2,138 matches
-
se îndreaptă atunci în direcția corespunzătoare focului. Când ceva atrage atenția, senzația este dependentă de mișcare, iar mișcarea de senzație. Este filosofia pe care se clădește întreaga teorie funcționalistă a lui Dewey. La o analiză mai atentă de îndată întreaga argumentație demonstrează de fapt cum comportamentul este produsul unei construcții subiective, care nu are nici o legătură cu obiectul reflectat (cu focul). Dewey împreună cu J.S. Engle (1869-1949) au fost inițiatorii unui program psihologic mai laborios, cunoscut ca fiind al Școlii din Chicago
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fenomen deosebit de pregnant și cu consecințe care se fac resimțite tot mai acut la nivelul spațiului public românesc mediatizarea excesivă a certurilor și conflictelor politice. Abordarea este cea a cercetătorului nepartizan, care încearcă să evite judecățile de valoare, bazându-și argumentația exclusiv pe dovezi empirice. Pornind de la cercetarea întreprinsă, autoarea probează corelația pozitivă dintre supralicitarea mediatică a conflictelor politice și scăderea apetitului pentru implicare politică. Pornind de la astfel de rezultate, lucrarea constată complexitatea raporturilor dintre informația prezentată în știri, pe de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
2007, pp. 60-78) susține că încadrarea surprinde mai mulți factori decât teoria agenda setting, inclusiv factori culturali, specifici fiecărei societăți. Modelele bazate pe aplicabilitatea informației și cele bazate pe accesibilitatea acesteia nu pot fi însă complet izolate unele de celelalte. Argumentația lui Price și Tewksbury merge mai degrabă în direcția complementarității celor două modele, care surprind activarea unui construct mental, aplicabil într-o situație dată. Este mai probabil ca o schemă mentală să fie aplicată atunci când este mai accesibilă, însă este
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
gândurile audienței (Gross și Brewer, 2007). În sprijinul acestei afirmații, prin intermediul altor cercetări s-a descoperit faptul că cetățenii devin frustrați când observă că disputele și conflictele dintre politicieni îi împiedică să ia deciziile corecte (Hibbing și Theiss-Morse, 2002). Continuând argumentația, putem presupune că emoțiile resimțite atunci când urmărim o știre ne alimentează sau să ne întărească gândurile negative legate de politicieni și de politică, în general. Persoanele care se simt furioase sau dezgustate își pot transfera astfel de frustrări asupra celor
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
nu este valabilă"38; c) criteriul contextului: există situații în care actorii politici exprimă discursuri politice prin conținut, alteori statutul acestora conferă caracter politic unui discurs al cărui conținut nu are nimic de-a face cu politica (de exemplu o argumentație tehnică sau economică). Caracterul politic al unui limbaj este generat de situația de comunicare în care apare și nu de conținuturile vehiculate. Din această perspectivă, Patrick Charaudeau 39 distinge trei ipostaze de utilizare a limbajului politic: * limbajul politic ca sistem
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
erau considerați fanarioți, iar cei moldoveni (de obicei conservatori) de origine națională. Această receptare exclusiv xenomană a liberalilor nu s-a oprit, din păcate, aici, transformându-se, cuvântul nu trebuie să sperie, în adevărată xenofobie"223. Autorul articolului își susține argumentația printr-o serie de citate din corpusul eminescian: "Oricât s-ar zice scrie Eminescu în 4 iulie 1879 între noi și evrei este o deosebire de rasă, care nu ne permite nouă s-avem față de dânșii în împrejurări de onoare
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dezvoltă la noi jurnalismul profesionist, iar disputa cu C.A. Rosetti rămâne una dintre cele mai înverșunate polemici din istoria presei românești. Redactori la publicații adverse, Eminescu și Rosetti se disting în epocă prin superioritatea calitativă a discursurilor și prin argumentația solidă a materialelor publicate. Depășind adversitatea politică dintre gazetele la care scriu, cei doi jurnaliști ilustrează în fond două moduri de raportare la realitățile politice ale vremii și două moduri de înțelegere a limbajului publicistic. Eminescu critică "logosul apocaliptic" al
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
389 ș.a. O pondere însemnată în vocabularul eminescian o au expresiile în limbi străine: latină, franceză, germană, engleză, italiană, greacă ș.a. Din punct de vedere al ocurenței, pe primul loc se află expresiile latinești, care apar în momente cheie ale argumentației jurnalistice, pentru a ilustra afirmațiile gazetarului: ab antique, ad acta, ad absurdum, ad hoc, ad hominem, ad infinitum, ad interim, ad libitum, ad litteram, ad oculos, ad referendum, ad rem, ad valorem, anticipando, bellum omnium contra omnes, qui cito dat
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
istorisire, izvorând din timpurile exemplare și scurgându-se către sfârșit, dilatându-se, astfel, sistemul de referință al discursului și ajungându-se la o ficțiune explicativă, euristică"414. În articole interesează doar caracterul exemplar al acestor istorisiri, faptele oferind premisele desfășurării argumentației jurnalistului și ale proiecției în paradigmatic și în regim de generalitate a poveștii. b) Naționalism/ cosmopolitism. Manifestând o atitudine critică față de generația care transformă în principii absolute cunoștințele însușite la studii în străinătate, fără a ține cont de specificul autohton
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
jurnalistului. Vorbind despre această tehnică argumentativă, Monica Spiridon sublinia: "La Eminescu, imaginea pilduitoare a istoriei este confecționată din date seci și prozaice (economice, demografice sau topografice)"432. Incursiunile istorice oferă gazetarului prilejul unor analize contrastive prezent-trecut și configurează coordonatele desfășurării argumentației. Ilustrativ în acest sens este studiul "Basarabia", în care Eminescu demonstrează apartenența românească a ținutului Basarabiei, printr-o incursiune în trecutul istoric al acestei provincii, ajungând la concluzia că "acel pământ nu l-am cucerit, n-am alungat pe nimenea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și de o profunzime rar întâlnite în stilul jurnalistic românesc al epocii. c) Pasiunea pentru datele empirice. În strânsă legătură cu tehnica exemplului edificator, publicistica eminesciană cuprinde un număr impresionant de statistici, de eșantioane cifrice, de procente, menite să sprijine argumentația jurnalistului. Un exemplu în acest sens îl oferă studiul intitulat " Cestiunea israelită", publicat în paginile Timpului, în 24 mai, 12, 13, 14 și 21 iunie 1879, care abundă în informații statistice: "Dacă analizăm diferitele tocmeli agricole ce cunoaștem găsim că
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
desfășurată de C.A. Rosetti, unul dintre cei mai vehemenți adversari de polemică ai lui Eminescu. Stilul publicistic cultivat de Rosetti "își are sursa în oratoria revoluționară pașoptistă, amintind și de înflăcărarea romantică a publicisticii franceze de la 1848"490. Patosul argumentației, amploarea frazelor, trimiterile istorice, abundența repetițiilor sunt câteva dintre constantele scrisului jurnalistic cultivat de Românul. După 1880, declinul publicației este evident, iar încercările de revitalizare sunt sortite eșecului. Discutând din ce în ce mai dogmatic, Românul, pierdut în amintirile sale de odinioară și nedespărțit
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
-i ambiguitate. Publicistica eminesciană obligă discursul jurnalistic al vremii să-și înnoiască tiparele, tot astfel cum poezia eminesciană marchează intrarea lirismului românesc pe noi coordonate. Odată cu Eminescu, limbajul jurnalistic românesc își primenește mijloacele de expresie și modalitățile de construcție a argumentației discursive. Un merit incontestabil îi revine gazetarului în rafinarea și limpezirea mijloacelor de exprimare ale limbii române, într-o perioadă în care lipsa unor norme literare se face simțită în stilul greoi al publicisticii, caracterizat prin amestecul de vechi și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
faptul de a în Pitoresc și melancolie. O analiză a sentimentului naturii în cultura europeană, Humanitas, București, 1992 (ediția I, 1980), pp. 31-32, 155 ; Despre îngeri, ed. cit., pp. 18-22, 50, 79. bea, interpretabil ca restaurare a puterii generative. Menționînd argumentația lui Onias, R. Muller citează numeroase texte în care libertatea este echivalată cu creșterea desăvîrșită (a unei plante, a unui om, a unei cetăți, a unui popor), cu realizarea lor neîmpiedicată de vreo constrîngere exterioară care să greveze asupra principiului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în contradicție chiar cu statutul lor de știință, pășind pe tărîmul ideologiei secularizante. Se află în inadecvare atît față de obiectul lor, cît și față de principiile și de metodele pe care și le-au stabilit. Potrivit lui H.-R. Patapievici, care reia argumentația lui C.S. Lewis 1 și a lui Leo Strauss 2, obiectivitatea științifică devine, în acest caz, cerc vicios, fiindcă exclude tot ceea ce nu presupune. Deci nu e obiectivitate, chiar dacă demersul ei are toate aparențele unui demers științific. Spre pildă : științific
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
supranatură ar fi legitimat, potrivit unei concepții destul de larg împărtășite, dreptul mai mult, responsabilitatea, datoria omului de a studia natura (cosmică și umană), de a o administra, de a-i organiza și spori productivitatea, de a face istorie. Sprijinindu-și argumentația pe teme proprii lui Rémi Brague și lui Karl Jaspers, H.-R. Patapievici consideră că valoarea supremă a Europei rezidă tocmai în priceperea ei de a menține coprezența contrariilor, de a lucra în spațiul desfășurat de ele, privilegiind clasa valorilor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
vedem universul drept teist mai degrabă decât non-teist450. La o extremă există filosofi care "dezbracă" credința teistă de conținut intelectual, iar pe de altă parte, există filosofi care văd argumentul ontologic doar ca un alt argument deductiv și astfel lanțul argumentației este atât de puternic precum este cea mai slabă verigă. Unii ajung să considere argumentul ontologic o rugăciune extinsă și nu un efort intelectual care încearcă să demonstreze existența lui Dumnezeu iar alții consideră că majoritatea oamenilor nu pot fi
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Hartshorne se situează undeva între aceste extreme deoarece chiar dacă acesta încearcă să folosească raționalitatea pentru a justifica credința în Dumnezeu, nu este de părere că un singur argument, chiar și cel ontologic este suficient. Contrar poziției enunțate mai sus(lanțul argumentației este atât de puternic precum este cea mai slabă verigă), Hartshorne consideră că atunci când mai multe argumente se susțin reciproc, concluzia acestor argumente este de fapt, mai puternică. Se poate spune astfel că unii critici recenți ai argumentului ontologic au
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sînt discursuri, ele formează o unitate completă, chiar dacă nu sînt constituite decît dintr-o singură frază. Discursurile, în calitate de unități trans-frastice, sînt supuse regulilor de organizare în vigoare într-un grup social determinat: reguli care guvernează o narațiune, un dialog, o argumentație etc.; reguli care se referă la planul textului (un fapt divers nu poate fi împărțit în același mod ca și o disertație sau un ghid de utilizare etc.), la lungimea enunțului etc. Discursul este orientat El este orientat nu numai
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
care este îndemnată să se identifice. În cazul comunicării științifice, publicul nu este tratat ca un co-enunțiator obișnuit (care ar putea în orice moment să întrerupă enunțiatorul), ci ca un auditoriu universal, cel al savanților care asistă la desfășurarea unei argumentații presupuse a-și fi suficientă. Una dintre caracteristicile discursului științific este tocmai aceea de a pretinde că este întotdeauna adevărat, independent de situația particulară în care este enunțat. 3. Specificul formei scrise și imprimate Scrisul este altceva decît o simplă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ei au hotărît să subscrie la Convenția Înmormîntărilor de la Norwich Union. Télé 7 Jours, 15 februarie 1997 Aici recursul la discursul direct joacă un rol esențial. Fiind vorba de propria moarte, este mai ingenios ca cei interesați să-și asume argumentația publicitară. Textul este conceput astfel încît propunerea pare să vină din vorbirea reală a persoanelor în vîrstă. Acest "noi" plasat în poziție de dislocare spre stînga are un efect dublu: - dă un caracter oral și spontan frazei; - creează o opoziție
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Textul apare astfel dominat de modelul unei enunțări/conexiuni care are rapiditatea legăturilor dintre componentele electronice. De fapt, acest ethos se manifestă mai ales în cele două zone strategice care sînt începutul (titlul) și sfîrșitul textului. Restul ține de o argumentație mai clasică, în care se utilizează persoana a doua de politețe. Asistăm deci la un compromis între constrîngerile legate de tipul de discurs și ethosul caracteristic discursului acestei mărci. 4. Numele de marcă Există diferite tipuri de nume de marcă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
e o proprietate a lucrurilor frumoase și durează independent de prezența și de gustul nostru. Lumea, adică natura, e creația lui Dumnezeu și, ca atare, existența obiectivă a frumuseții ce strălucește din formele și din armonia ei intră în considerația argumentațiilor raționale, ce ne vorbesc despre raportul cauzal dintre Creator și creatură. Un argument cum e cel cosmologic sau, mai ales, cel teologic e valabil în măsura în care frumusețea creată, care constituie caracterul sofianic al naturii, are o existență obiectivă. Nici Kant n-
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
concomitent cu antrenarea ei într-un contact critic cu lumea valorilor. Acest contact critic nu înseamnă neapărat neadaptare socială, ci exprimă o nevoie internă de a proba validitatea valorilor și de experimentare a existenței nonvalorii. Acest conflict duce la conturarea argumentației ca instrument al activității intelectuale și la dezvoltarea plăcerii discuției la și după perioada adolescenței. În această etapă de vârstă se atinge maturitatea intelectuală cu întregul ei complex de modele ideo-verbale, instrumentele gândirii discursive. În cazul unei sărace alimentări culturale
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
79 Ibidem, p. 23. 80 O amplă discuție asupra fundamentelor "poeticii generative" se găsește în Mircea Borcilă, Mircea Borcilă, "Noi orizonturi în poetica americană", în Mircea Borcilă și Richard McLain (eds.), Poetica americană. Orientări actuale, Dacia, Cluj-Napoca, 1981, pp. 35-64. Argumentația se construiește, însă, în jurul unei poziții pe care autorul studiului a abandonat-o între timp (v. Mircea Borcilă, "Lingvistica integrală și fundamentele metaforologiei"). 81 Eugeniu Coșeriu, Competencia lingüística, p. 70. 82 Ibidem, p. 70. 83 Ibidem, p. 225. 84 Mircea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]