1,618 matches
-
păstaie, numărul mediu de boabe pe plantă, procentul de păstăi sterile pe plantă, procentul de boabe sterile ăn păstaie și pe plantă, greutatea medie a boabelor pe plantă și MMB. Scăderea producției se realizează în condiții nefavorabile de mediu (secetă, arșiță, exces de umiditate) când crește procentul de plante cu păstăi sterile, păstăile rămân mici, cu boabe mai puține și mai uscate. Creșterea producției se realizează în condiții favorabile când scade procentul de păstăi sterile, numărul de păstăi se mărește, crește
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
număr destul de mare de flori avortează (BONCIARELLI F., 1987). Se poate conchide că năutul este o plantă care cere în perioada de vegetație temperaturi optime de 20-21 0C (IONESCU D., 1967; ROMAN GH. și colab., 1998), suportă bine căldurile mari, arșițele, particularitate care-l face să se comporte bine mai ales în zonele sudice ale țării noastre. III.6.2. UMIDITATEA Năutul are cerințe moderate față de umiditatea solului; el se numără printre leguminoasele pentru boabe cele mai rezistente la secetă. Năutul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
țara aceea copilărească/ De care/ Un misterios prăpăd/ Ne desparte/ În van". Moartea sau consecința acesteia contribuie la demolarea exteriorului, în favoarea interiorului și a refugiului: "În dimineața de după moarte/ Va fi răcoare ca în zorii cețoși de septembrie,/ Când din arșița lubrică a verii/ Mă dezmeticesc în aerul alb,/ Străină de arborii încâlciți în lumina lânoasă/ Voi fi trezită ca în sptembrie, devreme/ Și, ca în sptembrie,/ destul de singură ca să aud/ Văzduhul cum picură înspre amiază/ Pe obrazul gutuilor ud/ Și-
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
voievodului, a cavalerului, a prințului din Levant care "a văzut idei". Peisajul fizic și spiritual variază; universul realizat în imagini expresioniste dă sentimentul sfârșitului în "Alexandru refuzând apa: "Un soare imens, fioros policandru/ rănea alburiul zenitului fiert." Poetul cosmicizează o arșiță interioară, menită să purifice lumea; soarele parcă a topit văzduhul, zămislind o nouă geografie care poartă pecetea păcatului. Dar Alexandru nu-și potolește setea și călăreții aclamă: Atunci călăreții strigară în cete,/ și stânci licărind repetară: De-acum/ noi nu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ea/ Ca niște pui/ Și răsuflarea ei/ Deschide flori/ Pe mările neantului". Gh. Pituț ni se impune și prin încercarea de a reda într-un mod personal spaima de civilizație, de pierderea echilibrului; o boală de esență blagiană cuprinde lumea. Arșița, care ne trimite la pustiul lui Ioan Alexandru, este o boală morală, de aceea poetul își dorește un zid care să-i separe pe cei bolnavi de cei sănătoși, să nu se întâlnească niciodată, pentru că ucigașii sting viața copiilor, fiii
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
om: " În drum spre ființă prin jertfa neființei" ("Tentation"). Există un ceas anume în această mare călătorie, ceas în care se poticnesc toți călătorii, când steaua urmărită se depărtează ca un miraj. Unii se depărtează și dispar în această cumplită arșiță, ca Emirul lui Macedonski, iar alții se retrag la timp. "Via Dolorosa. Durează chinul până/ Ai dispărut și din zbuciumul mării/ Primordiale apar primele țărmuri neînchipuite./ Prea Puternic îi să vorbești celui ce-o ascultă./ Din Pustie-n Pustie profet
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
înfășurată în năframă neagră, și cumpăna fântânii, aflată într-un permanent dezechilibru, stare în care unește izvorul cu steaua. Zorii vor surprinde satul și cimitirul într-un moment de repaus. Ca altădată Coșbuc, surprinde vara, într-un peisaj static de arșiță; pământul stă "prăbușit sub soare", zorile sunt încremenite, lacurile sunt moarte, aripile sunt moarte ("Vârtejul", "Iulie"). Peisajul satului este reluat în largi perspective, dar din unghiuri inedite. Este adusă comunitatea sătească cu o mentalitate cristalizată de secole; poetul surprinde gesturi
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
morăresei, femeie tânără și frumoasă. Numele personajelor au sonorități stranii, și ele se potrivesc cu firea lor. În zilele de sărbătoare oamenii nu au poreclă și numele lor este șters, "nume de pomelnic". Oamenii se nasc, fac nunți, sufăr de arșiță și mor, prilej pentru poet de a ne prezenta obiceiuri din moși-strămoși. Poemul "A bătut clopotul" dezvăluie ținuta folclorică de seninătate în fața durerii și a morții. Pe Gogu cel care umbla fudul prin sat, militar, " L-a pus în pomelnic
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Delte", E. S. P. L. A., 1969; "Fața străină a nopții", Editura Cartea Românească, 1971, "Poeme de dragoste", Albatros, 1971; "Singurătatea amiezii", Editura Facla, 1973. Iată-l, evocându-și satul: "Satul acesta adunat între dealuri lângă un râu care seacă în arșița verii..." Alteori versifică într-o muzică simbolistă: ("Vom învăța de acuma tărâmuri boreale/ Tăcerile în fiorduri ne vor striga mai lung/ în icebergul nopții genunchii dumitale/ vor lumina cu verde truditul nibelung"), sau încearcă să versifice idei stranii. "Dacă te
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mai șfichiuitor îmi pare a fi fost Gala Galaction, preot cu idei socialiste, care a dat zeci de definiții anilor de „secetă și prăpăd” prin care înota: „vremuri de învălmășag și zăgazuri rupte”, „amărîte și falimentare”, „strîmtorate și necăjite”, „de arșiță sceptică și libertină”, de „vastă apostazie la modă”. Vremuri anormale, eronate, de zguduiri, excese, violențe: „Stridența și înfrigurarea vieții actuale - vitupera autorul romanului Papucii lui Mahmud în articolele sale duminicale - sînt minciună și deșertăciune”.8) „Epoca petrolului, a exportului bănos
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cu brațele întinse, sorbind glasul care, ca un fior, picura din sufletul lemnului în sufletul meu”. 13. „Gratie și Palamon”, în Viața Romînească, 8, vol.31, 1913, p. 88: „Pe sub sprîncenele lui stufoase, călugărul privea rostogolirea rară și măreață de pe Arșiță, clădăraia din ce în ce mai înaltă a munților din față și toată uriașa revărsare a codrilor, ca un stăpîn nepăsător și sătul. Nici un fior, nici o descumpănire în el”. Cu totul diferită e reacția tovarășului său de drum, om tînăr și curios. 14. Opere
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Apoi cum însuși arată, într-un fragment din Geniu pustiu: "Într-o zi frumoasă de vară, îmi făcui legăturica, o pusei în vîrful bățului și o luai la picior, pe drumul cel mare împărătesc. Holdele miroseau și se coceau de arșița soarelui..." Pentru a trece granița austriacă, el avea pașaportul căpătat încă din toamna anului trecut, "pe zabavă tot pe 11 luni", așa că tot pe la Mihăileni a trebuit să treacă și apoi să iasă la drumul cel mare împărătesc, care lega
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Nicolae Panaite se descrie, finalmente, ca un homo viator printre verbele și substantivele alături de care se visează un Noe postmodern: "într-un imperiu al poverii și al verbelor/ întins până la pârâul mongol/ călătoresc într-o arcă de substantive/ ieșind din arșiță clorofilă alcool ... // (...)// în călătoria mea din amurg,/ mă opresc deasupra unde au fost "Trei salcâmi",/ și cad în genunchi pentru rugăciunea de-nviere,/ în dangăt de clopot și-n lătrături de câini.// un cărbune plutitor mi-a atins chipul/ unde
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
verdictelor; aluzie ironică la lipsa de profesionalism a muntenilor. 25 r. 30 34 : „ocupat 30 de oare pe săptămână cu școala primară, plus dusul și întorsul de 2 ori pe zi, cine știe de unde, prin ploaie și noroi, ger sau arșiță, cum se întâmplă, nu e lucru tocmai ușor pentru omul vrâstnic și greoi.” înșiruirea condițiilor grele pe care le suportă zilnic dascălul bolnav și vârstnic, privite nu ca o lamentare, ci ca o motivare pentru eventualele acuze superficiale de întârziere
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
pierdere semnifică moartea, este culoarea cea mai dinamică din toată gama. Roșul corespunde corpului, planurilor fizic și material. Din acest punct de vedere se opune albastrului, culoarea spiritului. Polaritatea sa este yang, masculină și activă. În plan psihologic, roșul reprezintă arșița trupului, adică dorința, libidoul. Forța lui se exprimă în pulsiunile vitale și sexuale. Domnește asupra instinctelor și asupra emoțiilor. Expresiile populare exprimă clar aceste noțiuni: «roșu de furie», «a vedea roșu în fața ochilor» sau a roși, fenomen ce reflectă emoția
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
dintre cei întunecați aduc pe capul pămîntenilor șapte nenorociri pentru că nu voiau să se pupe cu Satana. A patra nenorocire este incendierea soarelui astfel ca prin dogoarea mărită cum scrie la 16,9: ,,Și oamenii au fost dogoriți de o arșiță mare și au hulit numele lui Iahwe care are stăpînire peste aceste urgii și nu s-au pocăit ca să-i dea slavă.” Cred că este vorba de seceta din vara anului 377 care a dus la o lipsă cumplită de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
celor 1000 de zile (regia Charles Jarrott, cu Richard Burton, Geneviève Bujold), Ultimul domiciliu cunoscut (regia José Giovanni, cu Lino Ventura), Bulevardul romului (regia Robert Enrico, cu Lino Ventura, Brigitte Bardot), Creierul (regia Gérard Oury, cu Jean-Paul Belmondo, Bourvil), În arșița nopții (regia Norman Jewison, cu Sidney Poitier), Clanul sicilienilor (regia Henri Verneuil, cu Jean Gabin, Alain Delon, Lino Ventura), Mayerling (regia Terence Young, cu Omar Sharif, Catherine Deneuve). (Informații selectate din Fondul Adrian Marino, vol. 16, BCU Cluj) 1970-1980 Evoluții
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
198 Imposibila iubire (1984) 234, 243-244 Independența României (1912) 18, 51-53, 55-56, 280 Instanța amână pronunțarea (1976) 192, 196 Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii (1980) 158 Î Împușcături pe portativ (1967) 124 Împușcături sub clar de lună (1977) 192-193 În arșița nopții (In the Heat of the Night) (1967) 188-189 În sat la noi (1951) 20, 61, 67, 76, 80-82, 85-86, 136, 206 Încrederea (1986) 234 Întâlnirea (1982) 234, 241 Întoarcere la dragostea dintâi (1981) 234 Întoarcerea lui Magellan (1974) 191
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
amicii săi tocmai atunci, când, cum zice proverbul, se apropia de mal, și a fost nevoit să plece nevindecat deplin din Dobling, lângă Viena, unde fusese internat. Eminescu a fost pentru toți ca un vânt îmbălsămat care vine să tempereze arșița prea mare a verii. El a venit atunci când spiritele tuturor erau înfierbântate, erau cuprinse de patime, și cu cânticele sale în care se concentra visul, gândul și dorința fiecărui individ a rupt coaja ce acoperea gura vulcanului, lăsând astfel ieșire
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
aproape, Să-mi spuie al tău nume pe închisele-mi pleoape”. Și, băieții, s-au ținut de cuvânt. înmormântarea s-a făcut abia, în ziua de 17 iunie, într-o sâmbătă, pe la orele 4 după amiaza, din cauza marei și sufocantei arșițe, ce se lăsase asupra orașului. Cheltuielile le-a suportat ministerul instrucțiunii publice, după stăruința fostului secretar general Profesorul Ștefan C. Mihăilescu, bun prieten și mare admirator al defunctului. Lume multă intelectuală: literați, ziariști, advocați, medici, artiști dramatici, pictori, sculptori și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
soarelui. La încheierea unui ciclu, astrul solar vine să se odihnească pe "creanga de aur" a Pomului Vieții.79 Izvor al vieții și al morții, soarele este întruchiparea luminii diurne, focul uranian, dătător de viață, purificator, dar și distrugător, prin arșița și seceta pe care le provoacă. Ca simbol al veșnicei reîntoarceri și al centrului, soarele este nemuritor, el este cel care reglează, prin echinocții și solstiții, viața satului patriarhal. De-a lungul timpului, soarele a cunoscut o multitudine de simboluri
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
280 S. Fl. Marian, Nașterea la români, Ed. cit., p. 19. 281 Ibidem, p. 43. 282 Nicolae Cojocaru, Op. cit., p. 272. Numele "Svarog" se mai întâlnește azi în Bucovina: Când fânul cosit pe câmp s-a uscat prea tare de arșiță, se spune că-i "sfarog". (p. 272) 283 Ibidem, p. 283. 284 Nicolae Macovei, mss. 285S. Fl. Marian, Nașterea la români, Ed. cit , p. 48. 286 Ibidem, p. 32. 287 Ibidem, pp. 100-101. 288 Ibidem, p. 121. 289 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și mântuirii creștine este o lungă cale a rugăciunii noastre, deschisă către Dumnezeu. Să ne gândim pentru o clipă și prin contrast și la starea acelor suflete, peste care a pus stăpânire lipsa de rugăciune, cu pustiul secetei sufletești. Sub arșița acestei stări, se usucă în suflete sentimentele duhovnicești și florile care zidesc virtuțile. Și în această stare de pustiire sufletească se strecoară pe neobsevate în firea noastră, îndeletnicirile rele și rătăcirile sufletești. Procesele purtate pentru calomnii, furturi, crime, neînțelegeri sunt
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cu ou proaspăt și zahăr, must de pădurețe, mujdei de usturoi, zeamă din rădăcini de hrean, sirop de ridichi negre (scobite, În care se pune zahăr sau miere de albine) sau sirop din rădăcini de pătlagină. ANTITERMICE Pentru scăderea temperaturii (arșiței, fierbințelii), se folosesc: Ceai din coajă de salcie, de flori de soc, trifoiște, de flori de tei, de mușețel, de mentă. Băi cu fierturi din frunze de nuc, năjiță, dârmoz, muștar, salcie. Cataplasme cu oțet din vin fiert, cu care
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
urmare a căldurii mari, din curent, din oboseala ochilor, din plâns repetat, de la transpirația abundentă care curge În ochi, din "peri răi", dintr-o pară de foc sau de la țesălatul cailor. Afecțiunea se manifestă prin Înroșirea ochilor, lăcrimare puternică, mâncărime, "arșiță În lumina ochilor", junghiuri la tâmple și Înțepături În privire. Comprese cu apă rece, cu ceai de mușețel, de albăstrele, de dedițel, isop, lumânărică, nalbă mare, sita zânelor și sulfină, cu rouă adunată de pe spini "voinici" ori cu lapte de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]