8,644 matches
-
arendat o parte a terenului arabil singurei firme private din sat profilate pe activitate agricolă, patronul ei fiind un inginer absolvent de mecanică agricolă, care a înființat această SRL împreună cu ceilalți trei frați ai săi. 3. Cu toate că există anumite forme asociative în viața socială a satului, oamenii sunt mai degrabă individualiști, suspicioși și neîncrezători unii față de alții. Toți cei cinci subiecți intervievați au sugerat o astfel de descriere generală a relațiilor dintre membrii comunității locale. Orientarea spre familie și spre interesul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de dezvoltare comunitară la Drăguș, cu condiția ca liderii ei să fie mai activi și să aibă mai multă inițiativă în planul definirii și rezolvării problemelor locale. Munca la Drăguș, având ca principală componentă agricultura, nu este organizată pe baze asociative. Cu excepția a trei categorii profesionale (cadrele didactice, vânzătoarele și funcționarele de la poștă), nu există alte forme de asociere economică sau profesională. În planul muncii agricole, solidaritatea se rezumă strict la cadrul familial. Formele asociative existente în Drăgușul contemporan și principalele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
agricultura, nu este organizată pe baze asociative. Cu excepția a trei categorii profesionale (cadrele didactice, vânzătoarele și funcționarele de la poștă), nu există alte forme de asociere economică sau profesională. În planul muncii agricole, solidaritatea se rezumă strict la cadrul familial. Formele asociative existente în Drăgușul contemporan și principalele rețele de ajutor reciproc se construiesc în jurul Bisericii sau se revendică pe linia tradiției. În afară de aceste două cadre de asociere, religioase și tradiționale, un alt cadru poate fi identificat în câmpul activităților sportive, unde
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ca „motor” un lider preocupat de întărirea legăturilor sociale și de menținerea modelelor de cooperare la nivelul comunității. Fosta directoare a școlii din sat, lider informal incontestabil al satului, a avut capacitatea de a reînființa și de a menține modelul asociativ al șezătorii, într-o perioadă pe care chiar ea o caracterizează ca fiind una a profundei diminuări a coeziunii între membrii comunității. Preotul, de cinci ani venit în sat, „inventează tradiții” și sporește, în cadrul unor acte rituale, numărul contactelor sociale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
din mediul rural”, în volumul Țăranii și Noua Europă, Bădescu, I., Abraham, D., Siseștean, Gh. și Buruiană, C. (coord.), 2003, București: Editura Mica Valahie, pp. 111-145. În această lucrare folosesc termenul „fermă” pentru a desemna diverse forme de activitate agricolă asociativă. Formele asociative pot fi identificate fie ca asociații familiale sau asociații (societăți) agricole, care folosesc sau posedă un patrimoniu comun, fie ca societăți agricole comerciale bazate pe contracte de arendă și prestări servicii. Cercetarea de teren a fost realizată în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
rural”, în volumul Țăranii și Noua Europă, Bădescu, I., Abraham, D., Siseștean, Gh. și Buruiană, C. (coord.), 2003, București: Editura Mica Valahie, pp. 111-145. În această lucrare folosesc termenul „fermă” pentru a desemna diverse forme de activitate agricolă asociativă. Formele asociative pot fi identificate fie ca asociații familiale sau asociații (societăți) agricole, care folosesc sau posedă un patrimoniu comun, fie ca societăți agricole comerciale bazate pe contracte de arendă și prestări servicii. Cercetarea de teren a fost realizată în iulie 2005
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
care sunt prezentate microdinamica inducției și sugestiei (cum sunt fixarea atenției, depotențarea seturilor conștiente, căutarea inconștientă, procesele inconștiente și răspunsul hipnotică. Deoarece transa nu asigură acceptarea sugestiei sunt de asemenea necesare formele indirecte de comunicare: „Evocați, mobilizați și mișcați procesele asociative ale pacientului și abilitățile sale mentale în anumite direcții pentru a obține anumite scopuri terapeutice” (Erickson și Rossi, 1976a, p.169Ă. Formele indirecte de comunicare includ, printre altele: utilizarea (Erickson, 1959Ă, metafora și analogia (Hammond, 1990a; Kopp, 1995; Battino, 2001Ă
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Dar transmigrarea sufletelor? De fapt, teoria materialistă recuză această posibilitate. Amintirea unei existențe anterioare rămâne imposibilă de vreme ce fiecare configurație atomică este proprie unui individ și numai lui. Înainte de el și după el nu există nimic, în afara părților descompuse ale regimului asociativ care, în ceea ce-l privește, se supune legilor particularităților subiective: nu există suflet fără subiectul care-l poartă - și nici individ fără această identitate particulară care-l constituie. Nu e posibilă nicio amintire plecând de la un suflet nou. De asemenea
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
regulă, neevaluate sau slab evaluate și cu atât mai puțin dintr-o perspectivă comparativă. „Arhitectura” procesului de facilitare: dileme și paradoxuri În societatea românească postsocialistă, dezvoltarea/facilitarea comunitară a fost imaginată preponderent ca un mjloc de refacere a țesutului social asociativ în cadrul comunităților locale și de eliminare a pasivității și a „sindromului de dependență” de instituțiile statului. În condițiile în care istoria facilitării comunitare este foarte recentă și în lipsa unei articulări între teorie, practică și cercetarea emipirică, discursul despre facilitarea comunitară
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Dicționarul asociativ al limbii române Lucrarea este recomandată pentru publicare de Senatul Universității de Stat "Alecu Russo" din Bălți Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Dicționarul asociativ al limbii române / Gheorghe Popa, Ala Sainenco,Valentina Prițcan, .... Iași : Junimea, 2016 vol. ISBN
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Dicționarul asociativ al limbii române Lucrarea este recomandată pentru publicare de Senatul Universității de Stat "Alecu Russo" din Bălți Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Dicționarul asociativ al limbii române / Gheorghe Popa, Ala Sainenco,Valentina Prițcan, .... Iași : Junimea, 2016 vol. ISBN 97897337-1921-2 Vol. 1. : De la stimul la reacție. -2016. ISBN 978-973-37-1922-9 I. Popa, Gheorghe II. Sainenco, Ala III. Prițcan, Valentina 81'374.8=135.1 091.07
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
oricare dintre titluri, beneficiind de reduceri), precum și pagina de facebook a editurii Junimea. (c) Universitatea de Stat "Alecu Russo", 2016 (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI românia Gheorghe POPA Ala SAINENCO Valentina PRIȚCAN Viorica POPA Elena LACUSTA Lilia TRINCA Lucia POPA Dicționarul asociativ al limbii române Prefață de Gheorghe POPA, Ala SAINENCO Volumul I (de la stimul la reacție) Editura Junimea Iași 2016 Prefață Pentru unDicționar asociativ al limbii române În accepție uzuală, termenul dicționar trimite la o "operă lexicografică cuprinzând cuvintele unei limbi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
IAȘI românia Gheorghe POPA Ala SAINENCO Valentina PRIȚCAN Viorica POPA Elena LACUSTA Lilia TRINCA Lucia POPA Dicționarul asociativ al limbii române Prefață de Gheorghe POPA, Ala SAINENCO Volumul I (de la stimul la reacție) Editura Junimea Iași 2016 Prefață Pentru unDicționar asociativ al limbii române În accepție uzuală, termenul dicționar trimite la o "operă lexicografică cuprinzând cuvintele unei limbi, ale unui dialect, ale unui domeniu de activitate, ale unui scriitor etc., organizate într-o anumită ordine (de obicei, alfabetică) și explicate în
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rețin explicit raporturile sintagmatice în situațiile de exemplificare a uzajului unui sau altui cuvînt. Există însă, după părerea lui F. de Saussure, două forme ale activității mentale, indispensabile vieții limbii, care se reflectă în două tipuri de relații: sintagmatice și asociative. Relațiile sintagmatice țin de activitatea de discurs, în care "cuvintele contractează între ele, în virtutea înlănțuirii lor, raporturi bazate pe caracterul linear al limbii, care exclude posibilitatea de a pronunța două elemente în același timp" [Idem]. În afara discursului, arată Ferdinand de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în memorie; în acest fel ele formează grupuri în sînul cărora domnesc raporturi foarte diferite". Raportul sintagmatic este, în opinia lingvistului genevez, in praesentia și se bazează pe doi sau mai mulți termeni prezenți într-o serie efectivă, iar raportul asociativ este in absentia într-o serie mnemonică virtuală. Memoria lingvală individuală reflectă asociațiile individuale ale omului ca ființă vorbitoare. Analiza unui număr relevant de asocieri ale unui cuvînt poate reliefa schema lui asociativă în cadrul unei comunități de vorbitori, iar stocarea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
prezenți într-o serie efectivă, iar raportul asociativ este in absentia într-o serie mnemonică virtuală. Memoria lingvală individuală reflectă asociațiile individuale ale omului ca ființă vorbitoare. Analiza unui număr relevant de asocieri ale unui cuvînt poate reliefa schema lui asociativă în cadrul unei comunități de vorbitori, iar stocarea acestor rețele asociative într-un dicționar asociativ al limbii oferă tabloul general a ceea ceF. de Saussure numește serii mnemonice virtuale. Pe de o parte, caracterul supraindividual al limbajului și, pe de altă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
absentia într-o serie mnemonică virtuală. Memoria lingvală individuală reflectă asociațiile individuale ale omului ca ființă vorbitoare. Analiza unui număr relevant de asocieri ale unui cuvînt poate reliefa schema lui asociativă în cadrul unei comunități de vorbitori, iar stocarea acestor rețele asociative într-un dicționar asociativ al limbii oferă tabloul general a ceea ceF. de Saussure numește serii mnemonice virtuale. Pe de o parte, caracterul supraindividual al limbajului și, pe de altă parte, continuitatea unor asocieri în cadrul unei comunități lingvistice justifică calificarea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mnemonică virtuală. Memoria lingvală individuală reflectă asociațiile individuale ale omului ca ființă vorbitoare. Analiza unui număr relevant de asocieri ale unui cuvînt poate reliefa schema lui asociativă în cadrul unei comunități de vorbitori, iar stocarea acestor rețele asociative într-un dicționar asociativ al limbii oferă tabloul general a ceea ceF. de Saussure numește serii mnemonice virtuale. Pe de o parte, caracterul supraindividual al limbajului și, pe de altă parte, continuitatea unor asocieri în cadrul unei comunități lingvistice justifică calificarea lor drept asocieri comune
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
virtuale. Pe de o parte, caracterul supraindividual al limbajului și, pe de altă parte, continuitatea unor asocieri în cadrul unei comunități lingvistice justifică calificarea lor drept asocieri comune, caracteristice vorbitorilor unei limbi, reprezentanților unei culturi, precum și stocarea lor într-un dicționar asociativ. Menirea unui dicționar este de a explica sensul cuvintelor, explicația fiind legată direct de conținutul semantic pe care trebuie să-l explice. Din perspectiva unei clasificări a sensurilor definite de dicționare, care îi aparține lui E. A. Nida [8, 27-28] și
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
direct de conținutul semantic pe care trebuie să-l explice. Din perspectiva unei clasificări a sensurilor definite de dicționare, care îi aparține lui E. A. Nida [8, 27-28] și în care se face distincție între sensul referențial, gramatical și emotiv, dicționarul asociativ înregistrează mai curînd sensurile emotive, care reflectă relația dintre semn și răspunsul emotiv al vorbitorului/respondentului. Iar această calificare a dicționarului asociativ trebuie interpretată în sensul în care J.P. Mc Kinney "vede în "înțeles" capacitatea anumitor sunete de a produce
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lui E. A. Nida [8, 27-28] și în care se face distincție între sensul referențial, gramatical și emotiv, dicționarul asociativ înregistrează mai curînd sensurile emotive, care reflectă relația dintre semn și răspunsul emotiv al vorbitorului/respondentului. Iar această calificare a dicționarului asociativ trebuie interpretată în sensul în care J.P. Mc Kinney "vede în "înțeles" capacitatea anumitor sunete de a produce în indivizi cu anumite trăsături o anumită dispoziție a experienței sau a acțiunii", ținîndu-se cont de faptul că "înainte de a deveni stimuli
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
prin limbă. Posibilitatea elaborării unui atare dicționar se fundamentează pe existența unei legături, demonstrată de psihologie, dintre unitățile conștiinței în psihicul uman. Ca unități ale conștiinței pot figura imaginile reflectării, perceperii, reprezentării, noțiunilor, emoțiilor, sentimentelor, iar pentru elaborarea unui dicționar asociativ este suficient faptul că asocierile făcute în cadrul unui experiment pot fi desemnate prin cuvînt. Necesitatea acestui tip de dicționar este motivată prin: * rațiuni generale de cercetare, pentru că este o sursă indispensabilă, principial nouă, unică și de nesubstituit de informație lingvistică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
extralingvale, ce reflectă modul unei etnii de a vedea lumea, și cunoștințe lingvale, ce constituie rezultatul unor reflecții pe marginea limbajului, aprecieri și atitudini față de anumite realități; * rațiuni de sincronizare cu demersul lexicografic operat pentru alte limbi, pentru că elaborarea dicționarelor asociative este, la etapa contemporană, una dintre direcțiile prioritare în cercetările de lingvistică și psiholingvistică, iar, pînă la momentul actual, au fost elaborate și editate dicționare asociative pentru cîteva zeci de limbi. Fiind predestinat tuturor celor interesați de studiul imaginarului lingvistic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
realități; * rațiuni de sincronizare cu demersul lexicografic operat pentru alte limbi, pentru că elaborarea dicționarelor asociative este, la etapa contemporană, una dintre direcțiile prioritare în cercetările de lingvistică și psiholingvistică, iar, pînă la momentul actual, au fost elaborate și editate dicționare asociative pentru cîteva zeci de limbi. Fiind predestinat tuturor celor interesați de studiul imaginarului lingvistic românesc, dicționarul poate fi de folos, în primul rînd, pentru lingviști în predarea cursurilor de lexicologie, lexicografie, psiholingvistică, lingvistică generală, culturologie, în didactica limbii române ca
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
La acel moment, la Universitatea de Stat "Alecu Russo" din Bălți se constituiseră cîteva grupuri de cercetare, unul dintre care ezita între un proiect privind elaborarea unui dicționar de frazeologisme (majoritatea cercetărilor fiind formați în domeniul lexicologiei) și un dicționar asociativ al limbii române. Două evenimente complementare aveau să motiveze decizia grupului. Pe de o parte, în același an, apărea un nou Dicționar de frazeologisme, iar pe de altă parte un Dicționar asociativ, în spațiul limbii române, lipsea. În același timp
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]