4,476 matches
-
apropiere de Porta Maggiore. Ele apar din perechi de console așezate în stilo‑ bat mult asemănătoare cu acelea pe care tot Michelangelo le realizase pentru ferestrele palatului Medici din Florența. Consolele vor apărea destul de des în realizările fie picturale, fie arhitecturale, din opera lui Michelangelo. În interiorul sălii de lectură, elementele de arhitectură se succed într‑un ritm și într‑o dispoziție care amintesc de elementele din vestibul. Suprafața ritmată de pilaștri este ocupată de două registre de ferestre suprapuse de va
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
bolta capelei Sixtine. Biblioteca Laurențiană reprezintă în arhitectura Renașterii primul exemplu de bibliotecă concepută și construită în raport direct cu funcționalitatea sa. Vestibulul este conceput ca un preludiu al sălii de lectură care ar pregăti me‑ ditația și concentrarea. Elementele arhitecturale care definesc un spațiu nu prea mare, creează o ambianță de liniște corespunzătoare destinației edificiului. De remarcat este faptul că vestibulul reprezintă în arhitectură primul exem‑ plu de spațiu închis cuprinzând în centrul său o scară independentă: este una din
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
fidelitate după proiectul lui Michelangelo care prevedea pentru fiecare dintre cele două palate o fațadă cu portic la parter, iar la etaj câte șapte balcoane în fațadele principale și câte unul în fațadele laterale. Elementul caracteristic era exprimat de ordinul arhitectural giganticum, pilastru corintic cu piedestal, care reducea la minimum zonele de zidărie ale fațadelor în așa fel încât înfățișarea edificiilor devenea clasică. Pentru a asigu‑ ra unitatea ansamblului, o cornișă și un atic, pe care au fost așezate statui, încoronează
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
în așa fel încât înfățișarea edificiilor devenea clasică. Pentru a asigu‑ ra unitatea ansamblului, o cornișă și un atic, pe care au fost așezate statui, încoronează Palatul Senatorilor. Deoarece au apărut unele modificări și divergențe, pentru a îmbogăți acest ansamblu arhitectural Michelangelo apelează și de această dată la sculptură pe care o concepe ca parte integrată a arhitecturii. El păstrează statuia ecves‑ tră a lui Marc Aureliu, pentru care desenează un soclu nou cu profile armoni‑ os proporționate. Piedestalul este astfel
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
un soclu nou cu profile armoni‑ os proporționate. Piedestalul este astfel imaginat încât să fie în deplină con‑ cordanță cu piedestalele pilaștrilor corintici pe care îi proiectase în fațadele palatelor laterale. Pentru a ajuta integrarea acestui grup statuar în ansamblul arhitectural conceput, proiectul prevedea un desen stelat în pavimentul pieții realizat între anii 1563‑1564, dar desenul pavimental imaginat de Michelan‑ gelo s‑a realizat în 1940. După proiectul lui Michelangelo, o statuie a lui Jupiter ar fi trebuit să fie
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
a revenit lui Mi‑ chelangelo. La ce stadiu se afla construcția? Fațada principală ca și cele două fațade laterale ale celor trei corpuri erau ridicate până la înălțimea antabla‑ mentului; în curtea interioară, porticul parterului era în întregime terminat, iar partea arhitecturală a primului etaj era atât de avansată încât n‑ar mai fi per‑ mis schimbări importante; decorația interioară a marilor saloane așezate către piață ca și a celor din aripa dreaptă era parțial executată; fațada posterioară se ridica până la jumătatea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
se compune din succesiunea a trei registre tratate sub forma suprapunerii unor ordine de arhitectură. Armonia este menținută de profilele arhivoltelor, arcadelor și ferestrelor. Armonia perfectă în care sunt exprimate detaliile, modul de integrare a acestui ultim nivel în ansamblul arhitectural al curții, creează un echilibru desăvârșit între elementele care caracterizează cele trei ordine suprapuse. Unitatea ansamblului, armonia, cât și buna propor‑ ționare a elementelor arhitecturale formează caracterele specifice ale acestei curți atât de celebre. 4.5. Cupola Bazilicii Sfântul Petru
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
perfectă în care sunt exprimate detaliile, modul de integrare a acestui ultim nivel în ansamblul arhitectural al curții, creează un echilibru desăvârșit între elementele care caracterizează cele trei ordine suprapuse. Unitatea ansamblului, armonia, cât și buna propor‑ ționare a elementelor arhitecturale formează caracterele specifice ale acestei curți atât de celebre. 4.5. Cupola Bazilicii Sfântul Petru După moartea lui Antonio da Sangallo, papa Paul al III‑lea încredințează con‑ ducerea lucrărilor de la bazilica sfântului Petru din Roma, tot lui Michelangelo. Ideea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
intersecția acestora, din continuarea celor patru stâlpi colosali pe care se sprijină bolțile cilindrice, cupola ne apare ca un element ascendent care conturează o mișcare de înălțare în punctul cel mai de sus al edificiului. Acest grandios organism al elementelor arhitecturale conce‑ put pe baza unor principii strict statice, devine prin compunerea ingenioasă și armonioasă, expresia unui spațiu dinamic. Înălțimea deosebită a cupolei (80,50 metri de la tambur și 119 metri de la sol, cu diametru interior de 41,47 metri), ca
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
le‑a urmărit permanent. 82 Ricetto - spațiu adiacent unei construcții de amplasare. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 103 Sculptor și pictor, Michelangelo este în egală măsură și arhitect nu numai prin efortul permanent de înnoire a formelor arhitecturale, dar și prin preo‑ cuparea de a afla din punct de vedere constructiv soluții care să corespundă noilor relații ce se întrevedeau între structura constructivă a unui edificiu și impresia ei plastică. Prin forța mereu vie a imaginației sale, el
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
rațional și la maxi‑ mum întrebuințate, dar și îmbinate cu o întreagă arhitectură pictată care cre‑ ează panourilor centrale baza efectelor de trompe l’oeil. Pe fâșia centrală, netedă, ușor curbată a bolții, sunt create nouă panouri încadrate cu motive arhitecturale. Tematica lor se leagă de Geneză începând cu scena în care Dumnezeu desparte lumina de întuneric și terminând cu beția lui Noe. Corni‑ șa pictată care înconjoară cele nouă panouri este flancată de piedestale pe care sunt așezați atleți nuzi
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
stare de echilibru în care vectorii unui câmp se compensează unul pe celălalt implică stabilirea unui centru - ca, de exemplu, atunci când greutățile de pe talerele unei balanțe se cumpănesc în jurul centrului instrumentului. Astfel, un centru dinamic își face apariția în pătratul arhitectural prin chiar prezența celor patru clădiri. Un astfel de centru poate să coincidă cu centrul geometric al câmpului, cele două tinzând către o corelare strânsă. Un centru dinamic este invariabil prezent în orice câmp vizual. Poate fi marcat concret sau
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de gravitație mai direct atunci când este așezată pe jos, căci într-o lucrare suspendată în aer, ca o pasăre mobilă, dependența sa este mai puțin directă. Dintre toate artele, arhitectura este astfel cel mai ferm țintuită locului, pe verticală, compoziția arhitecturală fiind întotdeauna strâns legată de gravitație. Referirile următoare la forța gravitației, ca un exemplu dominant de centru dinamic în mediul nostru înconjurător, m-au făcut să mă concentrez asupra puterii de atracție a acesteia. Totuși, aici ne preocupă centrii perceptibili
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
să fie prezentă în vecinătatea sa, așa cum persoana și opera nu se influențează reciproc prin simpla lor existență. Sculptura rămâne aceeași atunci când persoana părăsește camera, iar persoana nu suferă schimbări atunci când stă lângă o bucată de lemn cioplit. Amenajarea spațiului arhitectural nu este nici ea influențată de vizitatorii care îl străbat. Dar aceasta este o descriere a lumii netrecută prin filtrul gândirii. Vederea autocentrată Din punct de vedere perceptiv, o persoană este un privitor care se vede pe sine în centrul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
să aibă și o intangibilitate eterică, prin care să se deosebească de duritatea solidă a pardoselei atriumului de dedesubt. Evident, condiții speciale suscită efecte speciale. Placa suspendată a lui Trier, cu o formă proprie, este mult mai independentă față de decorul arhitectural decât dacă ar fi bine ancorată pe plafon sau de pardoseală și adecvată formei clădirii. O pictură realizată pe plafon trebuie fie să-și împartă cu suportul soliditatea fizică, fie să îl depășească, așa cum fac imaginile celeste ale unor bolți
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
însă pentru privitorul unui tablou, deși există nevoia generală a mediului de a fi privit. Arhitectura oferă exemple similare scaunului și foarfecii. Nici un portal, nici un pod și nici un scuar nu sunt complete fără utilizatorii acestora. Este totuși adevărat că formele arhitecturale sunt mai puțin direct determinate de contactul cu corpurile umane decât scaunele și foarfecele. În mod corespunzător, funcția lor este mult mai puțin dependentă de judecata artistică. Se poate spune că Muzeul Guggenheim al lui Frank Lloyd Wright are nevoie
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
anumite tendințe vectoriale, el ia proporții diferite. În asemenea condiții, dreptunghiul bine proporționat altfel al secțiunii de aur poate apărea drept dezechilibrat. În figura 31, dreptunghiul 34 : 21 este supus la două tensiuni direcționate diferit. O problemă asemănătoare suscită interioarele arhitecturale. Zidurile unei camere pot fi denumite rama acesteia. Dacă o cameră este cilindrică - de exemplu, holul interior al unui baptisteriu -, centrul său devine de maximă importanță. Acest lucru este valabil și pentru camerele pătrate în care egalitatea axelor excentrice susține
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
ceea ce am putea numi locul predilect - privilegiu obținut totuși la un preț prea mare. Așezându-l pe sfânt în centrul scenei, privitorul pierde elementul decisiv al distribuției; Tintoretto a așezat figura principală departe de mijlocul tabloului și de axa decorului arhitectural pentru a ilustra caracterul neașteptat al apariției miraculoase a sfântului. Acest ingenios procedeu compozițional se dezvăluie privitorului atunci când el se așază cum trebuie față de mijlocul tabloului. Privind înainte, el are acum în față o priveliște oarecum neclară, undeva de-a
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
fi observată, de exemplu, pe fațada catedralei Sfântul Petru din Toscanella (figura 52), unde fereastra este plasată foarte sus, exact sub acoperiș. De la această înălțime, fereastra contrabalansează greutatea portalului. Ea ridică centrul de echilibru și, prin urmare, dă întregului aspect arhitectural impresia de suspensie înaripată. Ovalul O discuție a relației dintre centricitate și liniaritatea excentrică va fi benefică printr-o raportare la spațiul a cărui formă le include pe amândouă. În comparație cu cercul, ovalul pierde din simetria centrică de dragul unei tensiuni crescute
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
constrângerile marginilor și formatului, înlocuind ierarhia cu coordonarea. Ele abordează nivelul structural al omogenității și astfel semnalează o stare nediferențiată a ființării. În întreaga lume, peretele-cortină al așa numitului stil internațional de prin anii 1920-1930 avea în vedere un echivalent arhitectural. Și în acest caz, prin debarasarea de organizarea în jurul unui centru, limitele se puteau extinde sau contracta fără modificarea caracterului. Problema de bază ridicată de această tendință spre omogenitate nefocalizată este, desigur, dacă nu contrazice afirmația mea conform căreia centricitatea
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de net realitatea celestă de colțul domestic al Fecioarei. De fapt, ea pare să l împiedice pe înger să transmită mesajul său. În același timp, coloana centrală este totuși integrată parțial arcaturii care înconjoară și unifică scena. În contextul său arhitectural, ea ajută la întărirea spațiului intern care leagă în mod continuu mesagerul și destinatarul. Să cercetăm deci dubla funcție a Arborelui cunoașterii, separându-i pe Adam și Eva în multe dintre reprezentările Păcatului originar. În majoritatea cazurilor, copacul este așezat
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
capătă o dimensiune monumentală (figura 112). O porțiune a cupolei circului acoperă tot spațiul pictural. Parametrul vectorial principal al acestui gol aproximativ centric este verticala. În loc să se opună expansiunii personajului, îngrădirea sporește rotirea în înalt a acrobatei printr-o elevație arhitecturală uriașă. Doar plafonul barează brusc aspirația acesteia. Fără acest decor determinant, personajul ar pluti fără sens în spațiu. Un raport complex între personaj și îngrădire scoate în evidență compoziția enigmatică a lui Carl Hofer - Poetul -, o pictură distrusă în timpul celui
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Poți căuta un centru al peisajului, dar nu și în spațiul dintre prim plan și fundal. Exemple izbitoare pot fi găsite în câteva alte picturi italiene din secolul al XV-lea, care folosesc nou-descoperita artă a perspectivei centrale pentru decorul arhitectural, dar nu și pentru figuri. În reprezentările Bunei Vestiri, îngerul și Fecioara se află într-un prim-plan simplu, detașat de decorul care se întinde în adâncime. În secolul al XIX lea, Degas realizează o ciocnire șocantă între lumea fantastică
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
atunci când continuitatea în adâncime a ajuns să determine natura spațiului pictural, scurtcircuitul dintre planul frontal și fundal nu este neapărat absent. De exemplu, Poussin caută ca geometria unui grup de personaje să se proiecteze clar pe un fundal de forme arhitecturale (figura 125) - un paralelism care elimină distanța dintre prim-plan și fundal. Îndeobște, realitatea scenei în adâncime nu este numai luată în seamă, ci îi acordăm și caracterul ei dominant, proiecția frontală ajutând la adăugarea unei semnificații avute în vedere
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
forma verticală își stabilește echilibrul raportat la forța gravității, tot astfel procedează și forma orizontală. Statica acestei osaturi fundamentale a forțelor este reprezentată cu multă economie de coordonatele carteziene. Ceea ce nu înseamnă că ar exista totuși vreun motiv pentru ca desenul arhitectural să se bazeze atât de mult pe cele două componente lineare fundamentale. Am văzut că pictura și sculptura reflectă și ele influența cadrului gravitațional, dar numai în mod excepțional aceasta le determină să se restrângă la acele forme de bază
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]