2,884 matches
-
Macovescu, profesor, scriitor, diplomat, a reacționat repede și profesionist. Sub titlul "Literatura pentru copii în România", cele două pagini solicitate de ambasadă și redacția revistei se constituiau într-o sinteză a tradiției literaturii române dedicate celor mai mici cititori sau ascultători din țara noastră. Articolul îl primeam la misiunea diplomatică prin curier, la 6 aprilie 1981. Când am dus textul la redacție, Nagaev mi-a cerut acordul pentru includerea în număr și a unui citat larg din cuvântarea lui Nicolae Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
în urmă subțiri pe fața văii, navigație de cabotaj pe țîțele tinere, vorbeam cu o femeie, cum să organizez eu singură o nuntă! sprijină capul de sticla geamului, dedicația muzicală, crainica ține cu toată lumea în tot dialogul nostru particular cu ascultătorul constănțean care de la 5 pe Radio București, de la 6 trec pe Radio Iași, să mai văd ce fac moldovenii noștri! noxe mass-media, invenția prezenței proprii stimulează, cît hlei a scurs textul de pe aria fiecăruia tot bir la libertate, intram în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
bogată În manifestări culturale, a orașului Fălticeni. Până acum nu era prea cunoscut, În special pentru ardeleni (...). Nu știu dacă și impresia naturii brașovene v-a Încântat; eu cred că tocmai aceasta a salvat buna dispoziție a Dvs. (...). Pentru noi, ascultătorii, conferința, cu tot ce am văzut, a fost o revelație (...). Cateluța mi-a răspuns că a fost Încântată de ideea Dvs. de a prezenta Ardealului, și lumina Moldovei noastre! Mi-a trimes și un ziar, „Flacăra Iașului”, În care e
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
că va adera cu entuziasm la proiectul nostru de a se Înființa - chiar În vara acestui an - o Universitate populară permanentă, la Fălticeni 353. Primul conferențiar permanent m-aș Înscrie eu, și vă asigur că aș face epocă În conștiința ascultătorilor. Împreună cu Dv. și tovarășa Manolache, vom putea face lucruri minunate. Cu venirea mea la Suceava, voi impulsa din nou ideea și voi merge eu la tov. Președinte al Consiliului Județean, om de mare cultură. În dorința de a Vă revedea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pe platoul mașinilor, să le îmbarc, să le debarc și soldații nu știau. Eu singur nu puteam să am grijă și de soldați, și de mitraliere, și de mașini. Am trecut prin niște situații dificile. S.B.: În 1989 erați un ascultător al Europei Libere? I.A.: Da. S.B.: Comentați cu colegii ce se întâmpla? Ați auzit de mișcările de la Iași de pe 14 decembrie? I.A.: Da, știam. Revoluția a început pe 14 decembrie și nu pe 17 decembrie, dar pentru că nu
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
nu numai o valoare poetică, ci și una lingvistică. Din prefață se rețin câteva detalii asupra împrejurărilor în care s-au cules baladele, a ocaziilor în care acestea se cântă, precum și observații privind melodiile cântecelor bătrânești, formulele lor finale, reacția ascultătorilor. Alături de balade fantastice, dintre cele mai vechi, numeroase sunt baladele vitejești, din care cel mai bogat reprezentat este ciclul Novăceștilor: Gruia lui Novac, Turcul și Novăceștii, Novac vinde pe Gruia. Prin tematică și circulație, unele balade sunt caracteristice Banatului: Roman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286414_a_287743]
-
Efortul pentru a traduce măcar Îndrumările de tipic era considerabil, Întâmpinându-se multe greutăți, dar era necesar pentru că „preoții noștri de pre la sate nicidecum Înțelegând limba aceea, orânduialele besericii nu să făcea pre deplin, nici viețile sfinților să citia, ascultătorii neînțelegând“. Munca de traducere a cărților de ritual se datorește În special neobositului cărturar Antim Ivireanul, care Încearcă să treacă peste greutățile impuse de particularitățile muzicii bizantine. Acesta scoate pentru prima dată În românește, În 1712, Octoihul, pentru a fi
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
Unii cred că își pot remedia insuficiența interpretativă prin vestimentație pitorească sau cât mai extravagantă. Așa ceva nu se întâmplă niciodată. Haina l-o fi făcând pe om, cum se zice, dar nu-l poate salva niciodată pe cântăreț. Apoi, cu ascultătorul trebuie să comunici în permanență. Mereu trebuie să-i prinzi pulsul și să fii cu ochii pe el. Și el face la fel ! Ai putea crede că cei ce-și consumă fripturile sau ciocnesc paharele nu te urmăresc. Ei sunt
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
odată ce deschidea gura, îi hipnotiza și îi trăgea apoi cu niște ațe invizibile mai aproape unii de ceilalți, reamintindu-le prin versurile simple și naive ale cântecelor sale cât de simplă și minunată este viața. Cu greu se puteau smulge ascultătorii din vraja cântului său. Din acest motiv, la sfârșitul unui cântec urma întotdeauna o pauză și abia după aceea izbucneau aplauzele. Alteori, furtuna de aplauze pornea mai devreme, pe ultimele silabe, ca și cum cei care-l ascultau voiau să-l ia
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
sau aproape de a lui învățătură nu s-ar afla să execute cu destoinicia, expresia și înfocarea cea cuviincioasă compozițiile lui. Cea mai desăvîrșită și cea mai atingătoare arie, cîntată de un nedestoinic cîntăreț, în loc de întinerime a inimii ar pricinui spaimă ascultătorului. In zadar un orator sau un poet și-ar alcătui cuvintele sau poemile sale, căci vor fi departe de a săvîrși isprava cea dorită, dacă nu vor fi citite sau de dînșii sau de cititorii lor cu expresia cea chiară
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
vor fi departe de a săvîrși isprava cea dorită, dacă nu vor fi citite sau de dînșii sau de cititorii lor cu expresia cea chiară și potrivită duhului celor scrise. Declamația sau citirea cea bună trebuie să facă în duhul ascultătorului aceeași întipărire și ispravă care muzica o săvîrșaște în inima lui. În zadar un preot s-ar sui pe amvon să predice moralul Evangheliei, dacă citirea sau glasul său cel sălbatic și nepotrivit cu marea cuviință a vredniciei sale ar
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
și ispravă care muzica o săvîrșaște în inima lui. În zadar un preot s-ar sui pe amvon să predice moralul Evangheliei, dacă citirea sau glasul său cel sălbatic și nepotrivit cu marea cuviință a vredniciei sale ar speria pe ascultători sau ar aduce o ispită de șoaptă în lăcașul Domnului. În zadar un învățător pe catedra sa profesorală ar cugeta să arunce sămînța învățăturilor sale în inimile școlarilor săi, dacă pre lîngă al său metod nu ar uni și o
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
dodici, sei facevano rima, e sei facevan’ pima-poma-pima-poma. Dumnezeu știe despre ce putea fi vorba. Cântatul constituie, desigur, o formă de agresiune. Gurile umede deschise ale cântăreților și dinții strălucitori așteaptă cu nerăbdare să-și devoreze victima-ascultător. Cântăreții râvnesc după ascultători așa cum animalele râvnesc după pradă. Îmbătați de propriile lor glasuri, acum urlau în gura mare, din nou și din nou, eu vocea mustos baritonală a lui Gilbert, cea de tenor pseudo-napolitan a lui Titus și cea de puternic dar aspru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
segmente de intreprinderi mediatice cumpărate de bogați interesați în păstrarea mocirlei și a apelor tulburi în care ei se pot îmbogăți în continuare nestingheriți și necontrolați, care dezinformează, inventează, răstălmăcesc, calomniază, discreditează și otrăvesc astfel mintea și sufletul milioanelor de ascultători sau privitori la emisiunle de televiziune. Slavă Domnului că nu sunt toți așa, din ce în ce mai mulți reporteri cinstiți aduc la lumină mari și incredibile adevăruri, riscând mari neplăceri personale. Cinste acestor eroi mediatici, acestor antemergători pe linia corectării și a reconstruirii
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
țară și pe plan internațional. Noi, moldovenii, avem un sentiment al trecutului mai pronunțat. Profesorul Bursuc îi plăcea să istorisească întâmplări din trecut, la care a participat direct sau a fost martor, întâmplări care aveau însă un tâlc, de la care ascultătorii puteau învăța ceva. Înainte de a fi profesor, fizician, cercetător, profesorul Bursuc era un om cu toate caracteristicile ce însoțesc acest cuvânt. Era o fire veselă și prietenoasă, plin de înțelegere și omenie, energic și dinamic, mare iubitor de natură și
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
afirmate de alții, dar folosite de mine, au fost transpuse În stilul meu, dictat și de respectarea pe cât posibil a unei „culori“ gazetărești, sunt obligat la a adăuga bibliografia corespunzătoare care, sunt convins, poate folosi avantaj pentru cititor, dezavantaj pentru ascultător Întru aprofundarea, desigur și confruntarea, de către cel interesat, a problemei globale discutate. Ușurarea parcurgerii textului, ca și rațiuni de economie de spațiu m’au determinat să listez sursele bibliografice fără mențiune În text, așa cum se obișnuiește Într’unul de strictă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe barba mea că n’am nici o vină pentru subiect; În schimb, „vinovatul“, prietenul Aurel Brumă, nu-și riscă barba pentru cele ce le spun eu, căci Își achită conștiincios cotizația la bărbier. Și-o permite căci, prieten cu toți ascultătorii, nu se teme că vreunul, bărbier de meserie, i-ar putea nimeri beregata, cum se temea bietul - deși Împărat - Dioclețian și nu fără motiv; pricină pentru care a Înlocuit rasul cu pârlitul cu coji aprinse de nucă... De unde le lua
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sunt eu deformat de o viață În care m’am exprimat În scris. Dar, odată trecută experiența aflu - eu nemulțumit, interlocutoarea mea fericită, chiar felicitată -, uzând de intuiția mea pisicească, că așa se poate smulge - nu pentru ea, dar pentru ascultător și, desigur, pentru „subconștientul colectiv“ În care ajunge În cele din urmă - mai multă informație și, desigur, sinceritate. Nu de asta m’am temut sau mă voi teme de acum Încolo căci sunt, sau vreau să fiu, sincer și În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ar trebui să se materializeze Într’o schimbare continuă, din aproape În aproape, ca răspuns la ceea ce n’am spus Încă, anume că evoluția biosului urmărește pe aceea a abioticului mediu, adică - revenind la radio - a nivelului de Înțelegere a ascultătorului, nu al pretențiilor lui, căci adesea sre tendința de a trage În jos, spre linia minimei rezistențe. Nu În schimbări brusce, care s’ar putea asocia eventual cu salturile calitative - sarea, nu și bucatele - pe care le-a cunoscut și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
urină - fie ea aceea primară - vor trece doar oxidantele deșeuri, nu și reducătoarele substanțe utile, cum sunt Întotdeauna cele nutritive și vitaminele. Rămânea de copiat șmecheria, de loc greu pentru unul care caută să pătrundă bionica și Îndeamnă pe orice ascultător să privească atent Natura. Păi dispozitivul doar adaugă deja clasicei aparaturi În care un mănunchi de capilare confecționate dintr’un polimer microporos separă sângele ce circulă prin lumenul capilar de soluția izotonică din exterior, modularea pe cale electrică - plasând acel mănunchi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
rubricii dorește să-mi ofere o compensație. Palidă, spun eu, privind - desigur - din unghiul meu. Și așa am ajuns acum În direct, unde aș putea pur și simplu citi textul imprimat pentru ieri. Mai bine să-mi permit o „drăcovenie“: ascultătorul, acela căruia de fapt i se adresează radioul, și care va beneficia de acum de câteva lucruri inedite, va fi În pagubă față de cititor, căruia Îi pun În față și textul dar și stenograma celor patru minute În care m
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
alt plan: transcendentul câștigă de aici suflet... „Sâmbătă cu prieteni“, 2 martie 2002, ora 16,27 15. Insolit De când, nu de multă vreme, Radio Moldova s’a „Înhămat“ la a răspunde, În fiece dimineață, la cele mai diverse Întrebări ale ascultătorilor, iată c’am căpătat și eu „sămânță de vorbă“: s’a găsit cineva interesat de efectul de piramidă, iar redactorul m’a găsit Întru a răspunde pe mine; păcat că n’a găsit mai mult decât cele 8 minute În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vorbă“: s’a găsit cineva interesat de efectul de piramidă, iar redactorul m’a găsit Întru a răspunde pe mine; păcat că n’a găsit mai mult decât cele 8 minute În care m’am aflat În direct - și față de ascultători și față’n față cu el. Sunt nevoit să rezum multele gânduri făcute În zilele care au trecut de la „promo“. Cu ce să Încep decât cu ecologia? Fie ea una cu ghilimele, fie ea un soi de paradox, adică a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
este o cerință cât se poate de strictă: O abatere de 15 provoacă inversarea efectului, centrul piramidei devenind sărac În energie, iar una de 7,5 anulează efectul. Cam așa s’au scurs cele 9 minute. Curios sunt de reacția ascultătorilor. Cine știe? poate așa “eclipsa” În care am intrat se va risipi... 2 febr 2004, ora 11,42 21. Unde mănâncă lupul o oaie... „Unde mănâncă lupul o oaie, trage 7 ani“. Sau i se pare ciobanului păgubaș. Căci lupul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
gânduri. Dar când e vorba de o scândură, aceea pentru care ați trudit oarece, măsurați de două ori până taiați o dată. Cei vechi, aceia care Încă erau aproape de țâța mamei Naturi, o respectau instinctiv. Și, cum nu erau nici necuvântători, ascultători necondiționați ai voii ei, dar nici divinii care să știe acea voință, au zeificat toate elementele Naturii: orice izvor, stâncă, arbore; râu, foc și vânt; ocean și pământ, erau zei, care nu trebuiau ofensați, barem de frica cumplitei răzbunări. Izvor
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]