4,953 matches
-
fi direct sau indirect. b. Pătrunderea Pătrunderea este acțiunea de demarcare către poartă (când se trece În atac) sau spre semicerc (În atacul pozițional sau În circulație), efectuată În regim de viteză și forță, cu scopul primirii mingii și al aruncării la poartă. c. Depășirea Depășirea este acțiunea de tactică individuală prin care atacantul, aflat În posesia mingii, se eliberează corect de marcajul apărătorului direct și acționează prompt spre poartă pentru a arunca sau a pasa. Fără În efectuarea unei depășiri
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
analiza situației și anticiparea tuturor posibilităților; efectuarea fentei; sesizarea reacției adversarului și eventual corectarea planului; efectuarea depășirii propriu-zise; finalizarea acțiunii individuale. Ca mijloace de bază folosite În cadrul depășirii, vom reține următoarele: gândirea tactică, procedeele tehnice (schimbări de direcție, fente, dribling, aruncare la poartă), calitățile motrice (viteza de reacție, de execuție și de deplasare, Îndemânarea, forța), cât și creativitatea, curajul și hotărârea. Cele mai frecvente depășiri se efectuează În relația directă cu un apărător care se repliază sau care iese din zonă
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
care execută marcaj strâns unui atacant periculos. Depășirea este procedeul tehnic fără de care nu se poate construi un joc eficient de atac, utilizate În handbalul modern, justificându-și pe deplin existența. Când depășirile sunt Însoțite de fente, de pasare, de aruncare la poartă sau de pornire și schimbare bruscă de direcție, contribuie la mărirea dificultăților apărătorilor. Fenta trebuie să urmărească un scop tactic și nu trebuie finalizată prin aruncarea la poartă, creându-se posibilitatea de a pasa unui coechipier mai bine
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
pe deplin existența. Când depășirile sunt Însoțite de fente, de pasare, de aruncare la poartă sau de pornire și schimbare bruscă de direcție, contribuie la mărirea dificultăților apărătorilor. Fenta trebuie să urmărească un scop tactic și nu trebuie finalizată prin aruncarea la poartă, creându-se posibilitatea de a pasa unui coechipier mai bine plasat. Indicații metodice pentru fentele de aruncare la poartă și a depășirilor: Piciorul drept se duce Înainte; Piciorul stâng se duce În lateral Înainte; Mișcarea de fentă se
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
schimbare bruscă de direcție, contribuie la mărirea dificultăților apărătorilor. Fenta trebuie să urmărească un scop tactic și nu trebuie finalizată prin aruncarea la poartă, creându-se posibilitatea de a pasa unui coechipier mai bine plasat. Indicații metodice pentru fentele de aruncare la poartă și a depășirilor: Piciorul drept se duce Înainte; Piciorul stâng se duce În lateral Înainte; Mișcarea de fentă se Începe cu brațul ridicat; Mingea se va pasa, se va executa dribling sau se va arunca la poartă; Mingea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de corp: Mingea se va prinde În schimbare de direcție; Mingea se va prinde la nivelul pieptului; Trunchiul se va Înclina ușor, stânga, dreapta, În direcția mișcării; Un picior va fi dus spre Înainte, stânga sau dreapta, În funcție de brațul de aruncare al sportivului; Între pasul al doilea și al treilea, sportivul trebuie să se hotărască ce face cu mingea. Indicații metodice pentru schimbările de direcție cu pas sărit: Mingea se prinde din săritură și se aterizează pe două picioare; Fenta de
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
nr. 99). Ex. 2. Depășire efectuată de un atacant În fața unui apărător (semiactiv și apoi activ), precedată de pasă de la un alt jucător sau după executarea unui dribling (fig. nr. 100). Ex. 3. Contraatac direct cu un vârf, depășire și aruncare la poartă (fig. nr. 101). Ex. 4. Rezolvarea relației 1-1 (un apărător contra unui atacant), prin efectuarea unei depășiri la nivelul diferitelor posturi și aruncare la poartă. d. Recuperarea mingilor În urma aruncărilor la poartă din acțiune, de la 7 m și
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
executarea unui dribling (fig. nr. 100). Ex. 3. Contraatac direct cu un vârf, depășire și aruncare la poartă (fig. nr. 101). Ex. 4. Rezolvarea relației 1-1 (un apărător contra unui atacant), prin efectuarea unei depășiri la nivelul diferitelor posturi și aruncare la poartă. d. Recuperarea mingilor În urma aruncărilor la poartă din acțiune, de la 7 m și de la 9 m, mingea poate intra În poartă (gol), poate fi reținută de portar sau respinsă de acesta, de bară sau ricoșate din blocările efectuate
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
3. Contraatac direct cu un vârf, depășire și aruncare la poartă (fig. nr. 101). Ex. 4. Rezolvarea relației 1-1 (un apărător contra unui atacant), prin efectuarea unei depășiri la nivelul diferitelor posturi și aruncare la poartă. d. Recuperarea mingilor În urma aruncărilor la poartă din acțiune, de la 7 m și de la 9 m, mingea poate intra În poartă (gol), poate fi reținută de portar sau respinsă de acesta, de bară sau ricoșate din blocările efectuate de apărători. Pentru a reintra În posesia
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
desfășurării contraatacului advers; jucătorul trebuie să fie situat Întotdeauna Între adversar și poarta proprie; atacarea hotărâtă a celui mai periculos adversar față de poarta proprie; marcaj strict sau atac hotărât al adversarului care primește sau are mingea pe partea brațului de aruncare; folosirea oricăror posibilități certe pentru a intra În posesia mingii; ritm susținut și continuu În acțiune; apărătorul nu va renunța la lupta cu adversarul până când arbitrul nu oprește faza respectivă de joc, indiferent cine comite infracțiunea; demarcaj brusc (În zone
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
terenului În cealaltă (jucătorii de la semicerc) sau de pe un post pe un alt post (jucătorii de la 9m), fiind marcați și atacați cu corpul de către apărători. Ex. 5. Demarcaj, primirea mingii de la un coechipier, pătrundere pe culoar (Între doi apărători) și aruncare la poartă din săritură. Obs.: Toate aceste acțiunni de tactică individuală se vor consolida În cadrul unor complexe tehnico-tactice specifice fazelor de joc. c. Intercepția mingilor Dacă marcajul de intercepție lasă puține șanse adversarului direct de a prinde mingea, intercepția este
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
prin intercepție"). d. Urmărirea mingilor Mingile aruncate la poartă și care sunt blocate sau respinse de către apărători și portari, cele care lovesc bara, cele care se rostogolesc pe sol, trebuie urmărite de apărători pentru a intra În posesia lor. La aruncările de la 7m sau de la colț, pentru a urmări și a intra În posesia mingii, plasamentul și prim-planul au o mare importanță. Atât urmărirea mingilor (tactica individuală În apărare), cât și recuperarea acestora (tactica individuală În atac) se pot exersa
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
se Încadrează În sistemul respectiv. b. Pasa pătrundere reprimirea mingii Mijloc simplu de colaborare Între doi jucători, pasa pătrunderea reprimirea mingii, este utilizat nu numai În atacul pozițional, ci și În contraatacul susținut. De exemplu: pasă pătrundere reprimirea mingii și aruncare la poartă (procedeu la alegere) (fig. nr. 109). c. Încrucișarea Încrucișarea reprezintă părasirea temporară, fără sau cu minge, a zonei de teren În care acționează un atacant și ocuparea locului rămas liber de către jucătorul din zona de unde a Început Încrucișarea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Centrul primește mingea de la extrema stângă și efectuează o Încrucișare simplă la interul stâng, pasându-i mingea și deplasându-se apoi În locul acestuia; la rândul său, interul stâng execută o Încrucișare simplă interului drept, care va finaliza (de regulă, prin aruncare la poartă din săritură) (fig. nr. 111). Obs.: aceeași Încrucișare dublă se poate efectua, Începându-se cu interul drept, cu scopul de a se realiza finalizarea de către interul stâng. d. Paravanul Paravanul este mijlocul de tactică colectivă În atac, prin
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
cu interul drept, cu scopul de a se realiza finalizarea de către interul stâng. d. Paravanul Paravanul este mijlocul de tactică colectivă În atac, prin care unul, doi sau trei jucători se plasează Înaintea unui apărător din zonă, pentru a favoriza aruncările la poartă peste sau pe lângă apărători. Așezarea Înaintea apărătorului Îl Împiedică pe acesta să iasă la atacantul cel mai periculos (cel aflat În posesia mingii) sau să Îi blocheze aruncarea la poartă. Cele mai utilizate paravane sunt următoarele: realizate de
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
se plasează Înaintea unui apărător din zonă, pentru a favoriza aruncările la poartă peste sau pe lângă apărători. Așezarea Înaintea apărătorului Îl Împiedică pe acesta să iasă la atacantul cel mai periculos (cel aflat În posesia mingii) sau să Îi blocheze aruncarea la poartă. Cele mai utilizate paravane sunt următoarele: realizate de centru, extremă sau pivot pentru un inter (fig. nr. 112 a); efectuate la aruncările libere (fig. nr. 112b); realizate de doi jucători de semicerc pentru un inter (fig. nr. 112c
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
să iasă la atacantul cel mai periculos (cel aflat În posesia mingii) sau să Îi blocheze aruncarea la poartă. Cele mai utilizate paravane sunt următoarele: realizate de centru, extremă sau pivot pentru un inter (fig. nr. 112 a); efectuate la aruncările libere (fig. nr. 112b); realizate de doi jucători de semicerc pentru un inter (fig. nr. 112c) (a, b, c) e. Blocajul și plecarea din blocaj Blocajul este acțiunea de tactică colectivă prin care un atacant, cu sau fără minge, printr-
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
pentru interul de pe aceeași parte) (fig. nr. 114 b dr.). (a-stg., b-dr.) * blocaj În trei la jucătorul fără minge (fig. nr. 115). * dublu blocaj pentru interi (realizat de centru și pivot) (fig. nr. 116). * dublu blocaj pentru efectuarea culoarului de aruncare (interi) sau pătrundere și aruncare (extremă) (fig. nr. 117). * blocaj plecare pivotul efectuează un blocaj la apărătorul ce marchează strâns interul, apoi pleacă din blocaj, primește mingea și aruncă la poartă (fig. nr. 118). f. Circulația În opt Circulația În
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
fig. nr. 114 b dr.). (a-stg., b-dr.) * blocaj În trei la jucătorul fără minge (fig. nr. 115). * dublu blocaj pentru interi (realizat de centru și pivot) (fig. nr. 116). * dublu blocaj pentru efectuarea culoarului de aruncare (interi) sau pătrundere și aruncare (extremă) (fig. nr. 117). * blocaj plecare pivotul efectuează un blocaj la apărătorul ce marchează strâns interul, apoi pleacă din blocaj, primește mingea și aruncă la poartă (fig. nr. 118). f. Circulația În opt Circulația În opt este unul din mijloacele
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
joc, vor pasa mingea portarului și vor alerga În viteză paralel cu linia de margine și vor primi pasă după centrul terenului. După prinderea mingii, vor alearga sub forma unui arc de cerc spre semicercul advers și vor finaliza prin aruncare la poartă din alergare sau din săritură. Clasificarea contraatacului: a. contraatac direct cu un vârf (fig. nr. 120). b. contraatac direct cu două vârfuri (fig. nr. 121). c. contraatac indirect (sau cu intermediar) (fig. nr. 122). Pentru realizarea fazei I
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
lungi; * degajarea mingii de către portar sau de către intermediar; * prinderea mingii venite din spate, din alergare În viteză; * pase efectuate din alergare În viteză, pase În lateral, oblic-Înainte, oblicînapoi; * driblingul simplu și multiplu, În linie dreaptă și cu schimbări de direcție; * aruncarea la poartă din săritură și din alergare; * aruncarea la poartă cu boltă peste portar; * ocuparea postului În atac. Modele și structuri de exerciții pentru Învățare și consolidare Pentru anticiparea și efecutarea startului rapid se vor efectua: Ex. 1. Starturi din
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
prinderea mingii venite din spate, din alergare În viteză; * pase efectuate din alergare În viteză, pase În lateral, oblic-Înainte, oblicînapoi; * driblingul simplu și multiplu, În linie dreaptă și cu schimbări de direcție; * aruncarea la poartă din săritură și din alergare; * aruncarea la poartă cu boltă peste portar; * ocuparea postului În atac. Modele și structuri de exerciții pentru Învățare și consolidare Pentru anticiparea și efecutarea startului rapid se vor efectua: Ex. 1. Starturi din poziție fundamentală. Ex. 2. Starturi din ușoare sărituri
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
În viteză pe marginea terenului, reprimește mingea În apropierea liniei de centru, execută dribling și aruncă la poartă, după care o recuperează și se așează ÎÎn colțul opus. După ce toți jucătorii au parcurs traseul, exercițiul se reia din partea opusă. Recomandări: aruncarea se va efectua din alergare sau din săritură (fig. nr. 124). Ex. 3. Jucătorii sunt dispuși pe două șiruri la nivelul extremelor; toți cei din grupa A au fiecare câte o minge. La semnalul profesorului, primul jucător pasează portarului și
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
a mingii. La ce trebuie să fie atent portarul În faza de desfășurare a jocului După intrarea În posesia mingii, portarul În funcție de acțiunea coechipierilor sau adversarilor va decide: * lansarea unei pase lungi spre vârf; * lansarea unei pase scurte În lateral; * aruncarea din poartă În poartă. Daca portarul nu este sigur (100%) ca mingea ajunge la adresant, atunci fără să ezite, va repune mingea În joc cu o pasă scurtă unui jucător din valul 2, În lateral. Cu cât o va face
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
este să se mențină distanța constantă Între jucători În timpul alergării și numărul repetărilor să fie suficient de mare (pentru dezvoltarea vitezei În regim de rezistență). Ex. 2. Pase succesive efectuate În adâncime. Ex. 3. Pase În trei din deplasare și aruncarea la poartă, executate din următoarele formații: formația de cocor cu vârful Înainte (fig. nr. 127) formația de cocor cu vârful Înapoi (fig. nr. 128) În scară (fig. nr. 129) Ex. 4. Jucătorii sund dispuși În linie câte trei: se efectuează
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]