6,394 matches
-
început a recuperării psihosociale a bolnavilor; sistemul de colaborare în echipă, propunând o largă participare multispecializată a factorilor implicați în procesul de recuperare. Recuperarea bolnavilor psihic prin regimul ambulator se face în următoarele instituții specializate: spitalul de zi, instituție deschisă, apărută ca o reacție față de modelul tradițional al spitalului, cu un regim lax, flexibil, utilizând în principal psihoterapia, ergoterapia și socioterapia; dispensarul de psihiatrie, unitate de tratament și recuperare ambulatorie, de supraveghere periodică a evoluției bolnavilor psihic; secțiile „out-patient”, care includ
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și nervului optic - care transmite imaginile vizuale de la ochi către creier). Dacă în urma acestor intervenții vederea v-a fost afectată, un oftalmolog (medicul specializat în bolile și chirurgia ochilor) vă poate ajuta să vă redobândiți vederea sau să corectați modificările apărute (ochelari). LUAREA DECIZIILOR DE TRATAMENT Uneori este dificil de ales tratamentul potrivit. Deși totul pare să se desfășoare foarte repede, aveți timp pentru a decide ce fel de tratament doriți să urmați. Așteptarea rezultatelor testelor sau începerii tratamentului pot fi
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
stat național unitar. În plus, un mare ducat nu ar fi fost potrivit cu această idee. Nu cunoaștem exact poziția lui Carol față de problema schimbării titlului. Este posibil ca acesta să o fi trecut pe un plan secundar din cauza complicațiilor externe apărute, o dovadă În acest sens fiind una dintre declarațiile monarhului, În care se arăta că guvernul român a hotărât să introducă noul titlu pentru țară, așa Încât „m-a surprins cu el” <ref id="47">47 Scrisoare Carol-Carol Anton, București, 7
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
apreciază că, în fața unor tulburări de ordin somatic apărute cu sau fără uzură aparentă, trebuie să-și ajusteze comportamentul prin măsuri igieno-dietetice provizorii până la prezentarea la medic, considerată obligatorie. El recunoaște modificarea (fizică sau psihică) pe care o implică boala apărută ca un accident în viața sa, și situația nouă de dependență; v conștiință a bolii disproporționată față de substratul real organolezional (Păunescu Podeanu A., 1969, cit. în Ioan Bradu Iamandescu, 1997). De obicei, acest tip de atitudine se întâlnește la indivizii
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
TRANSILVANIA, revistă apărută săptămânal, apoi lunar, mai întâi la Cluj de la 16 mai la 8 septembrie 1938, apoi din mai 1941 până în 1942 (numărul 6-7) la București, ca publicație a refugiaților din Ardealul de Nord. Directori: Al. N. Poruțiu pentru prima serie, Victor
TRANSILVANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290240_a_291569]
-
considerat, cu rezerva necesară, un precursor al lui Urmuz. La T.B. au colaborat, sporadic, Al. Vlahuță, Carol Scrob, Eugen Vaian, Traian Demetrescu, St. O. Iosif, Al. Bogdan-Pitești. Lui George Coșbuc i se publică, în februarie 1892, poezia O istorie veche, apărută mai întâi în „Lumea ilustrată” din decembrie 1891, multe din paginile gazetei cuprinzând, de altfel, reproduceri din alte periodice. R. Z.
TURNU BABILON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290313_a_291642]
-
2 noiembrie 1876 și 16 august 1877. Corector al acestei gazete liberale a fost I.L. Caragiale. Unele articole politice, dar mai ales notele și anecdotele nesemnate de la rubrica „Felurimi” sunt redactate de el. Rubrica „Bibliografie” include anunțuri despre cărți recent apărute, însoțite de prezentări sumare și de condițiile sau înlesnirile acordate la cumpărare. La „Foișoara” ziarului Șt. C. Michăilescu semnează, cu pseudonimul Stemil, textele Condeie dăscălești și Condeie teatrale. Se mai remarcă articolul Literatura. Folosul literaturii. Ce și cum trebuie citit
UNIREA DEMOCRATICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290348_a_291677]
-
cu pseudonimul care l-a consacrat în „Revista modernă”, „Convorbiri literare”, „Literatură și artă română” ș.a. Intensa activitate de animator cultural se manifestă și prin editarea unor reviste precum „Făt-Frumos” (1904-1906, 1909, împreună cu Emil Gârleanu și Dimitrie Nanu), „Freamătul” (1912, apărută mai întâi la Tecuci în 1911), „Florile dalbe” (1919, împreună cu V. Voiculescu, Tudor Pamfile și Mihail Lungianu), „Graiul nostru” (1925-1927), „Scrisul nostru” (1929-1931). A mai colaborat la „Cosinzeana”, „Cele trei Crișuri”, „Familia”, „Junimea literară”, „Însemnări literare”, „Luceafărul”, „Miron Costin”, „Noua
TUTOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290317_a_291646]
-
exterioară, poezia născându-se aici din „proiecția lumii aparente în microcosmosul lăuntric”. Se poate observa că împărțirea propusă se suprapune peste bine cunoscuta dihotomie psihologică introvertit/extrovertit. Prima verba (I-III, 1975-1991) însumează cronicile lui U. la cărți de debut, apărute mai ales în „România literară”, unde din 1973 a fost titularul rubricii omonime. Confort Procust (1983; Premiul Uniunii Scriitorilor) cuprinde eseuri consacrate unora dintre cei mai importanți scriitori români contemporani - Marin Preda, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Augustin Buzura, Mircea Horia
ULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290327_a_291656]
-
Kalende”, „Săptămâna literară”, „Gândirea”, „Tiparnița literară”, „Contimporanul” sau se ia poziție față de câteva „foi dubioase”, adevărate instrumente de pervertire a simțului critic, a ierarhiei valorilor, calificate ca „reviste-pistol”. Informații culese dintr-un spectru mai larg - cărți în pregătire sau recent apărute, știri din teatru, conferințe ținute de cercul „Gândirii”, de gruparea Poesis, Liga Culturală sau de Ateneul „N. Iorga”) - sunt grupate sub miscelanea „Semnele Minervei”, care adăpostește, uneori sub semnăturile incisive ale lui C. Noica și Petru Comarnescu, scurte puncte de
ULTIMA ORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]
-
-a durerii parcă lutul vrea să nască,/ Niciodată n-a fost iarba mai gătită pentru nuntă,/ Când lumina-n degradeuri cu nălucile se-nfruntă”. Unele cărți de versuri publicate după 1989, îndeosebi Orașul martir Timișoara (1990), ca și alte poeme apărute postum sunt documente lirice despre destinul tragic al țării și al poetului trăitor în ultimul deceniu al dictaturii. U. este și autorul a două romane. Prințul marelui puțin (1971) are un caracter marcat confesiv, evocare sentimentală a iubirii ingenue, patetice
URECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
Alexandru Sadoveanu, tatăl prozatorului. Parodia La ministrul..., după La steaua... lui Mihai Eminescu, dedicată împreună cu o epigramă lui Istrate Micescu, și articolul Rezolvarea chestiunii feminine și a funcționarismului, de susținere a drepturilor femeilor, epuizează materialul citabil din cele patru numere apărute. Alți colaboratori: Șt. Marinescu-Bolintin, Victor Mălin (Lucrețiu Pătrășcanu). R. P.
URLATOAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290380_a_291709]
-
barbian ori stănescian: „Undeva plânge o broască/ mă plânge pe mine/ Undeva moare un rilke/ mă moare pe mine/ Undeva soare în noapte/ mă sare pe mine” (Semnalul nopții fără dragoste). Mai apropiat de forma tradițională este U. în poezia apărută ulterior, prin izbânda apolinicului la nivelul expresiei lirice și printr-o vădită preferință pentru construcția fixă: sonetul. Volumul de versuri Presentimente. Postsentimente (1993) cuprinde piese antume și postume, prima parte incluzând ciclurile Așteptam secunda, Căderi în golul inimii, Vino, tâmplă
URSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290392_a_291721]
-
totuși literatură de bună calitate, printre colaboratori aflându-se I.L. Caragiale, Al. Vlahuță, St. O. Iosif, numeroase cronici literare și artistice, traduceri. Articolele literare nu erau de directivă, ci urmăreau să semnaleze și să comenteze în spirit neutru cărțile nou apărute, evenimentele mai însemnate ale vieții literare și intelectuale. În mod obișnuit, până la 1900 cronicarii literari ai gazetei sunt Iuliu I. Roșca (semnând Caros) și Ion Gorun (Al. I. Hodoș). Cu publicistică artistică și literară colaborează D. Stăncescu, Al. Vlahuță, I.L.
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
de găsire - în persoana lui Sava Ieromonahul - a unui autor pentru această scriere, pe care tradiția o pune fără temei pe seama școlitului fiu al lui Miron Costin. În ultima carte, Miron Costin. Raporturile literare cu contemporanii și posteritatea sa istoriografică, apărută postum, spiritul cel mai însemnat pe care l-a dat românitatea în secolul al XVII-lea se înalță, prin comentariul pertinent și argumentat al lui V., către piedestalul de mentor ascultat în literele românești. SCRIERI: Ion Neculce, București, 1968; Miron
VELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290477_a_291806]
-
Oameni pe care i-am iubit (1977) evocă simpatetic chipuri de scriitori pe care i-a cunoscut (de la Liviu Rebreanu și Lucian Blaga la Octav Șuluțiu și Dinu Pillat), pe fundalul familiarizării cu opera acestora și al devoțiunii pentru frumos. Apărută postum și după toate semnele nedefinitivată, Generația amânată (2002) este, cum o caracterizează autorul în prefață, „biografia unei generații și istoria literară a unei epoci”. Este vorba de generația războiului sau „generația pierdută”, evaluată îndeobște cu „jumătăți de adevăruri, cu
VALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
Teodoreanu și George Dorul Dumitrescu și a lui Mihail Boerescu, „fost ministru”. La „Cronica literară” C. Pârlea recenzează placheta Cetatea cu duhuri a lui Vintilă Horia, iar pagina miscelanee „Actualitatea în alb și negru” reunește, pe lângă informații despre cărți recent apărute și examinarea sumarelor unor numere de reviste, necrologul N. M. Condiescu, un omagiu adus geniului eminescian (Eminescu cel etern și necuprins) și o poștă a redacției („De vorbă cu cititorii”). Preocuparea revistei pentru informația la zi din domeniul teatral și
VERITAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290494_a_291823]
-
, publicație apărută inițial la Caracal și de la numărul 3-4 la Celaru (județul Dolj), lunar, între ianuarie 1927 și mai 1945, având subtitlul „Revistă de cultură generală”; cu numărul 6-8/1936 titlul se schimbă în „Zorile Romanaților”. Scoasă în primii ani de societatea
ZORILE ROMANAŢULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290751_a_292080]
-
parte și biologul român Emil Racoviță, expedițiile în Africa ale englezilor David Livingstone - explorator și misionar - și H.M. Stanley - ziarist - pe urmele acestuia. Foarte numeroase sunt însemnările de voiaj în țară - unele retipărite după alte reviste sau fragmente din cărți apărute, la mănăstiri ori cu destinații culturale: D. Iov, Mănăstirea Măgura („însemnările unui pribeag” dintr-o călătorie lângă Vâlcea), I.L. Caragiale, O vizită la Castelul Iulia Hasdeu, drumeții: Silvestru Moldovan, De prin Ardeal, George Vâlsan, Din Valea Prahovei - sau în străinătate
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
din „Întrebări” și „Răspunsuri”, din care adesea se preiau idei și subiecte ce vor deveni articole. Sugestii de lectură fac uneori Victor Anestin și Al. Dima la „Cărți recomandate” sau „Cărți bune”, unde scurte recenzii de întâmpinare la volume recent apărute sunt urmate și de un fragment expresiv. Cititorii pot afla astfel despre Pățaniile lui Vasilache sau Istoria unei paiațe de Collodi, despre romanul lui H. Stahl Un român în Lună, despre Copiii Căpitanului Grant de Jules Verne. Se mai recenzează
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
activitatea copilului, acceptă și se supun fără discernământ cererilor lui. Această atitudine parentală favorizează dezvoltarea agresivității și negativismul la copii. Reprezintă un aspect distructiv al relației părinți-copii și survine în situații familiale disarmonice. Crizele de mânie sunt tulburări de comportament apărute ca urmare a conflictului dintre personalitatea copilului în plină afirmare și atitudinea permisivă a părinților. Elevul reacționează astfel la orice frustrare, exprimându-și protestul prin crize de descărcare motorie sau crize de plâns. Părinții foarte autoritari sau severi nu lasă
EDUCAŢIA ÎN FAMILIE – FACTOR AL DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Dana Smerea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1399]
-
de Radiodifuziune ca referent, coordonator al emisiunilor literare și colaborator permanent la „Ora satului”, multe contribuții de aici sau de la emisiunea „Sfatul medicului” intrând în volumul Toate leacurile la îndemână (1935). Alte lucrări de popularizare ale medicului V. preiau texte apărute inițial în „Lamura”, „Albina”, „Vatra”, „România administrativă”, „Tribuna medicală”, „Farul căminului”. Între timp devenise un nume în literatură. Prima poezie, o odă dedicată lui Eminescu, datează din 1901. Va debuta însă cu poezia Dorul în 1912, la „Convorbiri literare”, sub
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
, revistă apărută, anual, la Sibiu între 1942 și 1944, apoi la Cluj în 1948, ca publicație a Seminarului de istoria literaturii române moderne de la Universitatea „Regele Ferdinand I”. Director: D. Popovici. În Prefața primului volum D. Popovici arată că revista a fost
STUDII LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289997_a_291326]
-
îi mai cuprindă pe Mihai Isbășescu, Viorica Vlădescu și Florian Nicolau (secretar de redacție). Primul număr nu conține vreun articol-program, abia seria din 1943-1944 se deschide prin luarea de poziție a lui Nicolae Găgescu, intitulată Prolegomena, care explicitează scopurile publicației, apărută ca reacție la iraționalism și misticism: promovarea unei filosofii care să fie „fundamentată pe spiritul critic, rațiune și realism” ar constitui o premisă „pentru celelalte probleme de cultură”. Domină problematica filosofică, dar sunt abordate și alte domenii. Rubrici: „Interior”, „Cronici
SYMPOSION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290027_a_291356]
-
erudit și ironic, fermecător întotdeauna. Astfel, prostul gust este considerat o particularitate a actualității deformate de progresul nevoii de frumos, iar reforma fundamentală ar consta în disocierea între artă și simțul de proprietate, care dăunează frumosului. Altă „categorie relativ recent apărută, odată cu începuturile individualismului pe care îl presupune” este prostia (Disertație asupra prostiei), definită ca „rivalitatea dintre ceea ce-i individual și ceea ce-i social în personalitatea umană, cu triumful celui din urmă element [...], victoria lozincilor gregare asupra gândirii proprii”. Racordarea la
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]