1,813 matches
-
discutabilă. C. Kerbrat-Orecchioni propune următoarele diferențieri: afectivele "enunță, ca și proprietatea obiectului pe care-l determină, o reacție emoțională a vorbitorului față de acest obiect": înspăimântător, patetic ... Această clasă se intersectează cu cea a "axiologicelor": admirabil, detestabil, de exemplu, sunt atât axiologice, cât și afective; evaluativele non-axiologice implică o evaluare calitativă sau cantitativă a obiectului bazată pe o normă dublă, internă obiectului și specifică enunțătorului. Cu alte cuvinte, folosirea unui asemenea adjectiv depinde de ideea pe care enunțătorul și-o face despre
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în realitate că această carte este mai groasă decât norma de grosime a unei cărți, din câte știu eu, ceea ce corespunde în general normei colective. În această apreciere intervin numeroși factori, în funcție de obiectele vizate și de situația de comunicare; evaluativele axiologice implică și ele o normă dublă, legată de obiectul suport al proprietății și al enunțătorului. "Bun", "frumos"... variază în funcție de obiectul vizat și de sistemul de evaluare al enunțătorului. Dacă, în general, sunt percepute mai mult ca subiective și nu ca
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Dieu vous a donné". Avaritia fidem subvertit. Mihaela MÎRȚU Index A adresarea cu dumneavoastră, 70 afectiv (adjective ~), 257 ambreior, 56 amplificat (plural ~), 268 anaforă, 324 arhienunțător, 173 asociativă (anaforă ~), 327 aspect, 104 autonimică (folosire ~), 180 autonom (pronume ~), 323 autor, 169 axiologic (adjectiv ~), 257 B biet, 261 C calitate (substantiv de ~), 114 câmp semantic, 151 captare, 196 cataforă, 315 centru deictic, 338 citat (discurs ~), 203 citează (discurs care ~), 203 clasificare, 258 co hiponim, 152 co~enunțător, 49 coerență (vs coeziune), 285, 306
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
chiar și atunci când preferă să nu conștientizeze acest lucru, declarându-se "liberi și independenți", intelectualii se plasează tot într-un context ideologic. Apelul la un sens larg, general, al conceptului de ideologie nu înseamnă că, pe de altă parte, pozițiile axiologice și atitudinale ale intelectualilor nu capătă, din perspectivă ideologică, aspecte particulare, nu presupune că ei ar fi scutiți de atracția pe care o exercită mirajul "ismelor". Dimpotrivă, susține Daniel Șandru, dacă secolul XX poate fi descris drept "secolul intelectualilor" (Michel
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
invoc posibilitatea unei convenții. Să cădem, deci, de acord că, într-un sens larg, intelectualii operează în mod frecvent într-o schemă ideologică. Prezența publică a unui intelectual implică o poziționare ideologică în care se regăsesc incluse elemente de ordin axiologic, tipuri de raportare etică, prejudecăți (în sens gadamerian), chiar stereotipuri, preferințe politice și opțiuni de viață, toate acestea transferându-se, implicit, la nivelul produselor simbolice ale activității intelectuale, identificabile, evident, în spațiul discursiv. Dacă într-o societate plurală sau, în
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
-se doar pe producția lor de după 1948, fie conferind greutate, majoritatea, de nu chiar toți, dimensiunii paraliterare a operei, în speță politicului, vădind uneori înverșunări justițiare, inflamări extraestetice, apropiidu-se însă, când o fac, cu o oarecare timiditate sau chiar rigiditate axiologică de lăuntrul intim al acesteia. Nici aceia dintre ei care se dedică perioadei de până în 1948, nici cei ce-o revendică întru cercetare pe cea următoare, nu par să țină prea mult seama de această generație tampon, de "biologia ei
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
surpriza printr-o exclamație" (10). Așadar, alegoricul "sălbatic din afară" începe să cucerească simțurile și sensibilitatea publicului cititor, rafinat și civilizat, și să reziste unei delimitări culturale prin intermediul universului său particular, cu scopul de a fi integrat în societate. Aprecierile axiologice ale lui Hearn, acele inserții ale subiectivității sale, sunt pline de respect: strigătul este "armonios și profund", "precum "muzica" unui șuierat de vapor" (în loc de, spre exemplu, zgomotul strident al unui șuierat de vapor), o muzică "perfectă", care îi determină pe
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și a logisticii acțiunii sociale la nivelul întregii noastre societăți. Este "o societate care a fost deja denumită "sistem sociotehnic" pentru a sugera posibilitatea accentuării dependenței ansamblului de eventualele blocaje ale vreunui element al sistemului, dar și nevoia de protecție axiologică a individului ce trăiește riscul reificării și instrumentalizării pragmatice" (Buzărnescu, 2003, p. 65). În România, lucrurile au stat altfel decât în Occident în privința dezvoltării asistenței sociale. A fost o perioadă extraordinar de bună odată cu secolul al XIX-lea, am putea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
achiziționează creații plastice pe care le expun la birou ori în mediul confortabil de-acasă. Categoria include, în principiu, profesori, medici, arhitecți, judecători, avocați etc., interesați de manifestările culturale să le zicem clasice, de cultura oficială, de establishment fără echivoc axiologic. Unii au ei înșiși talent artistic și, în momentele de respiro pe care profesiunea din care-și câștigă existența le îngăduie, scriu, pictează, cântă la pian, vioară ori alt instrument muzical ale cărui secrete le-au deprins și exersat din
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
inovator din zona experimentelor muzicale ale rock-ului anilor '70-'90. Nu spun neapărat "cel mai mare" pentru că ar fi prezumțios, dată fiind diversitatea și individualitatea personalităților muzicale care au dat contur acestei epoci și datorită faptului că, din onestitate axiologică, nu putem ierarhiza paradigme incomensurabile. Totuși, Peter Gabriel face o figură aparte în această lume și voi încerca, pe scurt, să argumentez de ce. Personaj magnetic, viril și sofisticat, egolatru și exhibiționist, Peter Gabriel, originar din comitatul Surrey, din sud-estul Angliei
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
secretul tinereții neschimbate, fie măcar cea spirituală și sufletească, este dăruirea fără rest pe altarul vocației de cercetător. Este munca neobosită, de dimineața până seara, până la uitarea de sine, cu hrană frugală, cu plimbări rapide, peripatetice, prin Copou, cu seninătate axiologică și confesională. Acesta ar putea fi un prim pas spre aventura înfruntării limitelor fizice omenești, spre atingerea acelui prag al limpezimii mentale, lucide, al acuității vizuale și al siguranței chirurgicale a mâinii, care face diferența dintre un absolvent de facultate
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
alcătuit din "(persoane cu vârstele cuprinse adăugirea mea) între 30 și 40 de ani din suburbii"263 manifestă, încă, o afinitate semnificativă față de un astfel de tip de gândire. În final, apreciază criticul, cultura americană prezintă un profil al sferei axiologice diferit de cel tradițional, în sensul că Nixon nu face nici un fel de aprecieri cum că războiul ar fi "glorios" sau că victoria ar constitui binele suprem. Pe de altă parte, nimic specific "culturii vârstei post-atomice"264, nimic care să
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
mai poate forma competențe pregătitoare pentru societate, din cauza penuriei resurselor pedagogice de calitate. Astfel, În toate țările apare, ca o măsură de urgență, cercetarea căilor și mijloacelor care vor permite inovarea Învățământului. Abandonarea valorilor tradiționale ale educației, lipsa unui sistem axiologic de educație prin și pentru valori și criza de conștiință morală și spirituală a adus școala și educația În fața problemelor stringente ale lumii contemporane. Criza lumii moderne este, În primul rând o criză spirituală. Școala, prin cei care coordonează actul
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93357]
-
De asemenea, presupune cultivarea unor valori ca: hărnicia, stăpânirea de sine, spiritul de abnegație, Înfrânarea egoismului, ajutorul reciproc, cinstea, punctualitatea, dreptatea socială, respectarea drepturilor omului. Fiind o activitate vitală pentru omenire, educația trebuie să-și remodeleze scopurile și finalitățile. Criteriile axiologice sunt dinamice, se schimbă conform unei dialectici, care este determinată de evoluția sistemului social-global, exercitând la rândul lor o influență activă asupra cursului vieții sociale. Legea Învățământului nr. 84/1995 stipulează ca ideal al școlii românești dezvoltarea liberă, integrală și
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93357]
-
educația nu poate fi autentică fără pace, fără respectarea drepturilor omului și asigurarea libertăților fundamentale, că aceste libertăți sunt iluzorii acolo unde domnește mizeria, foametea și analfabetismul. Cu toate acestea, mult mai gravă decât o criză economică este o criză axiologică, iar problema cea mai importantă este reconstruirea unui sistem de valori pertinente. Societatea românească Încă mai conservă, pe alocuri, valorile tradiționale, spiritual-culturale. Școlile de prestigiu sunt conduse de valori autentice. Ele au la bază principii culturale clar definite: nivel Înalt
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93357]
-
oricărei reflexivități. Aceasta din urmă mediază, așadar, o revenire sporită, o regăsire transfigurată în care doar se câștigă și în care este îngăduită renunțarea doar cu prețul unei desprinderi necesare de vechi. Conștiința de sine strânge laolaltă un întreg mănunchi axiologic, raportând omul la moralitate, la instrumentul cognitiv teoretic, la câmpul orizontului pragmatic și, nu în ultimul rând, la orice implicare judicativă în teritoriul esteticului. Astfel, conturarea unei doctrine etice sau lungul efort de cernere și elaborare ale unui pachet de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
cenzorul său. Apoi, simetric, receptorul creației artistice reverifică în forul său interior, într-o considerație exigentă a operei, tot ceea ce asimilează din viziunea autorului și face astfel apel la introspecții simpatetice edificatoare ale atitudinii estetice. El este capătul unui circuit axiologic care confirmă universalitatea mijloacelor de "autodisciplinare" artistică, ce ilustrează asemănarea conștiințelor și fundamentează această întâlnire mijlocită a lor. El este, în plus, beneficiarul unui act de inducere împărtășită, transformând prin asumarea propriei conștiințe de sine actul contemplativ univoc în privilegiu
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
adică potrivit unei strategii generale de unificare. De aceea, la principii diferite se obțin coroborări diferite, ceea ce explică divergența și egala îndreptățire a diverselor tipologii ale conștiinței (obținute de fiecare disciplină științifică umanistă în parte sau pliată pe fiecare opțiune axiologică în parte). Ele facilitează, o dată asimilate, adaptarea într-un mediu provocator și conduc curgerea propriei existențe în deplină lumină spiritualizată. Tematizată filosofic, conștiința de sine tinde să-și recupereze un statut de centralitate conferit de spiritul unei ierarhii naturale care
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și care traduce astfel mesajul subiectiv în informație comunicantă, în egală măsură factor revelator de sine și pregătitor al integrării. Iar aceasta din urmă face parte din sarcina educațională și se regăsește printre normele de conduită vizate de orice sistem axiologic care își propune atingerea unui model umanist maximalist. După cum afirmă Georg Lukács, "educația este drumul de la autocontemplare până la activitatea socială"19, ceea ce este echivalent cu a susține că "ideea de educație este aceea care...formează puncte de trecere de la lumea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
intră, o dată cu libertatea conștiinței de sine, în apartenența unei instanțe decizionale care s-a desăvârșit prin educație. "Liber" este sinonim cu "conștient" într-o relație de cvasi-echivalență întemeiată în caracterul culminativ al definiției umaniste a celor doi termeni, vădind corespondența axiologică fundamentală care caracterizează constelațiile atotcuprinzătoare de concepte cheie ale unei viziuni antropologice globaliste. Inconștiența este starea mecanică, deci neliberă prin excelență, pe când conștiința de sine te înarmează cu instrumentul indispensabil al opțiunii (al deschiderii unui infinit orizont de potențialitate). Subita
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
obiectelor, decât să ridice norma etică la rangul aparent tranzacțional (asimilabil mai curând valorii economice) de cerință adaptativă și să o atașeze pe aceasta întregului condițional al situației. În realitate, acesta din urmă este de fiecare dată înnobilat de contribuția axiologică astfel instituită și primește înalta investitură filosofică prezervându-i acesteia demnitatea originară și restituindu-i de fiecare dată, la finalul buclei actante, deschiderea unei noi posibilități de integrare (oportunitatea unei alte articulări aplicative). Astfel se asigură evoluției vitale o guvernare
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Natura umană poate căpăta statut de decident neutru și impersonal în conjugare cu conștiința de sine care o ia drept cerință și poate seconda principial orice demers de natură etică în postura unui martor motivant. Ea poate asuma atribuirea calificativelor axiologice pentru orice situație în care subiectul se găsește implicat, încarnând un rol explicativ în care jocul binomului "bun-rău" primește caracteristica unei simplități sintetice. Ea poate îmbogăți, de asemenea, perspectiva definiției particulare a personalității, întărind menirea spirituală și întâietatea acesteia din
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
sistemului cognitiv individual poate găsi în fiecare caz al unei astfel de asimetrii cheia împăcării constructive (rezolvarea care conduce către profit existențial). Acordul interpersonal, în schimb, nu face aici, în chip paradoxal, decât să întărească un adevăr eternizat în limbaj axiologic de către Tudor Vianu, după care "toate valorile morale sunt valori personale... [deoarece] persoana, nu fapta ei, este suportul valorilor morale"49. Acest adevăr reafirmă subiectivitatea în detrimentul teoretizării primatului aparent fundamentat de realitate al rețelei obiective pragmatice și reconferă demnitatea originară
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
ia aspectul stabil al unei sarcini, tot ea poate, în virtutea deschiderii sale către teritoriul ipotezelor, oferi orizont de potențialitate insului angajat în efortul adaptativ, legându-l pe acesta de principiul unei relativități finaliste care admite toate trăsăturile de înaltă exigență axiologică ale normei morale. Mai mult, această relativitate îngăduie în chip esențial apariția opțiunii, corelând în virtutea unui izomorfism reprezentațional al reflexiei conștiente două lumi menite unei simetrii a inteligibilului, unei logice adecvări a conținuturilor lor. Ele gestionează prin această raportare echilibrul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
al specialiștilor care-i pot împărtăși în oglindire auto-referențială calitatea. Privirea profanului ar trebui să se mărginească la a surprinde general-valabilul din ceva ce nu este el însuși act al conștiinței (gânditorul român refuzând pentru acesta posibilitatea atribuirii de calificative axiologice de tip teoretic). Întâietatea dorinței ca act valorizator fundamental o impune. Iar această distingere tranșantă întemeiază o altă determinare cu tentă reductivă, cea care încadrează unei dihotomii absolutizate nota deosebitoare a naturii teoretice: "ne simțim mai avuți și mai vaști
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]