6,475 matches
-
instala o nouă licență se procedează astfel: 1. Se face logarea din fereastra SAP Logon - prin apăsarea butonului -Log on-. 2. Se face logare în fereastra ce apare ca -User se va specifica “SAP*” iar ca parolă „minisap” 3. În arborele de meniuri se va alege din - Favorites Administer SAP Licenses-. 4. Se apasă butonul -Old Licensesși apoi butonul -Install -. 5. În fereastra -Install Old Licensese copie numărul din system și data expirării(Expires On) și cheia (Key) dintr-un email
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
apare -SAP Logon 710 din tabul - Systemsse apasă butonul de -Log On-(Logare); 4. Se face logarea prin specificare numelui utilizatorului (pentru versiunea TRIAL se folosește BCUSER) și a parolei (pentru TRIAL este „minisap”) se apasă apoi Enter; 5. Din arborele de meniuri - SAP menuse alege ToolsABAP workbechDevolopment - User Interface -SE38 ABAP Editor, se face dublu clic pe acesta din urmă; 6. În fereastra ce apare se specifica numele noului program (nume ce obligatoriu trebuie să înceapă cu Y, Z), se
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
de sarcini. Structurile de divizare a muncii au fost introduse și încă sunt folosite de Departamentul de Apărare al S.U.A. ca unealtă de bază pentru conducerea proiectelor. Standardul precizat de acest departament definește structura de divizare a muncii ca „ un arbore orientat spre producție compus din echipamente fizice, programe, servicii, date și spații de desfășurare a muncii... Această structură arată și specifică produsele ce se proiectează sau se produc și leagă elementele de producție ce trebuiesc îndeplinite între ele și cu
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
pentru configurarea afișare subsarcini. trimiterea sarcinii pe un nivel ierarhic superior - outdentare. trimiterea sarcinii pe un nivel ierarhic inferior (transformarea ei în subsarcină a sarcinii precedente) - indentarea. activarea afișării subsarcinilor. ascunderea subsarcinilor ascunderea unor elemente ale sarcinii. stabilirea nivelului - adâncimii arborelui ierarhic - pentru afișarea subsarcinilor. Pentru formatarea textului se poate folosi: În ceea ce privește opțiunile din bara de meniu principal: File este pentru lucrul în mod general cu fișierele - creare, deschidere, închidere, salvare, salvare sub alt nume, opțiuni legate de imprimare, opțiuni de
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
2. Creați un proiect nou pe baza șablonului „Home Move”. Mutați folosind prindere și depunere cu mouse-ul (drag-and-drop) sarcina „Five to eight weeks before” dedesubtul lui „Day of the move”. Pentru a vedea doar sarcinile relevante specificați prin „show” adâncimea arborelui de subsarcini. Realizați același lucru dar prin comenzi prin tastatură(sau comenzi din meniuri) mutând sarcina „Day of the move” pe prima poziție. Faceți o copie a ultimei sarcini „One to two weeks after...” și inserațio după prima sarcină din
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
specificul realităților întâlnite. În proza de reconstituire a trecutului românesc, istoricul și literatul vor conlucra fructuos, dând adevărate fresce social-politice ale timpului evocat. Scriitorul traversează cu dezinvoltură secolele, coborând, ca în Pe aripa vremei (1923), până la descălecat, spre a descifra arborele genealogic al familiei sale, sau, mai aproape, precum în Acum o sută de ani (I-II, 1935), pentru a susține cronica principalelor evenimente petrecute între 1834 și 1835 în Țările Române. Privirea scrutează mai întotdeauna relieful uman, ca în Dincolo de
GANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
M. Kosslyn și al colaboratorilor săi, efectuat Încă În 1978, pe un eșantion de subiecți cărora li s-a prezentat harta unei insule imaginare având pe suprafața ei diverse marcaje (o plajă, o colibă, o fântână, un mic lac, un arbore, niște ierburi și un grup de stânci) și care au trebuit să memoreze harta În cauză, urmând să o redeseneze ulterior din memorie, s-au constatat câteva lucruri importante. Conform comentariului lui Mircea Miclea, timpul de reacție este o funcție
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
prin atacul „contra lui Coșbuc și Goga”. Revista conține și traduceri din Corneille, Lenau, Shakespeare. Alți colaboratori: Elena Farago, C. Ramură, H. Sanielevici, D.V. Țoni, C. Beldie, Constantin Graur, I. Nisipeanu, Christea N. Dimitrescu (Cridim), Pavel I. Papadopol, Zamfir C. Arbore, Cezar P. Oardă, Ioan Băjescu-Oardă. C.A.
DUNAREA DE JOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286918_a_288247]
-
păcate, proza originală nu transgresează hotarele minorului agreabil: Lucia Demetrius (Darul lui Moș Crăciun), B. Râpeanu, I. V. Scânteie. Tot aici, Cezar Petrescu publică un text tributar comandamentelor regimului (Femeia sovietică). Apar recenzii la romanele Rogojina de Mircea Damian, Petru Arbore de Eugen Relgis, Sfârșit de veac în București de I. M. Sadoveanu (semnează Vintilă Corbul), Dușmănie de Petru Dumitriu, Desculț de Zaharia Stancu, Mama de Maxim Gorki. Revista publică câteva însemnări ale principesei Martha Bibescu, intitulate La „gura sobei” cu
FEMEIA SI CAMINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286980_a_288309]
-
balada sinuciderii prin descoperirea caracterului iluzoriu al chipurilor narcisiace, reluată în Balada celor trei puncte de vedere - texte emblematice pentru întreaga lui operă, sunt raportabile în absolut la romantismul german (Erlkönig de Goethe) și în imediat la Pățania teologului cu arborele de Ioanichie Olteanu („Revista Cercului Literar”, ianuarie 1945). Ele asigură unitatea unei opere așezate sub semnul unitar al Ideii platonice (de la Odă la o pădure abstractă din 1945 la Poemul exorcist din 2000), răsfrânte de o diversitate înșelătoare a formelor
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
1990. Antologii: Pui de lei - 1877. Antologie din literatura independenței naționale, pref. edit., București, 1977; I.L. Caragiale în conștiința contemporanilor săi, pref. edit., București, 1990 (în colaborare cu Stancu Ilin). Repere bibliografice: Lucian Raicu, Spiritul autentic, RL, 1977, 18; Grigore Arbore, Cărțile independenței, VST, 1977, 22. D.Gr.
FLOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287028_a_288357]
-
Cântă, o, limbă a mea, lupta din glorioasa bătălie) și e inspirat din al nouălea imn din Imnurile zilei compuse de Prudențiu; „bătălia” la care se referă Venantius este înfruntarea dintre Adam și Cristos, dintre păcat și mântuire, dintre lemnul arborelui din Paradis și lemnul crucii. Cel de-al doilea începe cu versul Vexilla regis prodeunt (Iată că se arată însemnele Regelui) și este compus după schema imnului ambrozian: sunt imnuri care au fost apoi folosite în mod curent în slujbele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
câmpia aridă, „singur voievod” în „sufletul acelor bărăganii” (originalele modulații lexicale apar de pe acum), „mușcat” de esențiale întrebări: „De unde vin? Ce vreau? Și cine sunt?” și bântuit de himera seducătoare a unor „păduri sâlhoase”. Ca urmare a ardentului său vis, arborele devine umblător, dar „vâlfele eterne”, scaieții și pietrele îl blestemă să rămână veșnic fugar. Ajuns în codru, unde e primit regește, arborele devenit cerb se privește în „ochiul apei” și, uimit de sine, „stă visător, smerit, ca un copac”. Interpretabil
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
Și cine sunt?” și bântuit de himera seducătoare a unor „păduri sâlhoase”. Ca urmare a ardentului său vis, arborele devine umblător, dar „vâlfele eterne”, scaieții și pietrele îl blestemă să rămână veșnic fugar. Ajuns în codru, unde e primit regește, arborele devenit cerb se privește în „ochiul apei” și, uimit de sine, „stă visător, smerit, ca un copac”. Interpretabil în paradigma Luceafărului eminescian, poemul dădea indicii despre fantasmele ce-l vizitau pe necunoscutul autor și de preferința lui pentru modul baladei
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
că ideile, motivațiile și valorile unui om depind în mai mare măsură de propria sa biografie și de mediul în care a fost educat decât de el însuși. Așa s-a născut „dosarul de cadre”, o inițiativă foarte asemănătoare cu arborele genealogic care dovedea statutul de nobil în Evul Mediu, și care înregistra detaliile biografice și de mediu familial al candidatului la ascensiunea socială și politică în comunism. Invers decât liderii comuniști, majoritatea populației cuprinse în sistem, de la muncitori și manageri
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
GRUIA, Stelian (pseudonim al lui Stelian Iațentiuc; 16.IV.1933, Arbore, j. Suceava - 16.X.1996, București), prozator și poet. G., care se trage dintr-o familie de țărani, a absolvit Liceul Comercial din Suceava (1952), iar după trei ani urmați la Facultatea de Filologie a Universității din București (1952- 1955
GRUIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
dată, zorii, ca vestitori ai libertății îndelung așteptate. Poetul e doar un sol, un drumeț, un călător, un cântăreț, nu o dată pribeag, termeni ce introduc într-o altă constelație, încât, dacă ar fi reprezentați grafic, s-ar obține un adevărat arbore al structurilor lirice. Începând cu volumul Din umbra zidurilor, se vor resimți în poezia lui tot mai accentuat influențe simboliste, cu motivele specifice curentului: toamnele, parcurile, culorile, drumurile, trenurile, spleenul, starea maladivă, ca în Apus, În noapte, Citind pe Baudelaire
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
feministă. Publicația a devenit cu timpul una sămănătoristă, aici colaborând G. Coșbuc, Zaharia Bârsan, Tudor Pamfile, I. Dragoslav, dar și o bună parte a condeielor feminine notabile în epocă: Sofia Nădejde, Elena Sevastos, Maria Baiulescu, Maria Cunțan, Ana Conta-Kernbach, Ecaterina Arbore ș.a. Ca prozatoare, H. a fost atrasă de analiza psihologiei feminine sau infantile, dar și de atmosfera confruntărilor etnice din Transilvania. Cele mai multe dintre scrierile ei sunt schițe și nuvele, reunite în volume precum Aur!... (1893, semnat Th. Costan), Spre fericire
HODOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287440_a_288769]
-
drept la Universitatea din Iași. Încă din timpul liceului și al studenției lucrează ca redactor la ziarele „Ziua” (1933), „Grai moldovenesc” (1935), „Opinia” (1935-1939). După absolvirea facultății se dedică publicisticii. De la „Opinia” trece redactor la „Prutul” (1939-1944, unde semnează D. Arbore și Al. Arbore), „Momentul”, „Drapelul”, „România liberă” (1945-1950). Între 1951 și 1958 este profesor și director de școală, din 1958 până în 1967 activează ca metodist la Școala Populară de Artă din Iași, iar din 1966 până la pensionare, ca redactor la
LEON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287777_a_289106]
-
din Iași. Încă din timpul liceului și al studenției lucrează ca redactor la ziarele „Ziua” (1933), „Grai moldovenesc” (1935), „Opinia” (1935-1939). După absolvirea facultății se dedică publicisticii. De la „Opinia” trece redactor la „Prutul” (1939-1944, unde semnează D. Arbore și Al. Arbore), „Momentul”, „Drapelul”, „România liberă” (1945-1950). Între 1951 și 1958 este profesor și director de școală, din 1958 până în 1967 activează ca metodist la Școala Populară de Artă din Iași, iar din 1966 până la pensionare, ca redactor la săptămânalul „Cronica”. A
LEON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287777_a_289106]
-
2002. Antologii: Antologia Dobrogei, București, 1928 (în colaborare cu Apostol D. Culea). Traduceri: Eugène Fromentin, Dominique, București, 1922; Alphonse Daudet, Scrisori din moara mea, București, 1923, Din uimitoarele isprăvi ale lui Tartarin din Tarascon, București, 1942; Ivan Turgheniev, Anciar sau Arborele morții, București, [1912]; N. Iorga, Istoria românilor și a civilizației lor, București, 1929; Tălmăciri alese din Sf. Ioan Gură-de-Aur, București, [1937]; Samuel Smiles, Ajută-te singur sau Caracter, purtare și stăruință, București, [1935]; Viețile Sfinților, I-VII, București, [1934-1941]; Nicholas
LASCAROV-MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]
-
cumva obligați să menționeze corect și veniturile. Familia este indisolubil legată de locuință și gospodărie. Înregistrarea unor date cu privire la felul locuinței (bloc, casă etc.), la vechimea ei, la parametrii ecologici ai locuinței și gospodăriei (dependințe, plasament etc.), precum și informațiile cu privire la arborele genealogic și la rutele mobilității geografice și profesionale ale membrilor și antecedenților lor sunt deosebit de importante. Chestionarele (fișe de gospodărie, spițe de neam, alte genuri de chestionare cu întrebări factuale) ce urmăresc colectarea unor date de acest fel, adică mult
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
raporta explicit la altele și fără pretenții de generalizare. Ceea ce nu înseamnă că în demers nu se angajează concepte și teorii științifice, obiective. El rămâne însă o analiză intrinsecă. Se pot realiza astfel monografii de familie, iar dacă introducem și arborele genealogic, ajungem la prezentarea unui „neam”. Multe romane și filme artistice au avut ca subiect descrierea vieții unor familii mai mult sau mai puțin vestite și a unor „neamuri”, așa cum este și Neamul Șoimăreștilor de M. Sadoveanu. Însă oricât de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
așa de mare ca în trecut. Există o memorie genealogică și în condițiile de astăzi - când oamenii se identifică mai mult cu apartenența la partide, asociații, cluburi etc. -, dar ea nu depășește în general mai mult de trei generații. Reconstituirea arborelui genealogic pe o perioadă mai întinsă de timp este o preocupare rară la cetățenii de rând. În societățile exotice („primitive”) însă, raportarea la grupul de descendență (descent group) colorează întreaga viață individuală și colectivă. Drepturile, îndatoririle și privilegiile sunt acordate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a fost surprins de extensiunea a ceea ce el a numit „universul parentalității”; amplitudinea relațiilor de rudenie era mai mare pe dimensiunea transversală, pe linia colateralității, dar funcționa - e adevărat că foarte selectiv - și o memorie genealogică. Deși în societatea contemporană arborele genealogic și-a pierdut din semnificație pentru marea masă de oameni, apelul la el este în genere o sursă de mândrie. Mai mult sau mai puțin conștientizat, sentimentul filiației în timp, o depășire a condiției individualității temporare, apelul la „rădăcini
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]