2,868 matches
-
poți anticipa în legătură cu așteptările de comunicare ale interlocutorului (apud FitzGerald, 2003, p. 171). Felul în care generează asiaticii implicaturile conversațional nu se explică întotdeauna prin maximele griceene. Astfel, pentru a înțelege adevărata intenție a vorbitorului, nu e de ajuns ca ascultătorul să se bazeze pe conținutul literal și contextul producerii enunțului, ci pe întreaga istorie conversațională a interlocutorilor (japoneză, kan). Intuiția (coreeană, noon-chi, „a măsura din ochi”) este deseori decisivă în deducerea semnificației intenționate de vorbitor în baza corelării arbitrare a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
semnificației intenționate de vorbitor în baza corelării arbitrare a unor variabile precum istoria conversațională a interlocutorilor, contextul, personalitatea vorbitorului, relațiile dintre interlocutori, scopul interacțiunii etc. 2.4.5. Negocierea Definită ca tranzacție între un emițător (vorbitor/scriitor) și un receptor (ascultător/cititor), comunicarea presupune negociere: a informației vehiculate pe parcursul interacțiunii, a accesului la cuvânt, a relației dintre interlocutori. Textul este deci produsul negociat al unei tranzacții comunicative. În ceea ce privește negocierea informației, s-au constatat diferențe culturale privind strategiile adoptate. De pildă, negociatorii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
își respectă reciproc cuvântul, nu întrerup, dar nici nu fac pauze mari între luările de cuvânt ale vorbitorilor succesivi; tiparul „oriental”, în care luările de cuvânt sunt respectate de interlocutori și urmate de pauze relativ lungi, semn al faptului că ascultătorul a reflectat cu atenție la spusele vorbitorului curent; tiparul „latino”, în care luările de cuvânt tind să fie scurte, cu multe întreruperi și suprapuneri. Autorul pune cele trei tipare în legătură cu modul în care populațiile respective percep distanța față de putere. Tannen
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
din română sunt extrem de variate sub aspectul structurii și al semnificației vehiculate: unele sunt vide semantic (îhm, aha, așa), altele sunt expresii concentrate ale unor emoții sau impulsuri voliționale (oo!, a..., a, vai!, La naiba!), altele sunt expresii ale atitudinii ascultătorului față de interlocutor (acord, empatizare cu acesta: firește!, bineînțeles!, sigur!). Semnalul de recepție da este un stereotip verbal, care poate să nu semnifice neapărat acordul real cu vorbitorul. În principiu, un număr mare de elemente pot funcționa contextual ca semnale de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
aici; expresiile empatizării nu sunt multe, de obicei succinte (înțeleg, te înțeleg, cred, sigur-sigur, vai), rolul principal revenind elementelor paraverbale și nonverbale (de pildă, confesiunea tristă a vorbitorului îl poate determina pe interlocutor să plângă; bucuria vorbitorului se manifestă la ascultător prin mimica bunei dispoziții și prin râs; exprimarea nemulțumirii de către vorbitor poate determina la interlocutor o mimică a nemulțumirii). Adeseori empatizarea se realizează prin manifestarea interesului față de temă (și, și ce altceva), prin completarea ideilor vorbitorului cu mărturii suplimentare ale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Comunicarea organizațională Comunicarea publică Comunicarea media Comunicarea interculturală Variabile care modelează comunicarea interpersonală; particularitățile individuale ale vorbitorului (automonitorizarea, autodezvăluirea, trăsăturile de personalitate, capacitățile cognitive, gradul de dependență/independență, diferențele biologice, statutul socio-economic, limba, diferențe de natură paraverbală); particularitățile individuale ale ascultătorului, ascultarea; percepția; relația dintre vorbitor și ascultător; situația de comunicare; scopul comunicativ; stilul comunicativ; comportamentul comunicativ; competența de comunicare; Competența de comunicare Comportamente comunicative; comportamentul euristic; comportamentul de ranforsare; comportamentul de susținere; comportamentul reflexiv; comportamentul explicativ; comortamentul autocentrat; comportamentul ludic
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interculturală Variabile care modelează comunicarea interpersonală; particularitățile individuale ale vorbitorului (automonitorizarea, autodezvăluirea, trăsăturile de personalitate, capacitățile cognitive, gradul de dependență/independență, diferențele biologice, statutul socio-economic, limba, diferențe de natură paraverbală); particularitățile individuale ale ascultătorului, ascultarea; percepția; relația dintre vorbitor și ascultător; situația de comunicare; scopul comunicativ; stilul comunicativ; comportamentul comunicativ; competența de comunicare; Competența de comunicare Comportamente comunicative; comportamentul euristic; comportamentul de ranforsare; comportamentul de susținere; comportamentul reflexiv; comportamentul explicativ; comortamentul autocentrat; comportamentul ludic; Structura interacțiunii verbale; monologul; dialogul; organizarea ierarhică
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pe interlocutor că nu-i va fi greu să-l omoare dacă nu face ce îi spune). Pe baza unor inferențe pe care le fac, interlocutorii deduc intenția comunicativă a vorbitorului; dacă vorbitorul reușește să performeze actul de vorbire astfel încât ascultătorul să poată deduce corect intenția vorbitorului, actul de vorbire este reușit, este performat cu succes; dacă vorbitorul nu a reușit să transmită mesajul astfel încât ascultătorul să deducă intenția sa, atunci actul de vorbire este nereușit, eșuat. Ilocuția are efecte asupra
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interlocutorii deduc intenția comunicativă a vorbitorului; dacă vorbitorul reușește să performeze actul de vorbire astfel încât ascultătorul să poată deduce corect intenția vorbitorului, actul de vorbire este reușit, este performat cu succes; dacă vorbitorul nu a reușit să transmită mesajul astfel încât ascultătorul să deducă intenția sa, atunci actul de vorbire este nereușit, eșuat. Ilocuția are efecte asupra interlocutorului: îl lasă indiferent, îi umple un gol cognitiv, îl determină să facă anumite acțiuni motorii, îi induce teama etc. Efectele ilocuției reprezintă componenta perlocuționară
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
gol cognitiv, îl determină să facă anumite acțiuni motorii, îi induce teama etc. Efectele ilocuției reprezintă componenta perlocuționară a actului de vorbire. Din acest punct de vedere, un act de vorbire poate fi eficient (când actul de vorbire are asupra ascultătorului efectul scontat de vorbitor) sau ineficient (când scopul perlocuționar nu este atins) (Vasilescu, 2005, pp. 798-799). Prin actele de vorbire reprezentative (asertive) vorbitorul își asumă conținutul propozițional, în diverse grade: când spune Astăzi sunt 2 oC, vorbitorul consideră adevărat conținutul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
descrie o stare din lumea reală pe care o crede/o prezintă ca adevărată. Există diverse subclase de acte reprezentative (asertive): afirmație, sugestie, insistență, presupunere, deducție, plângere, reproș etc. Prin actele de vorbire directive vorbitorul încearcă să-l determine pe ascultător să facă o anumită acțiune: când spune Închide geamul! vorbitorul dorește să-l facă pe ascultător să acționeze în sensul conținutului propozițional al actului de vorbire („a închide geamul”). El vrea/dorește să schimbe o stare de fapte din lumea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
subclase de acte reprezentative (asertive): afirmație, sugestie, insistență, presupunere, deducție, plângere, reproș etc. Prin actele de vorbire directive vorbitorul încearcă să-l determine pe ascultător să facă o anumită acțiune: când spune Închide geamul! vorbitorul dorește să-l facă pe ascultător să acționeze în sensul conținutului propozițional al actului de vorbire („a închide geamul”). El vrea/dorește să schimbe o stare de fapte din lumea reală folosind cuvintele. Există diverse subclase de acte directive: ordin, poruncă, rugăminte etc. Prin actele de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
propozițional al actului de vorbire („a închide geamul”). El vrea/dorește să schimbe o stare de fapte din lumea reală folosind cuvintele. Există diverse subclase de acte directive: ordin, poruncă, rugăminte etc. Prin actele de vorbire întrebare vorbitorul îi solicită ascultătorului să furnizeze un răspuns care să-i umple un gol cognitiv (de diverse tipuri; real sau pretins): La ce oră te întorci?/La ora 10. Există diverse subclase de acte-întrebare: întrebare, interogare, chestionare, informare etc. Prin actele de vorbire comisive
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
2); limpede (2); logic (2); matur (2); niciodată (2); ordonat (2); prieten (2); puternic (2); rațional (2); respectuos (2); reușită (2); sever (2); silință (2); a ști (2); voință (2); adecvat; admirabil; adult; ager; ajutor; Alex; altcineva; ambiții; apreciat; apt; ascultător; atenție; avar; avut; bunăvoință; bine; bine crescut; bine educat; binevoitor; bizuință; bucurie; caiet; capabil; cămilă; cetățean; cîinele; clasa I; consecvent; conservată; cu conștiință; continuu; credul; cult; cumpătat; cuviincios; da; dator; datorie; dejun; de nota 10; descurcăreț; determinare; determinat; devreme; dorință
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
meșterește (2); minuni (2); naște (2); se ocupă (2); poate (2); a putea (2); rău (2); rezultat (2); sport (2); totul (2); și tace (2); verb (2); act; active; e activ; adevăr; adopta; adună; ajută; alege; apă; aplică; are; asculta; ascultător; avea; baschet; beretă; binefacere; blocuri; borș; bucate; bucurie; bun; ceva bun; bunăvoință; bune; cadou; capacitate; carieră; cere; chip; cîntă; cîștig; clădește; a clădi; coace; conștiincios; copii; crime; dacă; dăruință; dedicare; demonstra; desen; determinare; diamante; distruge; divertisment; doarme; dorește; dori; dovadă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
copilaș (2); cumnat (2); dulciuri (2); Eric (2); frumușel (2); generație (2); grijă (2); împlinire (2); joacă (2); Luca (2); micuț (2); neamuri (2); pat (2); plăcere (2); răsfățat (2); 3-9 ani; buric; afecțiune; ajutor; amabil; amic; Andrei; apropiat; armă; ascultător; Aurica; avere; băiete; băiețel mic; bătrînă; bebeluș; bebeluși; boală; botez; ceea ce nu are mama; compot; copii; copil iubit; credință; cumătru; curiozitate; Daniel; dar; Dănuț; descendență; destin; dor; drac; drăgălaș; drăgălășenie; drăguț; dulce; extraordinar; familia; fecior; fericit; fiică; fiul bunicii; gălăgie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
împărtăși (2); încredere (2); laudă (2); minciună (2); mult (2); orice (2); poezie (2); povești (2); a relata (2); rostire (2); sfaturi (2); a ști (2); trădare (2); verb (2); vorba (2); vorbire (2); afirmație; ajută; aminti; asculta; ascultare; ascultă; ascultător; atractiv; auzi; bine; bîrfă; bolborosește; buna dispoziție; cal; căuta; ce ai de făcut; ce gîndești; ce?; citează; clar; compliment; concentrare; conexiuni; confesa; confidență; convorbire; cu glas tare; cu voce tare; cugeta; cuiva; cuminte; curios; cuvîntă; daca; de bine; declarație; demonstrează
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
manifesta mai multă prudență în transmiterea informațiilor; • evitarea utilizării unei semantici necunoscute membrilor organizației; • evitarea surplusului de informații. Căile principale pe care se poate ajunge la perfecționarea procesului de comunicare organizațională sunt: a. Ascultarea activă - sau ascultarea empatică: presupune abilitatea ascultătorului de a înțelege ceea ce i se spune, punându-se în postura interlocutorului său. b. Feedbackul constructiv - acțiunea de a le oferi interlocutorilor semnale referitoare la ceea ce simțim și gândim în legătură cu un anumit mesaj sau o anumită situație. Pentru a facilita
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
preveni confruntările pătimașe înainte ca agresiunea verbală să se producă. Cele zece porunci pentru managerii și supervizorii care doresc să evite agresiunea verbală I. Să nu ridici vocea. Comentariu: indiferent de conținutul mesajului transmis, un ton ridicat îl face pe ascultător să intre instantaneu în defensivă. Riposta ascultătorului la atacul dumneavoastră pune în mișcare rotițele confruntării. Agresiunea verbală își va face cu siguranță apariția. II. Să nu înjuri. Comentariu: pur și simplu nu o face - nu pentru că locul de muncă nu
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
să se producă. Cele zece porunci pentru managerii și supervizorii care doresc să evite agresiunea verbală I. Să nu ridici vocea. Comentariu: indiferent de conținutul mesajului transmis, un ton ridicat îl face pe ascultător să intre instantaneu în defensivă. Riposta ascultătorului la atacul dumneavoastră pune în mișcare rotițele confruntării. Agresiunea verbală își va face cu siguranță apariția. II. Să nu înjuri. Comentariu: pur și simplu nu o face - nu pentru că locul de muncă nu este școala de duminică, ci pentru că un
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
bun cunoscător al aspectelor legale, să aibă o capacitate superioară de a interacționa cu ceilalți, să fie bun coordonator și organizator al procesului de achiziție și un bun negociator. În același timp, specialistul în achiziții trebuie să fie un bun ascultător, să aibă capacitatea de a transmite mesajele pe înțelesul tuturor acelora cu care interacționează (empatie), să se adapteze sistemului de percepție al celorlalți (sincronizare). Putem formula principalele calități ale unui specialist în achiziții și așteptările celorlalți (ale managerului) legate de
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
registru în care se inserau dări de seamă amănunțite despre manifestare. Totul era bine pregătit, nimic nu era improvizat. Conferințele erau o formă importantă de răspândire a cunoștințelor folositoare; subiectele erau alese, după un program, în funcție de incidența lor cu nevoile ascultătorilor. Erau bine pregătite, trebuiau să satisfacă cerințele: încărcătură culturală, intuiție, corelație cu viața rurală. Erau adesea însoțite de diapozitive și de lecturi ilustrative. Iată titlurile de conferințe: „Drepturile și datoriile cetățenești”; „Legătura dintre școală și Biserică”; „Domnii Moldovei și Munteniei
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
vedere lingvistic, astfel încât s-au făcut numeroase modificări minore în textul Vechiului Testament 1. 3. Pe măsură ce concepțiile religioase și morale ale Israelului au evoluat, a devenit imperativ ca unele cuvinte și expresii să fie înlocuite, întrucât deveniseră de neînțeles pentru ascultători 2. 4. Adeseori se adăugau textelor anumite cuvinte explicative sau particule, în special în cazul textelor mai populare, pentru a simplifica gramatica textului. Astfel de cuvinte sau particule aveau rolul de a face textul mai ușor de citit. În anumite
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
chema pe inventator. Ele compus din două părți, partea lemnoasă (și ne-o arăta) și partea fie-roasă1 Deci, să recapitulăm pe scurt: Cosorul lui Moceanu a fost inventat de Moceanu. El se compune..." "din două părți", se auziră deodată vocile ascultătorilor. Încântat și surprins, individul surâse în sine. "Partea lemn..." zise el..., "...oasă", îl completă auditoriul. "...și partea fier..." "oasă", se ridicară vocile noastre. "Domnilor, exclamă individul (și își propti o clipă bărbia în piept de satisfacție), e o adevărată plăcere
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
mari, ci oameni care au noroc. Asta conferă lumii un minunat climat de egalitate. Acum patru ani, Herbert Simon, care a publicat în Science un articol esențial, după mine, a constatat că funcționăm conform unei scheme grupale, tribale, animale. Sîntem "ascultători cu raționalitate limitată". Ne aflăm acolo, gata să urmăm pe cineva, cu alte cuvinte există un număr de indivizi machiavelici care știu ce trebuie spus ca să fie urmați. Don Juan e machiavelic. El i-a spus frumoasei ce trebuia pentru ca
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]