3,404 matches
-
în continuă creștere, iar acest fenomen tinde să devină în scurt timp, și în România, un mijloc educațional-cultural, evoluția escaladei în lume permițând realizarea unei asemenea previziuni Relația om-munte a cunoscut de-a lungul timpului o evoluție continuă. Această evoluție ascendentă s-ar putea reprezenta grafic printr-o curbă care plecând de la zero (momentul apariției omului) urcă lin până către sfârșitul secolului al XVIII lea, pentru a se avânta brusc, ajungând în numai 200 de ani la diversificarea fabuloasa din zilele
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
capsula de porțelan se cântăresc , cu precizie de 0,01 g, 10 g din proba de analizat . Se trec cantitativ cu 100 ml apă într-un balon de 250 ml . Balonul se astupa cu un dop prevăzut cu 87 refrigerent ascendent, se fierbe lichidul timp de 5 minute și se lasă să se răcească. Se spală tubul refrigerentului cu cativa mililitri de apă și se filtrează conținutul balonului. Balonul și reziduu se pe filtru se spală de cel putin 3 ori
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
abuzivă a mijloacelor care au fost neglijate să fie introduse în metodica instruirii. Unele din reguli care condiționează aplicarea metodei sunt: * lucru de durată se realizează în etape succesive; * lucru de durată crește progresiv; * curba creșterii duratei este în general ascendentă dar este marcată ritmic și de eforturi cu o durată descendentă; * alergările de durată, folosite pentru menținerea rezistenței generale în perioada competițională au un volum și un tempou moderat; * între două sau mai multe eforturi de durată se introduc pauze
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
în tempo uniform pe teren variat; * mers, alergări pe nisip, zăpadă, și prin apă; În cadrul acestei metode, elementele de progresie, adică acei factori care determină creșterile de ordin morfologic și dintre seriile de lucru, tinzând în general spre un volum ascendent. Metoda eforturilor segmentare Această metodă a fost preluată prin gimnastica de bază și are ca scop dezvoltarea fizică proporțională și multilaterală de bază a tuturor părților și segmentelor corpului. Sarcinile principale care se urmăresc în pregătirea fotbaliștilor sunt multiple: * dezvoltarea
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
specifice unor anumite etape ale vârstei copilului Astfel histogramele LUND & BROWDER - care pe ordonată au marcată reprezentarea procentuala pentru diversele segmente ale corpului la copil și pe abscisa vârstaarată pentru cap o curbă descendentă iar pentru coapse și gambe, curbe ascendente.Astfel capul , care are un ritm de creștere mic- disproporționat de mare în raport cu restul corpului la copilul mic - reprezintă 20% la un an, 16% la 4 ani, 9% la 16 ani și 7% la adult, lăsând falsă impresie de „scădere
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
binevoitor caracterizat prin: cooperare între profesor-elevi, elevi implicați în luarea deciziilor; comunicare adecvată: ascultare activă, atitudine pozitivă față de elevi. Climat democratic consultativ caracterizat prin: relația profesor-elevi bazată pe încredere, cooperare, angajare a ambelor părți; comunicare eficientă, se realizează în sens ascendent Climat democratic participativ, caracterizat prin: relația profesor-elevi bazată pe încredere totală, cooperare, respect reciproc, angajare a ambelor părți, luarea deciziilor descentralizată; comunicare eficientă, se realizează pe orizontală și pe verticală. Se observă că unele categorii de climat au o „coloratură
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
a creditului și maturitate. În cazul în care cupoanele se plătesc semestrial, se utilizează drept rată periodică randamentul solicitat împărțit la 2. 16. Curba randamentului. Curba randamentului este un grafic al randamentelor curente având timpul pe axa x. O pantă ascendentă a curbei randamentului reflectă un nivel mai scăzut al riscului asociat unor scadențe mai apropiate. Factorii care influențează forma curbei randamentului pot fi estimări ale inflației, creșterea economică și politica fiscală și monetară. O piață poate avea mai multe curbe
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
și în cazul probei de analizat. Pentru fiecare probă se determină extincția. Cu valorile obținute se trasează curba etalon trecând pe abscisă µg de glucoză iar pe ordonată extincția. Se obține astfel o curbă descendentă. Pentru a obține o curbă ascendentă se realizează în paralel cu soluțiile de glucoză și o probă martor cu apă distilată (2 ml) în aceleași condiții. În acest caz se trasează curba etalon având pe abscisă µg de glucoză iar pe ordonată diferența dintre extincția probei
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
aceleași condiții. În acest caz se trasează curba etalon având pe abscisă µg de glucoză iar pe ordonată diferența dintre extincția probei martor (EM) și extincția fiecări probe din scara etalon (E). Mod de calcul Pentru a puta folosi curba ascendentă în cazul diverselor determinări de zaharuri, se efetuează de fiecare dată o probă martor în paralel cu proba de analizat. Se face diferența Em-E și se ia din curbă cantitatea de glucoză ce corespunde la 2 ml proba diluată. Ținând
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
în corpul dispozitivului de extracție. Se atașează apoi refrigerentul, se asigură un curent continu de apă rece și se montează pe o baie electrică termoreglabilă. Prin încălzire, vaporii de solvent din balonul de fierbere trec prin extractor, ajungând la refrigerentul ascendent, unde condensează și cad sub formă de picături pe proba de analizat din cartuș. Solventul extrage o parte din grăsime, iar când ajunge la nivelul de sifonare se scurge în balonul de distilare. Distilarea care durează 5-6 ore se reglează
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
ml); reactiv Folin-CiCalteu: 10 g wolframat de sodiu și 25 g molibdat de sodiu se dizolvă în 700 ml apă distilată. Se adaugă 50 ml H3PO4 85 %, 100 ml HCl concentrat și se fierbe într-un balon prevăzut cu refrigerent ascendent, timp de 10 ore. Se adaugă 150 ml sulfat de litiu și câteva picături de Br2; se continuă fierberea încă 15 minute. Se răcește și se aduce la volumul de 1000 ml cu apă distilată; soluție etalon de tirozină: 10
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
să implodeze, prăbușindu-se sub greutatea propriului sistem , doctrina lui Richard Nixon (președinte în perioada 1969-1974) nu mai face din schimbarea societății sovietice o precondiție a negocierilor. Cu toate acestea însă, relațiile dintre cele două superputeri revin la un trend ascendent din punctul de vedere al violenței odată cu izbucnirea războiului din Afghanistan, după ce URSS atacă și invadează Afghanistanul în iarna anului 1979. Momentul marchează începutul celei de-a patra și ultima etapă a Războiului Rece. Începând cu ultima parte a anilor
EVOLUŢIA SISTEMULUI INTERNAŢIONAL DUPĂ 1914. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1505]
-
de la întreg la parte, întrucât fiecare poate descoperi rațiunea ”făcând să tacă pasiunile”. Legea nu înstrăinează libertatea pentru că își află izvorul în voința indivizilor: ”ascultarea de o lege pe care singur ți-ai stabilit-o înseamnă libertate”. Traseul libertății este ascendent, de la a nu fi supuși altuia până la ”un popor este liber... atunci când în cel care guvernează nu vede omul , ci organul legii”. Rousseau dorește astfel să atingă condițiile existente în starea de natură, unde omul este liber datorită legii naturale
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Lovirea mingii este un proces motric complex la care participă, alături de brațul cu racheta, întregul corp. Acțiunea brațelor În acțiunea de lovire a mingii, din poziția finală a retragerii rachetei, brațul cu racheta se deplasează în față, într-o mișcare ascendentă și lovește mingea cu planul corzilor perpendicular pe direcția de zbor, într-un punct situat înaintea piciorului stâng și lateral față de acesta. Brațul stâng coboară prin înainte în jos ajutând la coordonarea mișcării. Acțiunea picioarelor În momentul lovirii mingii genunchii
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
înaintea piciorului stâng. Mingea este lovită cu o mișcare de biciuire, o mișcare energică de flexie din încheietura pumnului. Dacă mingea este lovită de jos, de la jumătatea distanței dintre glezna piciorului drept și bazin, lovitura se execută printr-o mișcare ascendentă, cu racheta având planul corzilor perpendicular pe direcția de zbor. Dacă mingea este lovită din lateral, brațul cu racheta, cu cotul întins și articulația pumnului în extensie, se duce spre înainte. În momentul impactului cu mingea vârful rachetei se află
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
piciorul drept. La ultimul pas trunchiul se răsucește spre dreapta, până când axa umerilor ajunge perpendiculară pe fileu. Acțiunea de lovire a mingii Acțiunea brațelor După sosirea la punctul de lovire, brațul cu racheta duce racheta spre minge printr-o mișcare ascendentă și lovește mingea, cu planul corzilor perpendicular pe direcția de zbor. Dacă mingea este joasă în fața corpului, brațul cu racheta se întinde în față și lovește mingea, de jos în sus, cu planul corzilor orizontal. Dacă mingea este trimisă în
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
genunchiul stâng, în prima fază, brațul cu racheta coboară sub nivelul genunchiului stâng, cu o mișcare de flexie din antebraț Fig. 65 Fig. 66 și din articulația pumnului. În faza următoare brațul drept duce racheta spre minge, cu o mișcare ascendentă, lovind-o în dreptul genunchiului drept. În momentul impactului cu mingea, brațul cu racheta execută simultan o mișcare de pronație din articulația pumnului și o mișcare de extensie din articulația cotului. Brațul liber, îndoit din cot, este dus în partea laterală
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
umărul drept mai ridicat. Capul se răsucește spre minge și spre adversar, urmărind mingea pe deasupra umărului drept. Greutatea corpului se transferă pe piciorul stâng. Acțiunea de lovire a mingii Acțiunea brațelor Brațul drept duce racheta spre minge, cu o mișcare ascendentă, lovind-o în dreptul genunchiului drept, dacă lovitura e joasă, cu o mișcare laterală, lovind mingea într-un punct situat la înălțimea pieptului, dacă mingea este de înălțime medie și cu o mișcare de atac, descendentă, dacă mingea este înaltă. În
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
corpului trece în față, pe fiecare picior, la fiecare pas. În finalul deplasării greutatea corpului este repartizată pe piciorul stâng. Acțiunea de lovire a mingii Acțiunea brațelor După sesizarea traiectoriei mingii, brațul drept duce racheta spre minge, cu o mișcare ascendentă. Dacă mingea este joasă, este lovită în dreptul genunchiului drept. Dacă mingea este de înălțime medie, ea este lovită în dreptul bazinului sau a umărului. În momentul impactului cu mingea, brațul cu racheta execută simultan o mișcare de flexie din articulația pumnului
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
iar cei mai înalți mai departe (2 m) de linia de serviciu. Așezarea în imediata apropiere a liniei de serviciu din față nu este indicată deoarece obligă la o execuție cu un unghi prea mare, din care rezultă o traiectorie ascendentă dar mai scurtă - lovitură ușor de atacat de către adversar. Tipurile de serviciu ce pot fi executate: înalt, scurt, razant. Serviciul înalt este considerat ca serviciu de bază pentru jocul de simplu, fiind utilizat în proporție de 90 %. El trebuie executat
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
în ma sivul destinație. ASORT(nume masiv[,nr încep[,nr elem sortate[,nr or dine s ortare]]]) Comanda are ca efect sortarea elementelor unui masiv, putând preciza primul element de la care începe sortarea (nr încep), câte elemente vor fi sortate (nr elem sortate). Ordinea de sortare (nr ordine sortare) va fi ascendentă dacă argumentul este 0 sau omis, sau descendentă dacă argumen tul este 1 sau orice valoare diferită de 0. Funcția va returna valoarea 1 dacă sortarea s-a efectuat cu succes, sau -1 în caz contrar. Dacă sortarea se efectuează
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
de index dintr-un fișier .CDX care conține cheia de indexare. Numele etichetei de index (TAG) poate fi dintr-un fișier .CDX structural sau dintr-un fișier .CDX inde pendent (nestructural). • [ASCENDING | DESCENDING] - specifică dacă înregistrările sunt căutate în ordine ascendentă sau descendentă. Funcția FOUND() Retuurnează valoarea logică adevărat (.T.), dacă comenzile CONTINUE, LOCATE sau SEEK s au exe cutat cu succes. FOUND(<zonă de lucru> | <alias tabel>) Dacă argumentele zonă de lucru, alias tabel sunt omi se, funcția va returna rezultatul pentru fișierul deschis în zo
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
este suprascris. Comanda CLOSE ALTERNATE închide un fișier deschis cu comanda SET ALTERNATE. Sintaxa comenzii este CLOSE ALTERNATE 8.4. Ordonarea datelor Datele unui tabel se pot ordona după un singur criteriu sau după mai multe (multicriterial) . Ordonarea poate fi ascendentă dacă fiecare câmp după care se face ordonarea are o valoare mai mare decât câmpul corespunzător din înregistrarea anterioară, sau descendentă. Dacă ordonarea se face multicriterial, se definește o cheie primară, care este principalul criteriu de ordonare și chei secundare
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
TO <nume tabel>ON <nume câmp 1> [/A | / D] [/C] [, <nume câmp 2> [/A | / D] [/C] ...] [ASCENDING | DESCENDING] [Scope] [FOR <expresie 1>] [WHILE <expresie 2>] [FIELDS <lista câmpurilor>] unde: • nume tabel - numele fișierului sortat. • nume câmp 1 - specifică câmpul din tabelul nesortat asu pra căruia se aplică procedura. Implicit sortarea este ascendentă. Nu se pot sorta câm puri memo sau general. Este cheia primară după care se face sortarea. • /A, /D, /C - specifică ordinea. A: ascendentă, D: descenden tă, C: fără a se ține cont de litere mari/mici. • nume câmp 2 - specifică un
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
primară după care se face sortarea. • /A, /D, /C - specifică ordinea. A: ascendentă, D: descenden tă, C: fără a se ține cont de litere mari/mici. • nume câmp 2 - specifică un câmp cu rol de cheie secunda ră. • ASCENDING - specifică o sortare ascendentă pentru câm purile care nu sunt urmate de opțiunea / D. • DESCENDING - specifică o sortare descendentă pentru câmpurile care nu sunt urmate de opțiunea / A. • Scope - specifică domeniul de sortare (tot fișierul sau doar o parte din înregistrări) ALL, NEXT n
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]