4,300 matches
-
iar În 1921, peste 8.000. Numărul celor repatriați scade la 4.000 În 1922, ca apoi În anii următori să fie abia de circa 1.000. Pe de altă parte, releva același autor, și emigrarea a luat un nou avînt, deși mult mai redus decît cel din anii antebelici, atingînd În 1921 cifra de peste 5.000, pentru ca În anul ce urmează emigrarea să scadă la circa 1.000. Mulți din noii emigranți [fapt demn de reținut, n.n.] au fost recrutați
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
arhitecții români prezintă o imagine mitică a unei perioade interbelice epurate de orice notă discordantă. Arhitecții români sînt prezentați ca niște genii pe nedrept ignorate de istoria arhitecturii din „lumea vestică”, creatori talentați care operau Într-o societate În plin avînt, ce se scălda În binefacerile economice, sociale și culturale ale perioadei interbelice. Unii arhitecți români stabiliți În străinătate, ca Șerban Cantacuzino, merg mai departe propunînd o interpretare cvasiprotocronistă (În filiera teoretizărilor arhitectului Constantin Joja) a arhitecturii tradiționale țărănești, prezentată ca
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Raportul nereglementar al unui plutonier, București, 1961 (în colaborare); S. An-Sky, Dybuck, București, [f.a.]; Theodor Herzl, Statul iudeu, București, [f.a.]. Repere bibliografice: F. Aderca, Fabula. Cu prilejul unei cărți rare, „Lumea evree”, 1919, 15-16; G. Spina, Scrisoare prietenului I. Ludo, „Avântul”, 1930, 45; Mircea Eliade, Ajutați pe domnul Ludo!, VRA, 1934, 364; S. Sanin, În loc de recenzie la „Domnișoara Africa”, „Hasmonaea”, 1935, 11-12; Călinescu, Ist. lit. (1941), 712, Ist. lit. (1982), 796; Viniciu Gafița, „Domnul general guvernează”, „Tânărul scriitor”, 1953, 7-8; Miron
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
Intrare liberă, București, 1985; S’îl est défendu de pleurer, tr. Alain Păruit, Paris, 1988; Cailles en sarcophage, Soisy-sur-Seine, 1997; Sainte Perpétuité, Paris, 1998; Trans-Sylvania, Paris, 1998; Klothe, Paris, 1999; La Grace de l’ennemi, Paris, 1999; Quitte-moi, Paris, 2001; Avânt de mourir en paix, Paris, 2001. Repere bibliografice: Ion Horea, Tineri poeți din Târgu Mureș, RL, 1981, 29; Cristian Livescu, „Stop-cadru”, CRC, 1982, 20; Dumitru Mureșan, Poezia debutanților, VTRA, 1983, 9; Gabriel Dimisianu, Proza scurtă, RL, 1986, 7; George Eliade
MAILAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287957_a_289286]
-
o enormă fermă de 95 000 de acri (suprafață din care o mare parte erau luată În arendă de la patru triburi de indieni americani), specializată În cultivarea grâului. În ciuda investițiilor private făcute, afacerea nu ar fi reușit niciodată să ia avânt fără ajutorul și fără subvențiile oferite de Ministerul de Interne și Ministerul Agriculturii (USDA). Declarând că activitatea la o fermă Înseamnă 90% inginerie și doar 10% agricultură, Campbell a Început să standardizeze cât mai multe operațiuni. El cultiva grâu și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de servitute, oricât de binevoitoare, era acceptat fără nici o suspiciune de către elită, deoarece politica aceasta se desfășura sub semnul „dezvoltării”. Dacă privim retrospectiv, pare incredibil că un stat a putut Începe strămutarea atâtor milioane de oameni cu atât de mult avânt, dar cu atât de puține informații și cu atât de puțină planificare prealabilă. Mai mult, pare să fie un proiect irațional, sortit să nu răspundă nici așteptărilor creatorilor săi, nici nevoilor materiale și sociale ale victimelor neajutorate. Agresiunile strămutării forțate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
universitare, încheiate cu un doctorat în economie. Debutează în 1905, în ziarul „Acțiunea”, cu traduceri din Maxim Gorki și Alphonse Daudet, urmate de articole și versuri. Colaborează apoi destul de asiduu la „Sămănătorul”, „Viața literară și artistică”, „Foaia interesantă”, „Familia română”, „Avântul” (Buzău), „Neamul românesc” și „Ramuri”. A mai semnat Miron Volbura, Barbu Mihail, I. Neagu etc. În preajma primului război mondial trimitea poemul Convoi funerar revistei „Viața românească”, unde va fi publicat abia în 1922. Din Germania mai expedia și câteva corespondențe
ILIESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287518_a_288847]
-
Bilete de papagal”, pentru ca în 1934 să scoată la Craiova, împreună cu I. Mihăiescu și Constant I. Manea, revista „Meridian”, ce va apărea cu unele întreruperi până în 1946. I. mai colaborează la „Provincia literară”, „Presa Olteniei”, „Poezia”, „Condeiul”, „Știu”, „Credință și avânt”, „Conștiința națională” ș.a. O parte dintre textele publicate este strânsă în volumul Flori de frig (1938), căruia îi urmează traducerea romanului lui Theodore Dreiser, Jenny Gerhardt (1940). Profesorul va fi mobilizat și trimis pe front în noiembrie 1942, ajungând invalid
ILIESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287522_a_288851]
-
grupării omonime, și nu invers. Rădăcinile trebuie căutate în Unirea, din 1918, a Bucovinei cu patria-mamă. Generația tânără crescută, începând din acel moment, la „altă școală decât cea germană” (Mircea Streinul), ajunge la începutul anilor ’30, în plină exuberanță și avânt tineresc, la o fervoare a căutării propriei identități. Adunându-se la Arboroasa în 1932, pentru a sărbători Unirea din 1918, devenită „icoană” scumpă a spiritualității bucovinene, tinerimea literară, ce își căuta deja de câțiva ani buni făgașul, nemulțumită de marginalizarea
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
Brașovul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Convorbiri literare”, „Azi”, „Progres și cultură”, „Familia”, „Lanuri”, „Vremea”, „Gazeta literară” ș.a., colaborează cu versuri și mai rar cu reportaje și articole sociale, culturale, literare. Boem, instabil, cu o existență umilă, cețoasă, incoerentă, paradoxală, între avânturi sublime și mizerii indescriptibile - pe care târziu, în Mărturisirile unui anonim (1974), o privea cu sentimente amestecate, între jenă și disimulată mândrie -, omul I. a stârnit mai degrabă compasiunea confraților (Panait Istrati și Tudor Arghezi, în special, l-au ajutat
ILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
plecarea noastră, Vasile Netea afirmă: „Deviza veche a lui Alexandru Papiu-Ilarian, fiu al acestor meleaguri, «Cultura, numai cultura va scăpa pe români, și cultura numai națională poate fi», e astăzi mai actuală ca oricând.” Același autor își arată încrederea în avântul dat literaturii de Tudor Arghezi, Adrian Maniu, Nichifor Crainic, Lucian Blaga (Tinerețea în istoria românească). Periodicul publică versuri de Radu Stanca, Al. Ceușianu, Vasile Netea, V. Copilu-Cheatră, Mircea Streinul, Viorel Șuluțiu, Corneliu Albu. Proză semnează Victor Papilian, Al. Ceușianu, Horia
JAR SI SLOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287666_a_288995]
-
românească și acești oameni nu sunt decât români... De te voi uita, o, Ierusalime...“38. Într-o amplă intervenție, se aducea în discuție atitudinea statului român față de războiul european, atitudine adoptată în Consiliul de Coroană de la Sinaia, și se explica avântul „curentului războinic“ (intrarea imediată în acțiune) prin „axioma admisă de el că austro-germanii vor fi învinși“ și prin avantajul de a fi găsit un teren propice, „în simpatia pe care noi nu am încetat niciodată de a o avea pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
modul ideal, acest concept a fost promovat pentru a preveni șarlatania și escrocheria, a avut și efectul de a concentra sistemul medical cel mai bine finanțat și cel mai prestigios În zona practicilor medicale tehnologice și farmacologice aflate În plin avînt, Îndepărtîndu-l, pe de altă parte, de medicina naturistă și de practicile medicale provenite din diferite tradiții, cum ar fi medicina americanilor indigeni sau medicina tradițională chineză. „Practicarea medicinei fără licență” definea orice Încercare de a vindeca oamenii În afara sistemului medical
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Iain Wheeler, marele mahăr de la marketing al Grupului Arcodas. Luke are propria lui companie de PR, Brandon Communications, iar Arcodas este noul lui client important. A fost o adevărată lovitură cînd au devenit clienții lui, iar asta a dat un avînt fantastic firmei lui - deja a angajat o groază de oameni și are gînd să-și deschidă o tonă de alte filiale europene, din profiturile obținute În baza acestui contract. Prin urmare, Brandon Communications o duce foarte bine. Însă, ca de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
probleme sociale precum: monopolizarea învățământului de către burghezie, dependența artistului de clasele stăpânitoare, individualitatea și opera de artă. Poziția pe care se situează opiniile exprimate în articole, ca și textele literare, recenziile sau revista presei, este cea socialistă. Propaganda proletară ia avânt în poeziile date număr de număr de Ion Popescu-Puțuri, Traian Mateescu, Dem. Bassarabeanu, Eugen Relgis. Sunt inserate și fragmente de roman, scurte tablouri sau schițe cu același pronunțat caracter critic, pe care revista îl cultivă, căutându-l și în alte
GANDURI NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287156_a_288485]
-
din suita lirică Ciclu închis). În ce privește proza, un fragment din Romanul lui Mirel de Anton Holban e prezentat de E. Lovinescu: „Ceea ce-l caracterizează [pe autor] sunt supravegherea de sine împinsă până la sterilitate, observația acidă, rea, lipsa de lirism și avânt.” Tot aici apare nuvela Decor Grand-Guignol de Ticu Archip, despre care face notații F. Aderca: „Un stil a cărui perfecție de expresie, după o îndelungată elaborare, poate alcătui azi o adevărată lecție de severitate artistică și o concepție al cărei
GAZETA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287201_a_288530]
-
Academiei Române), Timp sonor (1968), Acolo sus, steaua (1971) și într-o antologie, Privighetoarea oarbă. Versuri. 1928-1969 (1971). Cu un registru imagistic comun, poezia a fost pentru G.-V., de tânăr suferind de tuberculoză, un mod de a sublima brutalitatea vieții. Avântul spre vis, profuzia de stele, amintirea ca purificare a trăirii arată un romantic. „Cântăreț bolnav” de singurătate și de toamnă, de gândul morții, G.-V. face din „pământ” o figură dominantă, pătrunsă uneori de febre dionisiace, ce mărturisesc înrâurirea blagiană
GHERGHINESCU-VANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287247_a_288576]
-
cultura oficială, și o cultură tolerată. Nu este o cultură paralelă; nu este nici o cultură alternativă; este o cultură autonomă, o autonomie desigur limitată, a cărei existență este formal acceptată de putere, dar și progresiv Îngrădită. Această cultură tolerată prelungește avânturile democrate și libertare de la sfârșitul anilor ’60, dar printr-o metamorfoză care pe termen lung duce la asfixiere. ș...ț Puternică pe tot parcursul anilor ’70 și chiar la Începutul anilor ’80, această cultură tolerată dă azi tot mai multe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Bistrița, județul Vâlcea (1916). Devine inițial învățător suplinitor la Bistrița, județul Mehedinți, învățător la Cârjei, pentru ca în final să se stabilească în comuna natală, unde va fi preot (hirotonit în 1922). Prin dârzenie, tenacitate, și-a înzestrat localitatea, într-un avânt înrudit cu spiritul acțiunilor lui Spiru Haret, cu casă de citire, cămin cultural, farmacie, muzeu, bancă populară și cooperativă de consum. Ca să-și ușureze activitatea de culturalizare, și-a achiziționat, în 1929, o tipografie, unde a editat atât revista „Izvorașul
DUMITRESCU-BISTRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286911_a_288240]
-
asemenea stări se văd dublate de o reacție adversă, strecurată de demonul lucidității salvatoare, (auto)ironice, (auto)parodice. Mișcarea se petrece pe terenul deconspirării și dezamorsării trăirilor patetice, a retoricii suferinței și a formulelor uzate. Un rol însemnat în temperarea avânturilor îl joacă intertextualitatea (cu efecte parodice) (ca în încântătoarele De după Lamartine și Cântec de nucă verde), dar de cele mai multe ori ea nu dispersează gravitatea decât momentan și înșelător. În poemul Singur-lună, îndrăgostitul pătimește „singur-lună”, deoarece „mai lipsea cineva/ ca să fim
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
patriotic, socotit prioritar, capabil să eclipseze criteriul estetic. Componenta etică este precumpănitoare atunci când se afirmă că „nici setea de glorie, nici cea de câștig nu ne strânge la un loc, ci curata dorință de a sluji, nu literaturei [...], cel puțin avântului sufletesc al tinerimei”. N. Iorga, ideolog al revistei, încadrează F.-F. între alte două publicații de aceeași factură: „Sămănătorul” și „Luceafărul” din Budapesta, iar curentul pe care îl ilustrează este definit în următorii termeni: „Unii l-ar numi poate «naționalism
FAT-FRUMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286969_a_288298]
-
mai multe detalii privind ancheta Comisiei Franks, vezi Robert Cecil, „The Assessment and Acceptance of Intelligence: A Case-Study”, în K.G. Robertson (ed.), British and American Approaches to Intelligence (Macmillan, RUSI Defense Studies Series, Londra, 1987), pp. 166-183. În mod similar, avântul inițial pentru crearea Agenția de informații a armatei americane (Defense Intelligence Agency - DIA) putea fi atribuit, cel puțin parțial, dorinței de a înființa (în cadrul Departamentului de Apărare) o agenție centralizată de evaluare care să fie independentă de vederile înguste și
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
este rază, cântec și magie!”). Mitul central al liricii lui M. este simbolicul „excelsior”, biruință asupra limitelor ultime, eliberare și înălțare din real prin poezie. Desprinderea de pământ se face pe aripile inspirării, care îl preschimbă pe muritor în semizeu (Avânt). Sufletul macedonskian țintește „perihelia”, apoteoza solară, integrarea în absolut și pur. Capodopera sa, Noaptea de decemvrie, concentrează semnificațiile tensiunii real-ideal în legenda alegorică a emirului (geniul) fascinat de viziunea Mekăi (idealul - depășire a lumescului în atingere cu divinul: „Sunt Meka
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
zadarnic ne întreabă, am uitat limba zeilor”), insul parcurge egal o lume care „freamătă” sub pașii săi. Mai apropiate de expresionismul blagian sunt versurile din Bucuria cuvântului (1974), cu imagini picturale, proaspete, „de in”. Poetul, purtat peste destinul absurd în avânt muzical, „galactic”, mărturisește credința în logos, căruia îi atribuie valoare magică („Bucuria cuvântului / descântă măslinii”), ca și încrederea în puterea iluziei de a genera realitate (Ulmul albastru). Impresia de ermetism se risipește pe alocuri nu numai prin infuzia de concret
GHIŢULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287274_a_288603]
-
nevoilor oamenilor” (Ibidem, p. 330). Chiar și comunismul, care reprezenta un mod de organizare a societății diferit de cel al lumii occidentale, se legitima în primul rând prin capacitatea de a produce o prosperitate mai mare comparativ cu lumea occidentală. Avântul puternic și continuu al forțelor de producție... deschid țărilor socialiste perspectiva certă a depășirii sistemului capitalist în producția bunurilor materiale și obținerii celui mai înalt nivel din lume ca producție și consum pe locuitor (Gheorghiu-Dej, 1960, p. 95). Revoluțiile din
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]