2,281 matches
-
albe, roșii și negre ancorează simetric, după culori, în portul blond din nord debarcă marinari bruni din sud, un rege plînge-n cavou lăsând să-i pice lacrimi sonore pe bazalt, părerile de rău trec în domul sufletului în odăjii de arhiereu, un matelot cântă solemn "ca-ntr-o cetate spaniolă când orologiul din cupolă anunță fiecare oră, printr-un preludiu de mandolă", caicele trec pe Dunărea neagră ca niște coșciuguri albe, moartea bate în poartă de trei ori, luna pare un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
broșură contemporană, cu accente antidinastice - „cât de mult românii regretă azi noaptea de 11 februarie, întocmai precum regretă ziua de 10 mai“ (Doliul țării la moartea lui Alexandru Ioan Cuza, Iași, 1873, p. 85). Discursurile funebre - în afară de acela al părintelui arhiereu Suhopanu - au fost rostite numai de liberali (Petre Grădișteanu, Andrei Vizanti, Nicolae Ionescu, M. Kogălniceanu) care și-au exprimat printre rânduri (v. mai departe, în text, discursul lui Kogălniceanu), cu această ocazie, și rezervele lor față de principele Carol. onest, dar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
419, 420 Sturdza, Gr.: 83 Sturdza, Gr.M. (Beizadea Vițel): 65, 72, 74, 83, 123, 420 Sturdza, I.P.: 83 Sturdza, Mihail: 78 Sturza, C.: 266 Sturza, Ion Al. (Iancu): 273 Sturza, R.: 266 Suchianu, Ion (Iancu): 399 Suciu, Petre: 71 Suhopanu (arhiereul): 208 Suhr, Albert: 202 Suhr, Francisca: 202, 203 Suhr, Wilhelm: 117, 200, 202, 233, 251, 252, 303, 389, 399 Suleiman-pașa: 362, 367, 368 Suliotis, Christodul J.: 6 Sutzo, N.: 83 Suțu (familia): 24, 158 Suțu, A.: 250 Suțu, Alexandru Gr.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se încheie (Matei 20, 16) cu des citatele vorbe: „mulți sînt chemați, dar puțini aleși”. Ce taină include alegerea nu se spune. Iisus trece la alt „subiect”: „Iată ne suim la Ierusalim și Fiul Omului va fi dat în mîna arhiereilor și a cărturarilor, și-L vor osîndi la moarte”. Întrucît încerc să-i cruț neaducîndu-le la cunoștință remarcile ofensatoare la adresa lor, prietenii mei ieșeni nu știu ce-am făcut și ce continui să fac pentru ei. Discutînd cu „nenea Jean
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mesajul adevărului creștin: am cerut cu tărie să mi se adreseze toți cu Părinte și de multe ori am reușit; am făcut rugăciuni și slujbe sfinte cu hoții și cu ucigașii și am nădăjduit că voi putea sluji și cu arhiereii mei. Va veni oare și ziua aceea? Perioadele petrecute în diferite închisori au fost și crunte, și mai laxe, mai blânde chiar. Nu știu ce anume determina aceste oscilații, de la cruzimea cea mai inimaginabilă la politețe și larghețe, după cum nu știu ce a determinat
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
o lovitură inumană, dată chiar de ierarhia Bisericii Ortodoxe Române și de frații mei preoți. Ei au socotit să mă despoaie printr-un decret de caterisire de harul preoției pe care nu ei mi l-au dat, ci un mare arhiereu care acum a murit și care ar fi fost singurul în drept să mă oprească de la funcțiile mele sacerdotale, căci harul mi s-a dat în veci. Și știu că el nu ar fi făcut-o. Nu cer decât puțină
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
murit și care ar fi fost singurul în drept să mă oprească de la funcțiile mele sacerdotale, căci harul mi s-a dat în veci. Și știu că el nu ar fi făcut-o. Nu cer decât puțină pietate creștină de la arhiereii mei; o picătură de iubire christică. Nu le-a păsat de familia mea, în anul de șomaj, și în cei cinci ani și jumătate de detenție. Ba, dimpotrivă, le-a păsat, dar în rău. Le cer acum să oprească această
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fi îmbrățișat, incinta degradându-se încet sub ochii celor câțiva paznici. Până când, într-o dimineață de decembrie, străbătând, poate fără știință, același drum parcurs în Ziua Sfintei Treimi a anului 1721 de măria sa Nicolae Mavrocordat Voievod, cu alaiul său de arhierei, boieri, neguțători și oameni de toată rânduiala, un alt Nicolae, escortat numai de câinii, consoarta și mercenarii săi, a sosit la poarta mânăstirii. În ceasul acela s-a hotărât pieirea așezământului și, împreună cu ea, amputarea severă a memoriei orașului. 18
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
contribuit substanțial la impunerea sonetului în literatura noastră. D. a fost și un prozator prolific. Nuvelist spornic, a început cu volumul Puterea farmecelor și alte nuvele (1913). Cântăreața (1916) este o carte care a obținut un premiu academic. Școala profesională „Arhiereul Gherasim” (1916), Dragoste neîmpărtășită (1919), Strigoiul (1920), Pentru părerea lumii (1921), Vagabondul (1922), Norocul cucoanei Frosa (1926) cuprind numeroase alte nuvele. Autorul lor este un povestitor înzestrat cu spirit de observație și cu abilitatea construcției epice. În genere condensate, nuvelele
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
din Balzac, Dickens, Blasco Ibañez, Merejkovski, Shakespeare, Stendhal ș.a. SCRIERI: Versuri, Buzău, 1901; Trepte rupte, București, 1906; Tinerețea Casandrei, București, 1913; Puterea farmecelor și alte nuvele, București, 1913; Sonete, București, 1914; Canarul mizantropului, București, 1916; Cântăreața, București, 1916; Școala profesională „Arhiereul Gherasim”, București, 1916; Motanul ucigaș, București, 1918; Dragoste neîmpărtășită, București, 1919; Păcatul rabinului, București, 1920; Orașul bucuriei, București, 1920; Strigoiul, București, 1920; Domnul colonel, București, 1920; Matei Dumbărău, București, 1921; Paradisul rușinos, București, 1921; Domnul deputat, București, 1921; Pentru părerea
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
43 V. Guruianu, op. cit., p. 16; Nicolae Cartojan, op. cit., p. 241. 44 Alexandru Mareș, Cărți populare din secolele al XVI-lea-al XVIII-lea. Contribuții filologice, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2006, p. 289. 45 A lui Damaschin arhiereu Studitului adunare de la filosofii cei vechi pentru firea osebirilor a oarecărora vietăți, în vol. Fiziolog. Bestiar, ediție de Cătălina Velculescu și V. Guruianu, cu un excurs de Manuela Anton, Editura Cavallioti, București, 2001. 46 Cătălina Velculescu, Câteva noi informații despre
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
111 V. Guruianu, op. cit., p. 16; Nicolae Cartojan, op. cit., p. 241. 112 Alexandru Mareș, Cărți populare din secolele al XVI-lea-al XVIII-lea. Contribuții filologice, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2006, p. 289. 113 A lui Damaschin arhiereu Studitului adunare de la filosofii cei vechi pentru firea osebirilor a oarecărora vietăți, în vol. Fiziolog. Bestiar, ediție de Cătălina Velculescu și V. Guruianu, cu un excurs de Manuela Anton, Editura Cavallioti, București, 2001. 114 Cătălina Velculescu, Câteva noi informații despre
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Moldovei. Se știe, ei neavând terenuri suficiente în Bugeac, conveniseră cu guvernul Moldovei să arendeze terenuri în Moldova, pentru care datorau zeciuială (ușur). La 25 septembrie 1755, la Iași, în Divanul domnesc, Ion Matei Ghica, Domnul, unde iau parte și arhiereii, se hotărăște „a nu se mai lua pe seama Domniei ușurul (dijma) de la tătarii care închiriau pământul de hrană pe moșiile Moldovei". Dania aceasta produsese foarte multe nemulțumiri deoarece ușurgiii, amploiații domnești, care o strângeau de la tătari, nu se opreau numai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
turcii pe Domn. Mai erau și alte dabile, ca... angarale ori beilicuri: șeice, camănă - darea în ceară (bezmen de ceară), dar și cea pe crâșme. Crâșmele plăteau chiar două camine: „camăna cea mare și cea mică". Erau și crâșme - de „Arhierei și de Monastiri"scutite de camănă, însă Mihai Racoviță, la întâia sa domnie, a desființat „scutirile de pe târguri și s-au adăugat (veniturile) la venitul Domniei". Comerțul cu ceară și miere fiind unul dintre cele mai întinse, cârciumarii care probabil
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1627, dintr-un ispisoc al lui M. Barnovschi pentru scutirea țiganilor mânăstirești de globele, se atrăgea atenția hatmanilor și la judii domnești să nu mai ia ciobote și globe că „au rămas sfintele mânăstiri fără de țigani". Domnul, împreună cu cei 4 arhierei ai Moldovei, și cu toți boierii cei mari, îi iartă pe țigani numai ca să fie în pace mânăstirile, numărând familiile scutite, cu arătarea și a copiilor lor. La 2 iulie 1639, Vasile Vodă venea și el cu o carte în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care se afla la reîntâlnirea bisericii Sf. Lazăr, construită în 1703 (Carvasara), un han al lui Cațichi, lângă medeanul Spiridoniei, mânăstirea Sf. Sava avea și ea hanul ei, era și Hanul lui Sava Ciohodar, Hanul Vârnav, Hanul lui Gălușcă, Hanul arhiereului Varlaam Sardeon, Hanul lui Costăș - de lângă biserica Buna-Vestire, Hanul Idieru pe ulița Podul Lung, Hanul Badaluca, pe ulița Păcurarilor, dar exista și vestitul Beilic, în „dricul târgului", „clădire masivă, un conac bine amenajat pentru găzduirea trimișilor turci la Iași", iar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ghibănescu, a fost cea mai grea dare, căci atingea economia țării și o plăteau și boierii și sătenii, ba încă boierii garantau plata oamenilor de pe moșie, cum și breasla. „Deci văzând Constantin Vodă aceste obiceiuri nu bune, au socotit pe Arhiereii țării și cu tot sfatul său și au legat cu mare blăstăm și văcăritul și ceara cu mierea să nu mai fie. Însă au făcut sobor în divanul cel mic, strângându-se țara și boierimea, și s-au îmbrăcat toți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
țării și cu tot sfatul său și au legat cu mare blăstăm și văcăritul și ceara cu mierea să nu mai fie. Însă au făcut sobor în divanul cel mic, strângându-se țara și boierimea, și s-au îmbrăcat toți arhiereii în veșmintele sale cele arhierești și întâi s-au sculat domnul Constantin Vodă în picioare, luându-și gugiumana din cap, plecânduși capul în chip smerit spre țară, deși-au cerut iertăciune, căci în domnia lui s-au izvodit aceste obiceiuri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
țării. Și așa țara cu dragoste au strigat până în de trei ori: „Dumnezeu să-l ierte". Iar după iertăciune pus-au de s-au citit testamentul carele era scris cu blestem, întru auzul tuturor, stând în picioare și domnul și arhiereii și cu toții au zis: Amin, și au blestemat să nu mai fie în veci aceste obiceiuri. Și s-au făcut 4 testamenturi: cu mare blăstăm legate și asupra acelor care s-ar ispiti să mai deslege, și unul s-au
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a pune protopopi vrednici care să fie trimiși la sate și în târguri să îndrume bisericile eparhiei, „să cerceteze abuzurile și să le îndrepteze": „Deci și dumneata, aflându-te dregătorul acelui ținut, să dai ajutorul ce va avea trebuință omul Arhiereului"... - pentru că preoțimea era degradată moral, în primul rând din cauză că era tratată neomenos chiar de guvern și de amploaiații săi, fiind supuși la felurite dabile ca și enoriașii, aceștia din urmă, dar mai cu seamă țăranii, îi tratau fără respectul cuvenit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
devenind persoane importante în țară: Dimitrie Miclescu, fiu de boier-spătar a fost colonel și prefect al Vasluiului; Vasile Popescu, fiu de preot, a făcut studii teologice în Rusia, la Kiev, a ajuns rector al Seminarului de la Socola și a murit arhiereu cu numele de Filaret Scriban; Iordachi Gane, fiu de boier, a fost primar la Bârlad; Teodor Banciu, fiu de privilegiat, a fost prefect de Vaslui, în 1886 mai trăia; Gheorghe Neculau, fiu de negustor, fusese profesor la Tecuci cu numele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
România comunistă. Spre exemplu, acțiunea Sfântului Scaun de organizare a clerului greco-catolic din exil, prin consacrarea, la 8 septembrie 1960, a pr. Vasile Cristea ca episcop de Lebedo, pentru românii greco-catolici din emigrație, a stârnit o deosebită iritare, deoarece noul arhiereu era considerat de regimul comunist drept „transfug” și „trădător”. Nu numai oficialitățile comuniste de la București priveau cu ostilitate ascensiunea preotului „transfug” spre demnitatea arhierească, ci și Sfântul Sinod al BOR. Activitatea intensă a BOR în cadrul mișcării ecumenice, după 1961, susținea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la 25.09.1990. 1467 Profesorul Gheorghe Alexianu. 1468 Tit (Teodor) Simedrea (1886-1971), prelat ortodox și istoric român. Studii de Teologie la Universitatea din București și de Drept la Universitatea din Iași; specializare în Teologie la Montpellier și Paris (1922-1923). Arhiereu vicar ar Arhiepiscopiei Bucureștilor cu numele "Târgovișteanul" (1926-1935); Episcop al Hotinului cu reședința la Bălți (din 11.12.1935); mitropolit al Bucovinei (13.06.1940-31.06.1945). Retras la schitul Darvari din București și mănăstirea Cernica (31.06.1945-09.12
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Curții de Conturi și de președintele Consiliului Legislativ; ... d) infracțiunile săvârșite de mareșali, amirali și generali; ... e) infracțiunile săvârșite de șefii cultelor religioase organizate în condițiile legii și de ceilalți membri ai Înaltului Cler, care au cel putin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia; ... f) infracțiunile săvârșite de judecătorii și magistrații asistenți de la Curtea Supremă de Justiție, de judecătorii de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, precum și de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe; ... g) alte cauze date
LEGE Nr. 45 din 1 iulie 1993 pentru modificarea şi completarea Codului de procedura penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109214_a_110543]
-
albi. La coborârea din trăsură era întâmpinat de șase preoți și doi diaconi, care-l conduceau pe "aleea cu covor" spre intrarea în biserică, în timp ce corul Catedralei, de pe o terasă care se afla deasupra intrării principale, cânta: "Pre stăpânul și arhiereul Titus Doamne îl păzește întru mulți ani!... Întru mulți ani, stăpâne!" După înveșmântarea sa, în altar, în splendidele odăjdii arhierești, împreună cu "soborul de preoți și diaconi slujitori", înveșmântați și ei în odăjdiile lor preoțești, Înalt prea Sfântul deschidea larg ușile
Seminarist la Bălți. In: Curierul „Ginta latină” by Mihai Baltaru () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2258]