1,871 matches
-
și încremenirea lui în aceeași poziție câteva secunde); • refuzarea unui elev (prin mișcarea orizontală a arătătorului în extensie, cu pumnul strâns); • admonestarea unui elev indisciplinat (prin mișcarea pe verticală a arătătorului, cu pumnul strâns); • dominarea unui elev obraznic (prin orientarea arătătorului spre elev ca o ,,baghetă"). Profesorul poate indica cu ajutorul degetelor ușor îndepărtate și curbate, ca și cum ar vrea să apuce ceva, căutarea ideilor și încercarea de a le sintetiza. Prin îndoirea/ flexarea degetelor, profesorul transmite siguranță în ceea ce spune și ceea ce
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
unei comunicări sincere și deschise între profesor și elevi, oferind încredere, forță, interes, disponibilitate. • Indicarea elevilor în timpul comunicării didactice se realizează în mod diferit: profesorii cu reactivitate accentuată la stres arată mai des cu un instrument de scris sau cu arătătorul spre elevi (gesturi care îndeplinesc disfuncții), față de cei cu reactivitate scăzută la stres, care își orientează corpul, înclină capul, își concentrează privirea, se deplasează spre elevi (coeficientul Pearson Chi-Square ia valori între 17,05 26,62; p < 0,05) [Anexa
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
la stres, care își orientează corpul, înclină capul, își concentrează privirea, se deplasează spre elevi (coeficientul Pearson Chi-Square ia valori între 17,05 26,62; p < 0,05) [Anexa 10]. Pentru a ilustra disfuncția gestului indicării unui elev cu degetul arătător, apelăm la analiza triadică specifică metodologiei semiotice: a) Analiza sintactică urmărește logica internă a gestului și relația dintre gesturi. Gestul îndreptării degetului arătător spre elev poate fi decodat ca un gest agresiv. De regulă, profesorul care folosește frecvent acest gest
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
26,62; p < 0,05) [Anexa 10]. Pentru a ilustra disfuncția gestului indicării unui elev cu degetul arătător, apelăm la analiza triadică specifică metodologiei semiotice: a) Analiza sintactică urmărește logica internă a gestului și relația dintre gesturi. Gestul îndreptării degetului arătător spre elev poate fi decodat ca un gest agresiv. De regulă, profesorul care folosește frecvent acest gest vrea să-și impună autoritatea asupra elevilor sau să le demonstreze superioritatea. Gestul poate să fie valorificat pentru a sublinia o idee, pentru
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
le demonstreze superioritatea. Gestul poate să fie valorificat pentru a sublinia o idee, pentru a atrage atenția, pentru a sugera reflecția etc. dacă profesorul ține cont de direcția, intensitatea și durata utilizării lui. În acest sens, după direcția orientării degetului arătător, putem spune că: dacă profesorul ridică degetul arătător în aer și îl menține nemișcat, gestul îndeplinește o funcție didactică, iar când îl îndreaptă insistent spre elevi, gestul exprimă personalitatea acestuia, tendința de a domina și de a avertiza. b) Analiza
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pentru a sublinia o idee, pentru a atrage atenția, pentru a sugera reflecția etc. dacă profesorul ține cont de direcția, intensitatea și durata utilizării lui. În acest sens, după direcția orientării degetului arătător, putem spune că: dacă profesorul ridică degetul arătător în aer și îl menține nemișcat, gestul îndeplinește o funcție didactică, iar când îl îndreaptă insistent spre elevi, gestul exprimă personalitatea acestuia, tendința de a domina și de a avertiza. b) Analiza semantică se referă la studierea relației dintre gest
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
iar când îl îndreaptă insistent spre elevi, gestul exprimă personalitatea acestuia, tendința de a domina și de a avertiza. b) Analiza semantică se referă la studierea relației dintre gest și referent (obiect/ cuvânt). De exemplu: dacă gestul indicării cu degetul arătător de către profesor este însoțit de un mesaj verbal care exprimă autoritatea sau dominarea, atunci această concordanță gest-cuvânt are o putere de convingere și de pătrundere semnificativă asupra elevului. c) Analiza pragmatică are în vedere eficiența, rezonanța, utilitatea gestului și analizează
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
autoritatea sau dominarea, atunci această concordanță gest-cuvânt are o putere de convingere și de pătrundere semnificativă asupra elevului. c) Analiza pragmatică are în vedere eficiența, rezonanța, utilitatea gestului și analizează impactul acestuia asupra receptorului. Congruența dintre gestul indicării cu degetul arătător și avertismentul verbal al profesorului își pune amprenta asupra reacției elevului în sens inhibitor, producându-i sentimente negative de genul anxietății, frustrării, inferiorității etc. De aceea, recomandăm ca modalități eficiente de exprimare a interesului pentru elevul indicat: ,,orientarea corpului" și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
locul atins, starea de dispoziție, interpretarea gestului, credibilitatea și încrederea oferite de profesor etc.). • Profesorii cu reactivitate accentuată la stres captează atenția utilizând gesturi care îndeplinesc disfuncții în comunicarea didactică (bat cu palma sau cu creionul în catedră, îndreaptă degetul arătător spre elevi, bat din picior, își încruntă sau ridică sprâncenele), față de profesorii cu reactivitate scăzută la stres care își orientează corpul, își concentrează privirea, se deplasează spre elevul neatent (diferență semnificativă statistic prin coeficientul Pearson Chi-Square cuprins între 21,37
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Astfel, pe baza analizelor statistice obținute, am constatat confirmarea ipotezei prin faptul că: • gesturile profesorilor cu reactivitate accentuată la stres care îndeplinesc disfuncții în comunicarea didactică (de exemplu, postura rigidă sau încovoiată, expresia facială amenințătoare sau apatică, indicarea cu degetul arătător, baterea cu palma în catedră, încruntarea sprâncenelor etc.) produc efecte/sentimente negative asupra elevilor: intimidare, distanțare, umilire, antipatie, descurajare, inhibare, agresivitate, complex de inferioritate, anxietate, frustrare etc. • gesturile profesorilor cu reactivitate scăzută la stres care îndeplinesc funcții (de exemplu, postura
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în jos cu elevii. b) reflectă natura ostilă a relației de comunicare cu elevii: - nu se deplasează, păstrând astfel distanța față de elevi; - încrucișează mâinile în timpul clarificării semnificațiilor cuvintelor. c) perturbă atenția elevilor: - se deplasează mult în timpul comunicării didactice; - îndreaptă degetul arătător frecvent spre elev; - manipulează un instrument de scris insistent în timpul clarificării semnificațiilor cuvintelor; - utilizează gesturi personale perturbatoare. - bate cu palma/cu creionul în catedră sau bate din picior. d) induc atitudinea de inhibare și de anxietate elevilor: - indică elevul ales
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elev; - manipulează un instrument de scris insistent în timpul clarificării semnificațiilor cuvintelor; - utilizează gesturi personale perturbatoare. - bate cu palma/cu creionul în catedră sau bate din picior. d) induc atitudinea de inhibare și de anxietate elevilor: - indică elevul ales cu degetul arătător sau cu un instrument de scris; - își încruntă sprâncenele. e) denotă oboseala și descurajarea generate de stres: - intră cu o postură aplecată/încovoiată în sala de clasă; - are o expresie facială obosită în timpul comunicării didactice; - nu se deplasează, stă la
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în funcție de reactivitatea la stres a profesorilor (17,05 26,62) Observator număr 1 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. își orientează corpul în direcția elevului 15 15 30 2. înclină capul spre elev 5 10 15 3. arată cu degetul arătător sau cu mâna 11 2 13 4. arată cu un instrument de scris spre elev 4 3 7 5. înaintează capul și schițează un surâs 1 8 9 6. își concentrează privirea spre elev 11 5 16 7. se deplasează
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
100 Pearson Chi-Square val. = 7,735 df = 7 p =,013 Observator număr 2 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. își orientează corpul în direcția elevului 13 11 24 2. înclină capul spre elev 3 8 11 3. arată cu degetul arătător sau cu mâna 12 3 15 4. arată cu un instrument de scris spre elev 7 4 11 5. înaintează capul și schițează un surâs 2 9 11 6. își concentrează privirea spre elev 10 3 13 7. se deplasează
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
100 Pearson Chi-Square val. = 22,326 df = 7 p = ,002 Observator număr 3 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. își orientează corpul în direcția elevului 12 8 20 2. înclină capul spre elev 6 9 15 3. arată cu degetul arătător sau cu mâna 14 4 18 4. arată cu un instrument de scris spre elev 5 3 8 5. înaintează capul și schițează un surâs 1 9 10 6. își concentrează privirea spre elev 10 3 13 7. se deplasează
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
100 Pearson Chi-Square val. = 26,625 df = 7 p =,000 Observator număr 4 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. își orientează corpul în direcția elevului 14 10 24 2. înclină capul spre elev 4 9 13 3. arată cu degetul arătător sau cu mâna 14 2 16 4. arată cu un instrument de scris spre elev 2 2 4 5. înaintează capul și schițează un surâs 1 7 8 6. își concentrează privirea spre elev 10 5 15 7. se deplasează
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
100 Pearson Chi-Square val. = 24,899 df = 7 p =,001 Observator număr 5 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. își orientează corpul în direcția elevului 14 10 24 2. înclină capul spre elev 7 11 18 3. arată cu degetul arătător sau cu mâna 9 2 11 4. arată cu un instrument de scris spre elev 7 2 9 5. înaintează capul și schițează un surâs 8 8 16 6. își concentrează privirea spre elev 10 3 13 7. se deplasează
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
coeficientului Pearson Chi-Square privind captarea atenției elevilor în funcție de reactivitatea la stres a profesorilor (21,37 31,59) Observator număr 1 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. bate cu palma sau cu creionul în catedră 11 4 15 2. îndreaptă degetul arătător spre elevul indisciplinat 5 1 6 3. bate din picior 5 3 8 4. își orientează corpul către elevul neatent 8 14 22 5. își încruntă sau ridică sprâncenele 7 1 8 6. își concentrează privirea către elevul indisciplinat 6
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
etc. 5 4 9 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 1,652 df = 7 p = ,003 Observator număr 2 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. bate cu palma sau cu creionul în catedră 14 3 17 2. îndreaptă degetul arătător spre elevul indisciplinat 4 1 5 3. bate din picior 5 1 6 4. își orientează corpul către elevul neatent 7 15 22 5. își încruntă sau ridică sprâncenele 6 4 10 6. își concentrează privirea către elevul indisciplinat 5
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
etc. 7 7 14 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 21,370 df = 7 p =,003 Observator număr 3 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. bate cu palma sau cu creionul în catedră 12 3 15 2. îndreaptă degetul arătător spre elevul indisciplinat 5 1 6 3. bate din picior 7 5 12 4. își orientează corpul către elevul neatent 8 12 20 5. își încruntă sau ridică sprâncenele 6 1 7 6. își concentrează privirea către elevul indisciplinat 4
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
etc. 7 5 12 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 7,158 df = 7 p = ,000 Observator număr 4 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. bate cu palma sau cu creionul în catedră 13 4 17 2. îndreaptă degetul arătător spre elevul indisciplinat 4 0 4 3. bate din picior 6 0 6 4. își orientează corpul către elevul neatent 11 14 25 5. își încruntă sau ridică sprâncenele 6 3 9 6. își concentrează privirea către elevul indisciplinat 1
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
etc. 7 6 13 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 1,587 df = 7 p = ,000 Observator număr 5 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. bate cu palma sau cu creionul în catedră 11 4 15 2. îndreaptă degetul arătător spre elevul indisciplinat 5 1 6 3. bate din picior 5 3 8 4. își orientează corpul către elevul neatent 8 14 22 5. își încruntă sau ridică sprâncenele 7 1 8 6. își concentrează privirea către elevul indisciplinat 6
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
un excelent mijloc formativ. Luptele la greci se manifestau două forme de luptă: lupta în picioare, care își stabilea învingătorul prin aruncarea la pământ a adversarului de trei ori, și lupta la sol, în care învinsul ridica mâna dreaptă cu arătătorul întins. se pare că Milo din Crotona a fost cel mai bun luptător al lumii antice grecești; despre el se spune că a câștigat cinci ediții ale Jocurilor Olimpice și alte 25 de victorii la jocurile în circuit. Pancrațiu este o
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
clepsidra este Întoarsă, pentru a măsura o altă perioadă de timp. Primele exemple de orologii mecanice, construite În sec. al XIII-lea, au fost instalate În mănăstiri italiene și engleze. Prezentau caracteristicile ceasurilor de azi, dar nu aveau cadrane și arătătoare, limitându-se să acționeze o sonerie În anumite momente ale zilei. Mecanismul ceasurilor mecanice se baza pe 3 elemente fundamentale: - motor (o greutate, Înfășurată În jurul unui cilindru sau tambur, care se rotea Încet pe măsură ce greutatea cobora) - sistem de roți dințate
Caleidoscop by Daniela Buchilă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93355]
-
cobora) - sistem de roți dințate (legate de cilindru și care se roteau Împreună cu acesta) - balansier (care regla mișcarea Întregului angrenaj, Întrerupând la intervale regulate coborârea greutății) La ceasul mecanic de buzunar”, măsurarea timpului cade În sarcina unui arc, legat de arătătoare printr-o serie de roți dințate și reglat de un balansier care oscilează cu regularitate Înainte și Înapoi. Cadranul a fost aplicat pentru prima data unui orologiu mecanic În 1364, de italianul Giovanni Dondi. Orologiul sau era dotat cu șapte
Caleidoscop by Daniela Buchilă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93355]