1,588 matches
-
I, 249-268; Moraru, Semnele, 185-190, 190-203; Tomuș, Mișcarea, 254-257, 262-265; Piru, Ist. lit., 523-524; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 184-204; Nicolae Manolescu, „Ia te uită ce Don Juan”, RL, 1982, 3; Gorcea, Structură, 78-81, 151-159; Livescu, Scene, 190-193; Simuț, Diferența, 107-170; Manolescu, Arca, III, 190-215; Dimisianu, Lecturi, 137-145; Marcea, Concordanțe, 232-236; Țeposu, Viața, 166-172; Gheorghiu, Reflexe, 29-33, 55-65; Dimisianu, Roman și personaj, RL, 1984, 25; Nicolae Manolescu, Castor și Pollux, RL, 1984, 27; Paul Dugneanu, Nicolae Breban, „Drumul la zid”, LCF, 1984, 37
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
și mai mari de muncitori. Stoian solemn, la tribună : „Tovarăși, dragii mei tovarăși, trăim astăzi, împreună, unul din marile momente revoluționare ale patriei noastre, naționalizarea tuturor întreprinderilor !”. Tăietură de montaj păstrându-se cuvintele lui pe coloana sonoră : din nou marea arcă metalică aeriană, vestind lumea nouă, un imens drapel roșu se desfășoară spre pământ la mijlocul ei, prim- plan pe pânza roșie prin care răzbate strălucirea soarelui, sirene, strigăt uriaș al mulțimii. O secvență demnă de Eisenstein sau Riefenstahl. Ea este precedată
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cu teroriști, Bistrița, 2000. Repere bibliografice: Andrei Moldovan, Acel fel de proză, TR, 1995, 5; Alex. Ștefănescu, Mai mult eliptic decât concis, RL, 1995, 23; Olimpiu Nușfelean, Din memoria satului ardelean, CNT, 1995, 36; Rodica Dragomirescu, O carte de interviuri, „Arca” (Arad), 1996, 7-9; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 279-280. Ct.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288858_a_290187]
-
Aionios. Armonii ale paradisului spiritual, București, 2001; Eudaimonia, pref. Alexandru Balaci, București, 2001; Ochiul luminos, București, 2002; În căutarea împărăției, București, 2003. Repere bibliografice: Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 245; Petru M. Haș, „Ce-ți trebuie ție, băiat sărac, vastă marea?”, „Arca”, 2000, 1-3; Veronica Chinde, Poezia ca punct de sprijin pentru suflet, ST, 2000, 4; H. Zalis, Note despre lirismul penetrant, VR, 2000, 5-6; Liviu Capșa, Tineri poeți basarabeni, TMS, 2001, 11; Adrian Dinu Rachieru, Portret în mișcare. Vlad Neagoe, „Reflex
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288382_a_289711]
-
în literatură, imunitatea față de domeniul politic...". Ana Blandiana vede în noua serie, "simbolul unui început nou în condițiile unei libertăți care începea să spere că va fi în stare să semene cu cea veche". Pentru Marcel Petrișor, Convorbirile sînt o "Arcă noemică și transportatoare prin vremi a acelor poveri noetice, dialectice și problematice, care-și așteaptă încă dezlegarea. Ospitalitatea practicată cu exigență", de către publicația noastră, oferă colaboratorilor, cum remarcă Maria Carpov, "un cadru mult rîvnit, intrarea într-o comunitate care obligă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
răspunde cu cuvintele din cartea lui Eno, adică izvorul înțelepciunii din acele vremuri. Tertulian pe la începutul se-colului lll al erei noastre, spune despre aceeași carte, că a fost scrisă mult înaintea potopului și a fost salvată de Noe în arca lui spre a fi dăruită neamului omenesc. Numai că Satana a fost mai șmecher și rău i-a prostit pe goimii cap de lut cu făcătura mozaicilor. Dar dispariția filistenilor/canaaniților de pe teritoriul Palestinei, nu a fost un fenomen normal
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
română contemporană, I-II, introd. edit., București, 1974; Lucian Blaga, Poezii, București, 1982; Al. Davila, Vlaicu Vodă, pref. C. Ciuchindel, București, 1988 (în colaborare cu C. Ciuchindel); George Acsinteanu, Piatra neagră. Convoiul flămânzilor, pref. Al. Piru, București, 1990; Ionel Teodoreanu, Arca lui Noe, pref. edit., București, 1991, Secretul Anei Florentin, pref. edit., București, 1992; Vasile Alecsandri, Poezii. Despot Vodă, București, 1995; Tudor Vianu, Scriitori clasici români, pref. edit., București, 1998; I.L. Caragiale, Momente și schițe, pref. edit., București, 2000; Petre Pandrea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288464_a_289793]
-
Pictura murală de la Hurezi - variantă postbizantină a stilului academic paleolog - dovedește un program iconografic foarte răspândit În mediul pictural atenian și cretan din secolele XVI-XVII, introdus și În pictura românească: Scara lui Ioan Climax, Scara lui Iacob, Viața adevăratului călugăr, Arca creștinătății, Moartea lui Efrem Sărul, Buna Vestire, imnuri de nuntă, Fecioara Protectoare. În plus, acești pictori, cu ajutorul unor iconografi renumiți, de exemplu arhimandritul Ioan sarețul mănăstirii și mare Învățat - au introdus În programul pictural imagini ale unor sfinți autohtoni (Nicodim
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
temă, de neocolit. SCRIERI: Galeria oamenilor politici, București, 1935; ed. București, 1991; Eroii revoluției ruse, București, 1937; ed. București, 1938; Galeria dictatorilor, 1938; Oameni și aspecte din istoria aromânilor, București, 1940; Fiul lui Dumnezeu. Fiul Omului, I-III, București, 1942-1943; Arca lui Noe, București, f.a. Repere bibliografice: Anton Balotă, „Galeria oamenilor politici”, CL, 1936, 1-3; G. Călinescu, „Galeria dictatorilor”, ALA, 1936, 799; C. Stelian, „Galeria dictatorilor”, „Analele Romanului”, 1938, 4; C.G. [Const. Gerota], „Eroii revoluției ruse...”, CL, 1938, 1-5; N. Crevedia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286759_a_288088]
-
enigmă, Iași, 1970; Missa Solemnis, București, 1971; Poezii, Iași, 1972; Poemul de purpură și alte poeme, Cluj-Napoca, 1974; Diotima, Iași, 1975; Marea înfățișare, Iași, 1977; Zidirea și alte povestiri, București, 1978; ed. 2, îngr. și postfață Luca Pițu, Iași, 1990; Arca, pref. Ștefan Aug. Doinaș, Iași, 1979; Poeme - Poems, ed. bilingvă, tr. Donald Eulert și Cornelia Hâncu, introd. Donald Eulert, Iași, 1980; Inel cu enigmă, postfață Laurențiu Ulici, București, 1981; Poezii, București, 1996; Descoperirea României - The Discovery of Romania, ed. bilingvă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
numele celebre: Cari trâmbițați pe toți nesățioșii Și unde duceți voi atâtea glorii? De bani și glorii, pe toți virtuoșii Și toți târâitorii de hlamide, Proza lui Anghel, puțină și impopulară, este excepțională. Ea revoluționează arta scrisului. Dintr-o proiectată Arca lui Noe (trecînd peste alte încercări) n-au rămas decât fragmente, în care, sub pretextul experienței școlare a domnului Hube, profesor neamț, se înșiră observații despre tot ce mișună în viață. Poezia mobilelor vetuste găsește și aci un poet cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
romanelor se descoperă două idei obsedante: fie separația morală între Moldova și Muntenia, dând naștere de pildă la conflicte de ordin casnic, fie dreptul la confort sufletesc al bărbatului, îndeobște scriitor. Bal mascat, Fata din Zlataust, Crăciunul de la Silvestri, Lorelei, Arca lui Noe, Secretul Anei Florentin, Fundacul Varlamului, Prăvale-Babă, Tudor Ceaur Alcaz, Hai-Diridam nu adaugă nimic valabil peste seria La Medeleni. În ultimul roman găsim totuși grațioase versuri. C. STERE Fiind împiedicat de anume considerente să-și publice memoriile direct, C.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
când copacii mi-o spune Majestate! Ștefan Stănescu claudelizează: Îmi apropii mult auzul, să-l atingă marea-Ți voce, Cum truditele Picioare fruntea veșnicei mirese, Totuși un al treilea Clarul ar fi știut să Ți-l evoce: Era visul însuși (Arca închide doar perechi alese). Dan Botta, "corsican prin mamă", pastișează pe Paul Valéry în românește și franțuzește: J'eusse voulu, d'amour portant les pîles chaînes, Me fier mollement à la prore des nues. Constantin Nissipeanu se cufundă suprarealistic în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Cristos, pe care evreii l-au răstignit iar netrebnicii romani au disprețuit cuvintele predicii rostite despre el: apropiați-vă de mine să ascultați cuvântul lui Dumnezeu, în numele aceluia care v-a creat și v-a salvat de apele potopului în arca lui Noe». Imediat, la cuvintele sale, toate acele păsări, apropiindu-se, l-au înconjurat și, fără niciun ciripit, timp de o jumătate de zi, atente la cuvintele omului lui Dumnezeu, au rămas liniștite admirând fața predicatorului. Cetățenii romani și toți
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și de creștere. Acest „miracol” literatura română Îl datorează criticii, a cărei forță e de fapt În avantajul scriitorilor. CÎți dintre aceștia nu și-au asigurat supraviețuirea și chiar o posteritate comodă, doar pentru că au fost Îmbarcați pe acea somptuoasă arcă a lui Noe care este Istorii, lui G. Călinescu! Nici unul din cei 11 poeți de care se ocupă Eugen Simion ( Într-un eseu dedicat poeților Întemeietori e de Înțeles că problema valorii estetice nu-l preocupă În primul rînd pe
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Istoria literaturii române - Storia della letteratura romena, ed. bilingvă, îngr. trad., pref. Nicolae Florescu, București, 2001; Ernesto Ferrero, Barbă-Albastră, București, 2002; Guido Ceronetti, Tăcerea trupului, București, 2002; Fosco Maraini, Tibetul secret, București, 2002; Alessandro Baricco, Novecento, București, 2002; Angelo Palego, Arca lui Noe, București, 2003; Umberto Eco, Pliculețul Minervei, București, 2003. Repere bibliografice: Dan Zamfirescu, Accente și profiluri, București, 1993, 157-162; Teodor Vârgolici, O lucrare monumentală, ALA, 1997, 371, 1999, 478; Teodor Vârgolici, Receptarea literaturii universale, ALA, 2001, 555. Il. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289557_a_290886]
-
pe care-o trăgeam după noi. în China, pe canalul Huang-Ho sau cum i-o fi zicînd, patru sau cinci hamali trag la edec, de pe mal, cu o viteză de o milă pe oră, o joncă mătăhăloasă și încărcată-vîrf, dar arca asta pe care-o trăgeam noi parcă avea plumb în ea, într-atît de greu se mișca. Se întunecase, dar trei felinare fixate în greementul vasului Pequod ne luminau, slab, calea; cînd ne-am apropiat ceva mai mult, l-am văzut
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
era altceva decît un leviatan. De fapt, în lumina celui mai strict adevăr, această legendă ne apare întocmai ca aceea a lui Dagon, cunoscutul idol al filistenilor, cu înfățișare de pește, de animal și de pasăre, care, fiind pus în fața Arcei lui Israel și-a lepădat capul de cal și amîndouă palmele, rămînînd doar cu trupul său de pește. La fel, îngerul tutelar al Angliei este un vînător de balene, unul din nobila noastră tagmă; iar noi, harponiștii din Nantucket, am
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ei să vadă vreun alt om în afară de niște marinari ca și dînșii, la bordul vreunei alte corăbii; încît, dacă li s-ar da vestea că a venit din nou Potopul, ei ar replica: „Nu-i nimic, băieți, noi sîntem în Arcă!“ Avînd în vedere că în largul coastei apusene a Iavei, în imediata vecinătate a strîmtorii Sund au fost capturați numeroși cașaloți - aproape întreaga regiune înconjurătoare fiind considerată de vînători ca o zonă deosebit de prielnică expedițiilor - pe măsură ce se apropie de Capul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
căror speță a dispărut aproape în întregime, fosilele descoperite ulterior, în așa-numitele formațiuni terțiare, par să constituie legătura sau cel puțin inelele intermediare între ființele preistorice și cele despre care se spune că urmașii lor depărtați au intrat în Arca lui Noe. Toate balenele fosile găsite pînă-n prezent aparțin erei terțiare, prima care precede formațiunile geologice de la suprafața pămîntului. Și deși nici una nu corespunde întocmai vreuneia dintre speciile de balene cunoscute astăzi, ele seamănă îndeajuns cu acestea, ca aspect general
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ar fi individualitățile. Balena despică mările într-o vreme cînd continentele încă nu ieșiseră la suprafața apelor; ea a înotat cîndva deasupra locurilor unde se înalță astăzi Tuileriile, castelul din Windsor și Kremlinul. în timpul potopului lui Noe, ea a disprețuit Arca; iar dacă lumea va fi vreodată din nou cotropită de ape, așa cum Olanda se lasă inundată pentru a-și stîrpi șobolanii - balena cea veșnică va supraviețui și, ridicîndu-se pe coama cea mai înaltă a talazurilor ecuatoriale, își va azvîrli spre
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ascundea, pare-se și o cruzime atotcuprinzătoare, combinată însă, uneori, cu un soi de umor greoi, împiedicat, astmatic, pigmentat în răstimpuri cu vreo glumă răsuflată, de felul acelora pe care și le vor fi spus, ca să-și treacă timpul, locatarii Arcei lui Noe, adunați la teuga în cartul de noapte. Călătorind toată viața, bătrînul dulgher nu numai că nu apucase să agonisească nici o avere, dar își irosise și brunma de avere cu care va fi plecat de-acasă. Aceasta să fi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în dezvoltare, la nivele diferite, fiind dată de coeziunea și adaptabilitatea familiei (Patterson, 2002). Cercetările întreprinse pe familii de imigranți subliniază doi factori constitutivi ai rezilienței familiei (Ionescu, 2008): valorizarea familiei de către toți membrii ei și promovarea unei viziuni de „arcă sacră”asupra familiei; familia apare ca o barcă salvatoare care-i duce pe toți membrii împreună, salvându-i și ținându-i laolaltă; recunoașterea importanței familiei lărgite ca sursă necondiționată de căldură, sprijin afectiv și economic. Alți factori componenți ai rezilienței
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
adus în discuție, literatura lui G. Călinescu, pare oarecum neașteptat, având în vedere deosebirile frapante dintre temperamentele și stilurile celor doi scriitori. Volumul Ipostaze lirice și narative (1999) se află sub semnul declarat al opiniilor exprimate de Nicolae Manolescu în Arca lui Noe. Dacă unele studii, precum cele despre polonezii Czeslaw Milosz și Wislawa Szymborska ori despre bulgarii A. Konstantinov și E. Stanev, completează tabloul răspândirii literaturilor slave în spațiul românesc, cele mai multe comentarii pun în lumină caracterele „corintice” ale lucrărilor unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
numeroase distanțări, luări de atitudine față de opiniile critice inerțial încetățenite și față de perspectivele anchilozante. Punctele de rezistență sunt eseul titular și cel intitulat Momentul actual al criticii. Acesta din urmă tratează problema reconsiderării statutului criticii, în timp ce primul - care pornește de la Arca lui Noe, eseul lui Nicolae Manolescu - reprezintă o încercare de (re)definire a romanescului. În acest scop, M.C. scotocește cu răbdare prin bibliografia problemei, constatând fie relativismul definițiilor, fie tendința generalizărilor forțate. Paradigma pentru care optează are în centru conceptul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288027_a_289356]