14,210 matches
-
că nu sunt și ele ca tine. Lasă asta, vezi de ce te tot caută bunic tu. -Aici sunt tatbătrân, răspunse Magnolia care tocmai venise din vale de la iaz. S-a ascuns după un pop din snopi de cânepă și era atentă să înțeleagă ce se vorbește la adresa ei. Așa făcea de când era mică. Fiindcă rămăsese fără părinți i se părea că bunicii o persecută, în schimb ei o pierdeau din ochi. -Bine, ștrengărițo, bine, făcând cu ochiul fetei, apoi își aruncă
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Magnolia a observat că frunzele sunt îmbinate unele în altele și că au o formă ciudată în comparație cu alte zile. Unirea lor forma o perdea care ajungea până jos lipită de pământ, de ziceai că e un zid. Uitându se mai atentă, Magnolia a putut observa că ramurile fagilor împreună cu frunzele, refuzau categoric prezența cuiva din afară. Pădurea nu dorea să rămână, decât ea și copacii, copiii săi. Frunzele erau atât de multe că depășeau limita normală și stăteau neclintite, ca și cum nu
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
fie și barbar. -Nu meriți, zdrențărosule, și se învârteau amândouă în jurul lui cu mișcări încete, dar ochii pe barbar, neștiind cât de adâncă este rana, făcută de pumnal. -Spune odată, prințeso, ce vrei să faci cu el? strigă Verona. Fii atentă că acesta nu-i om, este fiară. Adela se înclină la urechea Veronei să-i zică ce vrea să facă, atunci Zedon se avântă înspre ele, cu puterile sleite. Verona nu-l scăpa din priviri și când i-a observat
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Jucătorul Dacă Omul din Subterană este, ca să zicem așa, un emigrant intern, pe care Dostoievski l‑a scotocit pînă În profunzimile „haosmului“ său, nici emigranții externi n‑au scăpat de privirea atentă a scriitorului. Mai ales În publicistica sa, Dostoievski taxează cu asprime fenomenul specific rusesc al tocării averilor În străinătate. Pe mai toți emigranții Îi pune sub umbrela unei fraze, despre care susține că o citează de la sursă, În sensul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2030_a_3355]
-
fel și a celorlalți. Înțeleg totuși că mulți, deși capabili să înoate, nu reușesc să depășească frica de apă: de fapt, scufundarea este mereu posibilă. Instructorii de înot îi avertizează pe părinții care le dau lecții copiilor mici să fie atenți: copiii de la unu la patru ani nu știu încă să evalueze pericolele. Recunosc că și eu, când eram mic, nu mă simțeam în siguranță când înotam singur în largul lacului din orașul natal, cu atât mai mult când se însera
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
scurt în teologia creației. Albert Schweitzer remarca: "Precum gospodina care a făcut curățenie în cameră are grijă ca ușa să fie închisă pentru ca să nu intre câinele să strice totul lăsându-și pretutindeni urmele labelor, la fel și gânditorii europeni sunt atenți ca nici un animal să nu hoinărească prin etica lor."4 Dar acum trăim alte timpuri. Nu mă gândesc doar la episoadele de la televizor despre animalele sălbatice. Există, în mod special, două perspective care au contribuit decisiv la afirmarea mișcării pentru
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
devotate care promiteau să se roage pentru mine. Este suprefluu deci să mi se pretindă o mai mare bunătate și finețe în fața înalților prelați adesea foarte susceptibili. Recunosc: când ne arătăm foarte siguri pe noi înșine trebuie totdeauna să fim atenți să nu devenim egocentrici și, cu privire la propriile carențe, să rămânem modești în intimitate, știind să ne întrebăm critic și să ascultăm criticile constructive ale altora. De asemenea, trebuie să luptăm nu doar pentru noi înșine. Dorința mea a fost să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
editor al coloanei "Meditații teologice", să public reflecțiile sale asupra lucrurilor de fiecare zi. Viața cotidiană a omului este plină de lucruri aparent nesemnificative: muncim, plecăm și venim, vedem și râdem, mâncăm și dormim... Dar în aceste activități cotidiene omul atent poate descoperi o profunzime bogată. Și, în cele din urmă, fondatorul teologiei eliberării, peruvianul Gustavo Gutiérrez, care trimite pasionant la experiențele fundamentale ale istoriei umane, politice și sociale: trimite la posibilitatea de a-l experimenta pe Dumnezeu în istoria opresiunii
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
experiențe mistice de uniune în India, în grija unui anumit guru, ca de exemplu fizicianul și filozoful Carl Friedrich von Weizsäcker, interlocutor pe care îl stimez foarte mult, aveau deja o bună cunoaștere a înțelepciunii indiene. Trebuie totuși să fim atenți: chiar și experiența mistică nu este deloc orientată uniform și nediferențiat spre uniune. În India, ceea ce atrage numărul mare de adepți nu a fost doctrina unității totale a lui Dumnezeu cu lumea, a filozofiei mistice a lui Shankara (secolul IX
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
suferinței divine ce se consumă în dialectica dintre Dumnezeu și Dumnezeu, sau chiar Dumnezeu împotriva lui Dumnezeu, în interiorul Sfintei Treimi (a Tatălui, Fiului și Duhului Sfânt). Toate acestea, desigur, fără nici o referință la Biblia ebraică sau la Noul Testament. Unui cititor atent al Bibliei îi va fi greu să înțeleagă speculațiile al căror obiect este un Dumnezeu decăzut. Karl Barth mi-a spus odată: "De ce ar trebui să mă simt mai bine eu dacă și Dumnezeu suferă?". Conform Noului Testament, omul Isus
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Maria și primii discipoli: Fericită aceea care a crezut" (Lc., 1, 45). Același pe care Petru, cuprins de teamă, dar cu multă simpatie, îl învățase de la Isus: să meargă pe apă încrezător, nepăsător la furtună și valuri, dar cu privirea atentă la el. În sfârșit, același pe care Pavel l-a transmis credincioșilor făcând referire la Cristos: "Omul nu atinge dreptatea prin faptele legii, ci prin credință în Isus Cristos" (Gal., 2, 16; Rom., 3, 28). Acest lucru înseamnă: printr-o
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
se participe la cultul lucrurilor superflue. NIciuna din multele pofte ale momentului nu trebuie să sufoce cea mai importantă dorință a omului, cea a fericirii veșnice. Persoanele ce "vor să obțină ce este mai bun din toate", cele ce sunt atente la raportul preț-performanță și vor totdeauna să găsească ceva mai bun, în majoritatea cazurilor nu sunt fericite. Sunt mult mai fericiți indivizii "sobri", cei care nu fac mereu comparații, dar care se mulțumesc cu ceea ce au ales și astfel pun
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
doar lumea religiilor și culturilor, ci și cea a științei, economiei și chiar a politicii. Datorită provenienței și formării crescut fiind într-o țară caracterizată prin libertate și democrație directă, dar înconjurată de regimuri totalitare am fost mereu un observator atent al timpului meu. În ciuda acestui fapt totuși, nu voiam să fiu un "teolog politician", deoarece "teologia politică" a fost mereu o ideologie politizată; acest lucru era valabil pentru Eusebiu, inventatorul conceptului și episcop la curtea lui Constantin, la fel a
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
aruncă regulat câte un ochi pe paginile economice ale ziarelor; încă de student am acordat multă atenție problemelor de filozofie și politică socială. În cartea mea Etica mondială pentru politica și economia mondială, încă din 1997 am supus unei critici atente modelul de stat social (Suedia) și neo-capitalist (SUA) și făcusem o analiză amănunțită a noilor concepte ale politicii economice globale. Pe de o parte, examinasem economia de piață pură, la fel ca în ultraliberalismul economic care avea în Milton Friedman
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
socială a părinților adoptatori /249 7.3.4 Percepția copiilor adoptați la nivel social /250 7.4 Concluzii /251 Sinteza concluziilor /252 Anexe /258 Bibliografie /275 Mulțumiri Conceperea și finalizarea acestei lucrări a fost posibilă doar cu sprijinul permanent, îndrumarea atentă și sugestiile oferite cu bunăvoință de către doamna profesor univ. dr. Maria Roth. Pe această cale doresc să-mi exprim adânca prețuire și recunoștință. Totodată îmi exprim mulțumirile față de colegii mei, Horațiu Rusu și Andrei Gheorghiță, pentru disponibilitatea manifestată ori de câte ori am
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
față de colegii mei, Horațiu Rusu și Andrei Gheorghiță, pentru disponibilitatea manifestată ori de câte ori am avut nevoie de un sfat, și pentru încurajările constante. Recunoștința mea se îndreaptă și spre doamna profesor Ana Muntean și spre doamna conferențiar Cristina Baciu, pentru lectura atentă a lucrării și pentru sugestiile oferite în calitate de referenți la susținerea publică a lucrării. Mulțumesc de asemenea Oficiului Român pentru Adopții și Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Argeș, Bihor, Brașov, Covasna, Harghita și Sibiu pentru sprijinul acordat în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și Familiei: /mmssf.ro/public 2/alocații Anul viitor (2004) se va acorda, ca și până în prezent, pentru fiecare copil, indiferent de numărul lor, alocația de stat universală pentru copii. În plus, Guvernul, urmărind consecvent principiile de direcționare cât mai atentă a programelor de asistență socială către familiile cu venituri reduse, a instituit un nou sistem de acordare a alocațiilor familiale - alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală -, precum și alte programe de sprijin pentru familiile cu copii. Concret
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
mai povestit că atât don Francisco, cât și Licențiatul Calzas, Juan Vicuña, Dómine Pérez, spițerul Fadrique și ceilalți amici ai căpitanului obișnuiau să frecventeze taverna, antrenându-se În lungi discuții despre politică, teatru, poezie sau femei, fără a neglija urmărirea atentă, documentată, a numeroaselor războaie purtate Înainte sau chiar atunci de biata noastră Spanie, Încă puternică și temută În exterior, dar atinsă de moarte În suflet. Războaie ale căror câmpuri de luptă se pricepea de minune să le reproducă pe tăblia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
să-și bea cafeaua, Arm se instalase direct pe covor, sub privirile întrebătoare ale lui Bart. Și eu obosesc, Bart, îl lămuri ea. Să nu crezi că pentru mine totul este o joacă, mai ales că trebuie să fiu și atentă la tine, să-ți mai și explic sau să te corectez. Uneori! adăugă ea râzând. Bart se așeză și el pe covor și-i aruncă o perniță să și-o pună la spate. Înțelesese că ei îi plăcea încă din
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
nimerit și eu, biet copil silitor. Îți dai seama, i-am făcut ceva pagube, dar a avut răbdare să mă asculte și să înțeleagă de ce-i umplusem pereții și mobilele de cuie, și de atunci cred că a fost mereu atentă ce vorbea în prezența mea... Apoi, când am intrat la Arte plastice, era distanța prea mare între noi ca să mai avem discuții în contradictoriu, timpul cât ne vedeam prea scurt ca să ne certăm... Și cu fetele m-a ajutat enorm
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
contra, consideră drept birocrat pe oricine dispune de un buget discreționar și de competențe suficient de largi pentru a adapta obiectivele organizației la maximizarea propriei utilități. Să nu ne grăbim însă a vedea aici neapărat o contradicție, o observație mai atentă relevînd într-adevăr o articulare posibilă între cele două abordări. Prima dorește mai multă autonomie pentru decidenți, a doua subliniază riscurile unor prea mari prerogative lăsate la dispoziția acestora. Or, nimic nu împiedică combaterea simultană a celor două riscuri. Este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a făcut foame. A mâncat mult, s-a mirat. A băut cafea; o căldură i-a cuprins trupul. A întins mâna după cartea despre America. A deschis-o la nimereală. Sub o poză scria: Vapoare în portul New York. A privit atentă pescărușii încremeniți în aer. I-a numărat. Când, spre prânz, departe, au răsunat împușcături, s-a repezit afară. Dinspre miazănoapte se auzeau. Probabil că vânătorii târgului, scăpați de grija lupilor albi, porniseră după iepuri. Sau se iviseră - iar - vulpi. Donna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
în plin exercițiu de vampirism senzual. Măcar fracționar, magnatul germanofil îl locuiește pe craiul cu operă sortită, de la bun început, focului. Și totuși, n-ar însemna aceasta să-l divizăm prea mult pe și-așa ciclotimicul Pașadia, atâta vreme cât, printr-o atentă adnotare a scrisorilor lui Mateiu, Barbu Cioculescu vede în amicul Montesquieu o parte a prototipului celui din urmă dintre Măgureni? De la același Bogdan-Pitești și de la metresa lui polonă, A.K., pornește secvența următoare a Investigațiilor lui Ion Vianu, în care
Interogații mateine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8046_a_9371]
-
Acest grup este condus de marele războinic Thorin Scut de Stejar. Pentru realizarea filmului s-au folosit camerele performante RED Epic 3D și filmarea la 48 de cadre pe secundă a însemnat că designerii au trebuit să fie mult mai atenți la detaliile imaginilor și să mai adauge câte ceva, preferând în majoritatea cazurilor materialele naturale pentru decoruri în detrimentul plasticului. O problemă cauzată de filmarea la 48 de cadre pe secundă a fost cea legată de culoare. Machiajul inițial al actorilor a
“The Hobbit” se află în topul box office-ului american () [Corola-journal/Journalistic/80514_a_81839]
-
și să ia în considerare încercarea de a minți pentru a ajunge la unul dintre pacienții nostri”, a scris Simon Glenarthur, președintele spitalului. “Consecința imediată a acestor acțiuni premeditate și nepotrivite a fost umilirea a două asistente medicale dedicate și atente, care pur și simplu și-au făcut treaba în legătură cu pacienții lor”. Glenarthur a cerut postului de radio să ia măsuri “pentru a se asigura că astfel de incidente nu se vor mai repeta niciodată”.
Emisiunea care a provocat sinuciderea asistentei medicale londoneze, anulată () [Corola-journal/Journalistic/80563_a_81888]