pot avea un mare viitor în rezolvarea patologiei aortei, deoarece aplică metode intraluminale, care sprijină peretele aortic din interior și nu depind de rezistența intrinsecă a acestuia, oricum afectată de procesul patologic - anevrism, disecție etc.
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
un subiect de dezbatere, mai ales pentru denumirea corectă sau cea mai potrivită. În SUA este încetățenit termenul de „coronary heart disease”, iar în Marea Britanie „ischemic heart disease [1]. Există însă simptome de angină pectorală și în alte afecțiuni - stenoză aortică, anemie - în care nu sunt implicate arterele coronare. Momentul în care apare și suferință miocardică este justificat termenul de „coronary heart disease”. Traducerea în limba română a acestui ultim termen ar corespunde unei denumiri de „cardiopatie coronariană“ termen pe care
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
tactica chirurgiei coronare joacă un rol major în protecția miocardică intra-operatorie. Perioada de reperfuzie după declamparea aortei este de mare importanță, iar protecția miocardică în această perioadă este tot atât de importantă ca și în timpul perioadei de ischemie cardioplegică sub clampaj aortic. În timpul reperfuziei după ischemie au fost observate un număr de fenomene nocive: necroza unor miocite, edemațiere celulară, fenomen „no-reflow”, infarct hemoragic miocardic, producerea de radicali liberi de oxigen, deprimarea postischemică a funcției ventriculare și aritmii de reperfuzie. Absența necesității utilizării
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
și imediat după instalarea CEC, cu vasele pline și cordul în activitate facilitând această explorare. În by-pass cardiopulmonar total se clampează aorta ascendentă și se administrează soluția cardioplegică pe un cateter preinstalat în aorta asecendentă, proximal de pensa de clampaj aortic. Se obține astfel concomitent stopul cardiac și protecția miocardică pe timpul stopului cardiac ischemic. Recoltarea conductului (a grefelor) decis a se utiliza se efectuează înainte de instalarea CEC. Întreaga strategie operatorie se adaptează disponibilității și calității grefelor sau conductului de utilizat intraoperator
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
alegerea unui conduct arterial durabil, cu endoteliul arterial, păstrat adecvat de la recoltare la implantare, care să nu fie supus spasmului sau acesta să poată fi combătut tehnic și farmacologic, să aibă cel puțin două origini - surse de alimentare (nativă și aortică). Distal, AMId se anastomozează la ramurile stângi ale arterei circumflexe. Întreg sistemul coronar stâng este astfel revascularizat printr-un inel arterial. Pentru un BAC pe ACD se utilizează artera radială sau gastro-epiploică, dacă AMid nu oferă suficientă lungime pentru o
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
-post-PTCA; b.-terapie de iradiere; c.-transplant cardiac; d.-abuz de cocaină. 9. compresie externă; 10. tromboză primară: a.-policitemia vera; b.-trombocitoză; c.-siclemie; d.-leucoză; e.-hipercoagulabilitate. 11. dezechilibru între nevoile miocardice de oxigen și aport: a.-stenoza aortică; b.-hipertensiunea arterială sistemică; c.-tireotoxicoză. 12. boala vaselor coronare mici a.-cardiomiopatia hipertrofică; b.-amiloid; c.-diabet zaharat; d.-transplant cardiac. 13. artere coronare normale. În cele ce urmează se vor prezenta principalele sindroame coronariene întâlnite în practică: a
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
filmele radiologice sunt utile pentru definirea grupurilor de pacienți cu IMA cu supradenivelare de ST care au risc crescut de deces după faza acută; 2. Ecocardiografia localizează tulburările de cinetică existente la toți bolnavii cu IMA, poate diferenția un anevrism aortic (punerea în evidență a faldului de disecție constituie o contraindicație majoră pentru tromboliză) precum și: a. identifică precoce o zonă akinetică atunci când diagnosticul pozitiv este incert, clasic; b. precizează originea unei disfuncții acute de pompă; c. pune în evidență prezența trombozei
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
pulsațiilor arteriale în diferite regiuni. Alte semne întâlnite: paliditate, transpirații, anxietate. Examenul aparatului cardiovascular poate fi normal în timpul perioadelor libere sau poate pune în evidență o serie de afecțiuni cardiovasculare care pot fi asociate sau pot declanșa durerea anginoasă: valvulopatii aortice, CMH, hipertensiune pulmonară primitivă, cardiopatie hipertensivă, stenoză mitrală. În condițiile existenței unei ischemii miocardice cronice se pot pune în evidență cardiomegalie moderată (mai ales pe seama VS) șoc apexian amplu, zgomot II dedublat paradoxal, zgomotul III sau IV prezent, suflul holosistolic
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
și insuficiență mitrală; - Ecocardiografie: mod M - prolabarea posterioară „în hamac” a valvei mitrale posterioare, telesistolic > 3 mm, holosistolic > 5 mm; 2D - una/ ambele valvule depășesc planul inelului de inserție spre AS, punct de cooptare a valvelor: deplasat spre AS. STENOZA AORTICĂ Stenoza aortică (S.A.) reprezintă un obstacol pe calea de ejecție a ventriculului stâng, obstacol ce poate fi valvular, subvalvular sau supravalvular. SA poate fi congenitală sau dobândită. Stenoza aortică valvulară este cea mai frecventă formă de stenoză aortică, putând fi
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
mitrală; - Ecocardiografie: mod M - prolabarea posterioară „în hamac” a valvei mitrale posterioare, telesistolic > 3 mm, holosistolic > 5 mm; 2D - una/ ambele valvule depășesc planul inelului de inserție spre AS, punct de cooptare a valvelor: deplasat spre AS. STENOZA AORTICĂ Stenoza aortică (S.A.) reprezintă un obstacol pe calea de ejecție a ventriculului stâng, obstacol ce poate fi valvular, subvalvular sau supravalvular. SA poate fi congenitală sau dobândită. Stenoza aortică valvulară este cea mai frecventă formă de stenoză aortică, putând fi produsă de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
spre AS, punct de cooptare a valvelor: deplasat spre AS. STENOZA AORTICĂ Stenoza aortică (S.A.) reprezintă un obstacol pe calea de ejecție a ventriculului stâng, obstacol ce poate fi valvular, subvalvular sau supravalvular. SA poate fi congenitală sau dobândită. Stenoza aortică valvulară este cea mai frecventă formă de stenoză aortică, putând fi produsă de trei cauze: congenitală, degenerativă și reumatismală [10, 20]. TABLOU CLINIC Simptomele funcționale sunt reprezentate de: - dispnee progresivă de efort; - angină pectorală; - sincopă la efort/imediat după, prin
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
AS. STENOZA AORTICĂ Stenoza aortică (S.A.) reprezintă un obstacol pe calea de ejecție a ventriculului stâng, obstacol ce poate fi valvular, subvalvular sau supravalvular. SA poate fi congenitală sau dobândită. Stenoza aortică valvulară este cea mai frecventă formă de stenoză aortică, putând fi produsă de trei cauze: congenitală, degenerativă și reumatismală [10, 20]. TABLOU CLINIC Simptomele funcționale sunt reprezentate de: - dispnee progresivă de efort; - angină pectorală; - sincopă la efort/imediat după, prin - tulburări tranzitorii, vasodilatație periferică bruscă, insuficiență ventriculară stângă tranzitorie
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
bruscă, insuficiență ventriculară stângă tranzitorie; - amețeli la efort/anumite mișcări; - moarte subită [10, 20]. EXAMEN OBIECTIV 1. Inspecție - șocul apexian liftant, deplasat la stânga și în jos (HVS). 2. Palpare - confirmă poziția șocului apexian; - suflu sistolic palpabil - freamăt sistolic la focarul aortic. 3. Percuție - matitatea cardiacă mărită la stânga și în jos (prin HVS). 4. Auscultația - clic sistolic de ejecție: - tonalitate înaltă; - se auscultă în spațiul intercostal II-III marginea stângă a sternului și nu se modifică cu respirația. - suflul caracteristic: - suflu sistolic de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
se auscultă în spațiul intercostal II-III marginea stângă a sternului și nu se modifică cu respirația. - suflul caracteristic: - suflu sistolic de ejecție; - la focarul aortei și în punctul Erb; - caracter dur, răzător; - iradiere spre carotida dreaptă. - zgomotul II la focarul aortic poate fi normal sau diminuat; - zgomotul II poate fi dedublat - se închide întâi valva pulmonară apoi cea aortică, prin prelungirea sistolei; - în caz de insuficiență ventriculară stângă se aude ritm de galop - zgomot III, IV la vârf (protodiastolic, presistolic). Figura
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
suflu sistolic de ejecție; - la focarul aortei și în punctul Erb; - caracter dur, răzător; - iradiere spre carotida dreaptă. - zgomotul II la focarul aortic poate fi normal sau diminuat; - zgomotul II poate fi dedublat - se închide întâi valva pulmonară apoi cea aortică, prin prelungirea sistolei; - în caz de insuficiență ventriculară stângă se aude ritm de galop - zgomot III, IV la vârf (protodiastolic, presistolic). Figura 9.11. Stetacustica stenozei aortice [10, 27, 28, 32]. 5. semne periferice în stenoza aortică - puls mic, în
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
diminuat; - zgomotul II poate fi dedublat - se închide întâi valva pulmonară apoi cea aortică, prin prelungirea sistolei; - în caz de insuficiență ventriculară stângă se aude ritm de galop - zgomot III, IV la vârf (protodiastolic, presistolic). Figura 9.11. Stetacustica stenozei aortice [10, 27, 28, 32]. 5. semne periferice în stenoza aortică - puls mic, în platou, întârziat („tardus et parvus”); - presiune diferențială mică - datorită ejecției prelungite a VS [10, 20]. EXAMINĂRI PARACLINICE - Fonocardiograma - suflu sistolic de ejecție, de formă rombică (crescendo - descrescendo
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
pulmonară apoi cea aortică, prin prelungirea sistolei; - în caz de insuficiență ventriculară stângă se aude ritm de galop - zgomot III, IV la vârf (protodiastolic, presistolic). Figura 9.11. Stetacustica stenozei aortice [10, 27, 28, 32]. 5. semne periferice în stenoza aortică - puls mic, în platou, întârziat („tardus et parvus”); - presiune diferențială mică - datorită ejecției prelungite a VS [10, 20]. EXAMINĂRI PARACLINICE - Fonocardiograma - suflu sistolic de ejecție, de formă rombică (crescendo - descrescendo); - Examen radiologic - cord aortic - (alungirea arcului inferior stâng - HVS); - Carotidograma
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
32]. 5. semne periferice în stenoza aortică - puls mic, în platou, întârziat („tardus et parvus”); - presiune diferențială mică - datorită ejecției prelungite a VS [10, 20]. EXAMINĂRI PARACLINICE - Fonocardiograma - suflu sistolic de ejecție, de formă rombică (crescendo - descrescendo); - Examen radiologic - cord aortic - (alungirea arcului inferior stâng - HVS); - Carotidograma - curbă caracteristică a pulsului (în platou);HVS și moderată dilatație poststenotică a aortei ascendente (colecția autorului). - ECG - HVS; - Ecocardiografia - fibrozarea, calcificarea valvelor, în Doppler continuu - gradientul de presiune VS-Ao - și severitatea stenozei prin măsurarea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
poststenotică a aortei ascendente (colecția autorului). - ECG - HVS; - Ecocardiografia - fibrozarea, calcificarea valvelor, în Doppler continuu - gradientul de presiune VS-Ao - și severitatea stenozei prin măsurarea ariei de deschidere; - Cateterismul cardiac stâng și coronarografia: evidențiază gradientul transstenotic de presiune [10, 20]. INSUFICIENȚA AORTICĂ Insuficiența aortică este o valvulopatie produsă de cauze multiple ce au drept rezultat închiderea incompletă a valvelor aortice. O parte din fluxul sanguin din aortă revine în diastolă în VS producând hipertrofia și dilatația acestuia. Afectarea valvelor aortice poate fi
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
aortei ascendente (colecția autorului). - ECG - HVS; - Ecocardiografia - fibrozarea, calcificarea valvelor, în Doppler continuu - gradientul de presiune VS-Ao - și severitatea stenozei prin măsurarea ariei de deschidere; - Cateterismul cardiac stâng și coronarografia: evidențiază gradientul transstenotic de presiune [10, 20]. INSUFICIENȚA AORTICĂ Insuficiența aortică este o valvulopatie produsă de cauze multiple ce au drept rezultat închiderea incompletă a valvelor aortice. O parte din fluxul sanguin din aortă revine în diastolă în VS producând hipertrofia și dilatația acestuia. Afectarea valvelor aortice poate fi acută sau
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
VS-Ao - și severitatea stenozei prin măsurarea ariei de deschidere; - Cateterismul cardiac stâng și coronarografia: evidențiază gradientul transstenotic de presiune [10, 20]. INSUFICIENȚA AORTICĂ Insuficiența aortică este o valvulopatie produsă de cauze multiple ce au drept rezultat închiderea incompletă a valvelor aortice. O parte din fluxul sanguin din aortă revine în diastolă în VS producând hipertrofia și dilatația acestuia. Afectarea valvelor aortice poate fi acută sau cronică [10, 20]. TABLOU CLINIC.SIMPTOME FUNCȚIONALE Bolnavii cu insuficiență aortică ușoară sau moderată pot rămâne
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
20]. INSUFICIENȚA AORTICĂ Insuficiența aortică este o valvulopatie produsă de cauze multiple ce au drept rezultat închiderea incompletă a valvelor aortice. O parte din fluxul sanguin din aortă revine în diastolă în VS producând hipertrofia și dilatația acestuia. Afectarea valvelor aortice poate fi acută sau cronică [10, 20]. TABLOU CLINIC.SIMPTOME FUNCȚIONALE Bolnavii cu insuficiență aortică ușoară sau moderată pot rămâne asimptomatici mulți ani și pot fi descoperiți ocazional, pentru ca apoi să se decompenseze rapid. Principalele simptome sunt: - dispnee progresivă de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
rezultat închiderea incompletă a valvelor aortice. O parte din fluxul sanguin din aortă revine în diastolă în VS producând hipertrofia și dilatația acestuia. Afectarea valvelor aortice poate fi acută sau cronică [10, 20]. TABLOU CLINIC.SIMPTOME FUNCȚIONALE Bolnavii cu insuficiență aortică ușoară sau moderată pot rămâne asimptomatici mulți ani și pot fi descoperiți ocazional, pentru ca apoi să se decompenseze rapid. Principalele simptome sunt: - dispnee progresivă de efort până la edem pulmonar acut; - angină pectorală prin ischemie miocardică relativă; - palpitații; - transpirații excesive; - paloare
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
dispnee progresivă de efort până la edem pulmonar acut; - angină pectorală prin ischemie miocardică relativă; - palpitații; - transpirații excesive; - paloare; - dureri pe traiectul vaselor gâtului/aorta abdominală; - senzația de „prea plin” în cap și în gât [10, 20]. EXAMEN OBIECTIV Diagnosticul insuficienței aortice se bazează pe semne periferice (puls arterial periferic vizibil sau palpabil) și semne cardiace (suflu distolic caracteristic) [10,20]. 1. inspecție - șoc apexian deplasat la stânga și în jos, liftant, „en dome” prin hipertrofia-dilatația VS. 2. palpare - se confirmă poziția șocului
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
se confirmă poziția șocului apexian deplasat prin mărirea VS; - puls „celer et altus”, săltăreț (Corrigan). 3. percuție - matitatea cardiacă mărită spre stânga și jos; - TA diastolică se apropie de 0; TA divergentă. 4. auscultație - suflu protodiastolic de regurgitație; - sediul - focarul aortic, focarul Erb (sp. ic. III stg.); - începe imediat după componenta aortică a zgomotului II; - caracter fin, dulce, aspirativ, descrescendo; - se aude mai bine în poziție șezândă cu trunchiul aplecat înainte, cu brațele deasupra capului, în apnee după o expirație forțată
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]