7,165 matches
-
am rupt, din ce livadă? În coroană de regină mărgărit, În munți silhui, amețitoare driadă, Minunea unde ar fi putut să șadă? Cum de tocmai la noi a nimerit? Dar, iat-o, se apropie de mine, Mă-nvăluie valuri de păr auriu, Cu brațele de gâtul meu se ține, M-aprinde, mă-ngheață printre suspine, Eu îi caut gura și-aud glas mieriu: -Scoală-te, iubitule, că e târziu! INVITAȚIE Te-aștept înfrigurat de-o veșnicie Să apari pe aleea mea de ceață
CINCI SONETE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341002_a_342331]
-
roata luminii a-nflorit Vitraliile de deasupra altarului Și am văzut pasărea cealaltă, de sânge Rătăcită în zbor Căutându-și ieșirea din fereastră în fereastră Sub privirea indiferentă a îngerilor. PRIVEGHI Ramurile desfrunzite ale copacilor Țeseau norii sparți de cornul auriu al lunii Vântul murmura cu glas de zăpadă Dansul sirenelor nopții, Tăceam amândoi ca-n templu Pașii se auzeau înfundat Sub arcada înaltă a vremii, Belșugul miresmelor albe Cădea ca spuma cascadelor Și în mâinile noastre împreunate Se topea răsuflarea
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
Cerul își arată chipul În „Albastrul de Danub” Și în violet se-mbracă, În lalea și-n buganvil. Nuferii se scaldă-n crucea Ce răsare din pământ. Turcul își fumează pipa Din terase răsărind. Cactușii măreți se-nalță Pe nisipul auriu, Salutând Marea ce Mare, Intangibili ca un spin. ALEEA SECOLELOR Sub piatra de pe Aleea Secolelor Zace comoara gândurilor. Pe aripile morilor Timpul trece mai ușor În suprapuneri perfecte De cercuri săpate-n pietre Rămase la douăzeci De veacuri înscrise-n
ULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341109_a_342438]
-
vuiete și râsete răsunară în ecouri, umbre cu forme hidoase se prelinseră printre luminișuri sub sclipirea palidă a stelelor. Deodată, la miezul nopții, undeva în fața călăreților se ivi o flacără firavă lângă un stejărel. Treptat limbile focului de un galben auriu se înălțară către bolta întunecată a cerului. - Aici este comoara! - exclamă Radu Valdescu în culmea fericirii. Este ceea ce se cheamă jocul galbenilor sau flăcările aurului! După mine, voinicii mei! Ceata de oșteni îl urmă orbește. Cu cât se apropiau, cu
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
aceasta o are cu natura. Este timpul iubirii și al zbuciumului necunoscut. Natura și iubirea sunt două teme îngemănate. Nicăieri nu poți auzi mai bine chemarea dragostei, pulsul inimii, decât în mijlocul naturii. Iubite,/privește farmecul toamnei/ ascuns, într-o frunză aurie,/ Privește vântul și furtuna,/ prin ochii cerului/ Privește stâncile,/ prin ochii apelor/ Privește-mi sufletul și inima/ prin ochii tăi albaștri. ( Iubite) Cadrul natural devine loc de beatitudine și nostalgie. Susurul izvoarelor, stelele, luna, foșnetul frunzelor intensifică mirajul acestui înălțător
NOTE DE LECTOR .VOLUMUL VIPERA , AUTOR FLORINA DINU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341367_a_342696]
-
lua în seamă. O fi vrând să-i dau și lui din banii mei? Mai știi!... Las' că-l întreb când coborâm.” și somnul îl adânci într-un vis liniștitor: „Era acasă și avea grijă de niște pui de găină aurii, iar Didina le dădea mălai din palmă” , când a auzit vocea conductorului care anunța: „Craiova!... Cine mai coboară la Craiova?” A sărit ca ars și a tulit-o spre clasa întâia, s-o ajute pe conița Corina la coborâre, că
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
cucoană!?..." Bâzdoagă,îi arătă cotul birjarului impertinent, care rămase cu buza umfaltă, și nu-și putea lua privirea de la "baroneasă" care era îmbrăcată cu haină de velur cu blană de vulpe la gât, pălărie albu-unt cu boruri largi și trandafir auriu pris la calotă, puțin ridicat deasupra unei bentelii de culoarea frunzei de nuc atinsă de bruma toamnei. Birjar, dă-i bice! Amice, nu vrem să dormi pe drum, că suntem în întârziere... - Unde, mergem, boieri dumneavoastră? Sărut mâinile coniță!... - La
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
ce se lovesc cu putere de țărm . Acea culoare a văzduhului nesfârșit ce mi-a marcat întreaga-mi copilărie... Sau orașul ! Purpuriul razelor de soare la asfințit, pe care le-am sorbit din priviri de fiecare dată cu atâta sete ! Auriul, culoarea lanului de grâu copt ce se leagănă la adierile pline de mister ale vântului . Culoarea țărmului a cărui trup nisipos îmbrățișează cu atâta tandrețe marea . Verdele crud, cu adieri înmiresmate de iarbă mângâiată de atingerile de cașmir ale soarelui
UMBRE DE VINĂ de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341522_a_342851]
-
munte pentru o poezie sau un descântec de nuntă. După ce ne-am rânduit cu toții, a sosit mama. A așezat cu grijă laboșul în care tocănița de pui crescut în curtea ascunsă de dalii revărsa spre noi un miros îmbătător. Mămăliga aurie și laptele rece cu smântâna de două degete și-au făcut loc pe masa acoperită de fața albă, imaculată, neputând lipsi de la ospăț. Împreună cu noi era iubirea, mândria și mulțumirea că suntem cu toții acolo, unu lângă altul și ne putem
ASTA SUNT EU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341503_a_342832]
-
domnea peste pusta fără margini. -Ce bine să fii întâmpinată de un cavaler, îmbrăcat cu pantaloni negri, strânși în cizme înalte, cu cămașă albă de in topit, cu guler rotund care decorează haina lungă și albastră ca văzduhul, cu nasturi aurii, culeși bucată cu bucată din coroana soarelui. -Te poftesc, domnișoara Mauve, la un pahar de licoare din miezul zmeurii, bordo ca ultima privire a amurgului de vară. Ia loc pe banca așezată la umbra stejarului și urmărește o reprezentație din
PE PUSTĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341999_a_343328]
-
Privește curios la arcele interioare, cupolele și bolțile care se ridică în tavanul impetuoasei și sacrei clădiri. Sfinții din picturi parcă au viață și-l privesc sobri. În fața Sfântului Altar îi întâmpină, cu zâmbetul pe buze, preotul în veșmintele sale aurii și patrafirul pe piept. Catapeteasma ce desparte Sfântul Altar de naos este aurie și din iconostas îl privesc cu slavă Mântuitorul și Maica Domnului. Își ridică ochii spre marea cupolă a turlei bisericii și întâlnește privirea Domnului Iisus Hristos din
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
impetuoasei și sacrei clădiri. Sfinții din picturi parcă au viață și-l privesc sobri. În fața Sfântului Altar îi întâmpină, cu zâmbetul pe buze, preotul în veșmintele sale aurii și patrafirul pe piept. Catapeteasma ce desparte Sfântul Altar de naos este aurie și din iconostas îl privesc cu slavă Mântuitorul și Maica Domnului. Își ridică ochii spre marea cupolă a turlei bisericii și întâlnește privirea Domnului Iisus Hristos din pictură. Clădirea se rotește în jur. Prințișor are o clipă de ezitare și
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
1112 din 16 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Mi-e tare dor acum de toate Și de bădia Eminescu De la care azi știu versul. Mi-e dor de cum ma ascundeam Într-o capita sau în lan De grâu, cu boabe aurii Cu cartea lui la căpătai Privind înaltul cerului Albastru de seninul lui. Mi-e tare dor acum de Putna, Cu pietrele aspre de rău, Călcate sub pași apăsați, Pe care parcă-i aud azi. Mi-e dor de Teiul din
DOR DE POET de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342102_a_343431]
-
Azi, omul, în general, nu se mai vrea «o trestie gânditoare», vrea o verticalitate doar în a-și atinge ținta.” Părul de aurși obrazul ca mărul: „Purtam în plete flori albastre, flori de tei și stele. Azi, e tot mai auriu părul, dar nu mai împodobește obraji roșii ca mărul, ci pământiul ten al celui ros pe dinăuntru de viermele invidiei, al neputinței, al păcatului.” Ochii mari: „Nu mai sunt azi «cât istoria noastră». Nu mai sunt cei ai cunoașterii, ci
MIHAI EMINESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342162_a_343491]
-
Și cum se răcesc puțin, Ne grăbim să le servim. Îngrijim pomul cu toții : Și bunicii, și nepoții, ‘I punem apă când e vară Și-l protejăm când e iarnă : Peste ani să dăinuiască, Mere multe să rodească Mere mari și aurii, Printre frunze arămii. Referință Bibliografica: MARU-NALT DIN CURTEA MICĂ / Sofia Raduinea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1189, Anul IV, 03 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Sofia Raduinea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
MARU-NALT DIN CURTEA MICA de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341889_a_343218]
-
Azi, omul, în general, nu se mai vrea «o trestie gânditoare», vrea o verticalitate doar în a-și atinge ținta.” Părul de aurși obrazul ca mărul: „Purtam în plete flori albastre, flori de tei și stele. Azi, e tot mai auriu părul, dar nu mai împodobește obraji roșii ca mărul, ci pământiul ten al celui ros pe dinăuntru de viermele invidiei, al neputinței, al păcatului.” Ochii mari: „Nu mai sunt azi «cât istoria noastră». Nu mai sunt cei ai cunoașterii, ci
NUMAI POETUL... MIHAI EMINESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341916_a_343245]
-
întuneric; mulți, foarte mulți pentru că în rândul acestora intră și cei doritori de cerșeală, de hoții mărunte, de vicii, sodomii, sărăcia voită a cerșetorului este egală cu păcatul îmbogățirii dorite a profanului: La infinit se naște lumina din miezul cosmic, / auriu, de nufăr / Numai ciocănitoarea vestește rana copacului. Dar nu mai sufăr.[5] Suferința este mana neocolitoare a sufletului gânditor, rezultat al unor experiențe peste care inițiații trec: Pe drum cărunt, cu capătul aproape, / Și chiar dac-am oftat, sau mi-
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
o figură interesantă din toate punctele de vedere, inclusiv faptul că purta lavalieră. Oricum, după câteva zile, tata ne-a arăta ceasul adus de la „reparații”. Mi s-a tăiat respirația! Ceasul arăta ca o bijuterie din casete regale, rotițele lui aurii se învârteau ca însuflețite, rubinele care foloseau ca lagăre ale lor răspândeau o misterioasă lumină roșie deși erau cât vârful de ac, ba, mai mult, pe capacul interior era o inscripție incizată cu litere cursive de o mare eleganță, într-
CU ZOLTAN TERNER PRINTRE GÂNDURI, DILEME, INCERTITUDINI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341930_a_343259]
-
La sfârșitul mileniului al treilea, fostul orășel uitat de lume Krakl reușise, folosind abilitățile genetice ale locuitorilor săi, să devină o metropolă, cel mai important centru economic și financiar al lumii. Concomitent, bucurându-se de un litoral cu imense plaje aurii scăldate de singurul ocean al lumii, numit simplu Jiu, era cel mai renumit și la modă oraș din punct de vedere al enterteimentului. Toate celebritățile lumii, de la regi la rokeri, de la actrițe care voiau să se facă remarcate până la pești
RĂCIREA GLOBLĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342351_a_343680]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > ÎN IAȘI L-AM CUNOSCUT PE EMINESCU Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 743 din 12 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului ÎN IAȘI L-AM REGĂSIT PE EMINESCU Ningea cu flori de tei - fluturi aurii pe bolta Iașului - când revedeam (pentru a câta oară?!) coroana solară a teiului eminescian. Arborele respira ritmic , precum versul eminescian, în timp ce risipea parfum. Își purta coama înflorită ca un tânăr cu pletele-n vânt, răspândind viață. Era în murmurul acela
ÎN IAŞI L-AM CUNOSCUT PE EMINESCU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342421_a_343750]
-
mi-am petrecut zilele. Numai războiul ce m-o mai purtat prin lumea largă... Atât! Vietăți nenumărate am întâlnit în drumul meu, cu gheare ori cu copite, cu coarne sau colți, da un asemenea țap, hm..., nu mai văzusem! Era auriu, ca frunza linsă de brumă, vânjos, înfipt parcă în pământul neted al poienii, nerăbdător să-și încline țepușele coarnelor înalte spre dușman. Hm! Și să nu crezi atunci că animalele, ca și oamenii, au alesele lor, că sunt conduse și
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
că a intrat în sala palatului...Deși niciodată nu văzuse cum arată un palat împărătesc. Dar, în acest decor ireal, este ușor să vezi cum Izvoraș-împărat se ridică de pe tron și pleacă pe dâra invizibilă a pârâului, străjuită de lăncierii aurii (adică tulpinele de papură). Și ce costume fantastice aveau lăncierii ăștia! Dacă priveai în ochii lui Tudorel îi vedeai cu uniforme din fir de aur, cu fireturi argintii, căciuli albe, mițoase și săbii sclipitoare în teci de aur încrustate cu
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
că a intrat în sala palatului...Deși niciodată nu văzuse cum arată un palat împărătesc. Dar, în acest decor ireal, este ușor să vezi cum Izvoraș-împărat se ridică de pe tron și pleacă pe dâra invizibilă a pârâului, străjuită de lăncierii aurii (adică tulpinele de papură). Și ce costume fantastice aveau lăncierii ăștia! Dacă priveai în ochii lui Tudorel îi vedeai cu uniforme din fir de aur, cu fireturi argintii, căciuli albe, mițoase și săbii sclipitoare în teci de aur încrustate cu
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
să Te simțim / în suflete, șuvoi // Prin zbor întors / și unduit, stingher, / să Îl primim pe Tatăl cel din cer” (Pierdută stau). Din meditația ei asupra realităților cerești, poeta coboară la un moment dat, să ne surprindă cu frumusețea anotimpului auriu în Târgul Ieșilor, cu ochiul larg deschis și pofticios, spre bogăția roadelor din livezi, dar neuitând că toate aceste roade, vin de la Dumnezeu: “Ce frumoasă-i toamna, Doamne, / când Te caut prin livezi / și prin lăzile cu poame! - / mort și
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
Ioana Moldovan Publicat în: Ediția nr. 32 din 01 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Am crescut într-o lume în care „Made in People’s Republic of China“ era apogeul luxului proletar. Pasta de dinți MAXAM sau ciocolata în ambalaj auriu care încadra perfect fotografia unui pod erau motive pentru ca fiecare zi în care le găseam în casă să semene a Crăciun. De atunci lucrurile s-au schimbat radical. China a devenit simplu „Made in China”, o țară care, odată cu preluarea
INFORMAŢII CULESE DIN LUCRĂRILE DE SEMESTRU ALE UNEI COLEGE de IOANA MOLDOVAN în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341667_a_342996]