2,818 matches
-
faptele de viață răspândite în publicistică. "Doream să aud limba noastră dulce și sonoră răspunzând de pe scenă sau "Teatrul fu principalul meu studiu sub decursul petrecerii mele la București. Rășinarii evocă familia preotului Cioran, Mirceștii, poezia lui Vasile Alecsandri. Satele bănățene îl provoacă să gândească asupra rolului generațiilor, perpetuate prin coruri și devotamentul învățătorilor. Această lectură concomitentă a celor două volume ale ediției este prilej a urmări cât de mult îl provoacă la meditație vizitarea unor locuri după anume număr de
Un entuziast: Iosif Vulcan by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13744_a_15069]
-
creatoarea are un impresionant CV atât în ce privește pregătirea academică la prestigioase școli, sub îndrumarea unor mari maeștri, cât și în privința expozițiilor, a activității creative propriu-zise. Încântată să expună la Timișoara, artista germană dorește și să cunoască și să promoveze artiști bănățeni în Stuttgart. Expoziția ei la Helios va putea fi vizitată până în 29 septembrie, iar, la vernisaj, lucrările vor fi prezentate de dr. Tiberiu Alexa din Baia Mare. din presa vremii acum... 100 ani „Profesor de limba română în Viena. Aflăm că
Agenda2004-37-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282860_a_284189]
-
proiecte informatice, o expoziție aniversară, una de ziare și reviste, alta a momentelor din viața școlii, prezentarea unor spectacole susținute de cercul dramatic, teatru în limba română, teatru în limba engleză, un spectacol cu temă religioasă, un moment de folclor bănățean realizat de elevii de la secția română a Liceului „B. Petrov Braca” din Vârșeț, Serbia, dans sportiv, meciuri de fotbal, baschet și volei. În program figurează și o întâlnire a elevilor de liceu cu principele Radu de Hohenzollern-Veringen, care și-a
Agenda2005-20-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283696_a_285025]
-
fi scris la redacție, după ce la sfârșitul anului trecut a citit în paginile săptămânalului „Agenda“, la rubrica „Din presa vremii“, un fragment dintr-un ziar de circulație din 1928, în care se vorbea despre premiul întâi obținut de un frizer bănățean la un concurs internațional. Acest fapt l-a bucurat pe dl Droll, și, cu o mândrie specifică bănățenilor, ne-a adresat o scri- soare inimoasă în care ne-a relatat împrejurările în care bunicul său - Ioan Kappler din Făget - le-
Agenda2004-9-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282117_a_283446]
-
neîncăpătoare, s-a desfășurat, în onoarea ilustrului oaspete, un mini-simpozion pe tema "Literatura diasporei". Am avut onoarea ca în acel context să-i secondez pe îPS Nicolae al Banatului, pe dl. Nicolae Manolescu, pe d-na Ileana Oancea (decanul Literelor bănățene) și pe Cornel Ungureanu. Iată, însă, că un articol plin de amărăciune, publicat în "Dilema", al domnului Z. Ornea m-a deturnat de la (orișicâtuși!) frumoasa mea intenție. în esență, binecunoscutul istoric literar deplânge starea dezastruoasă în care a ajuns una
Când seceta era rege by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16461_a_17786]
-
20 martie, café-barul „Sinaia”. Prin inaugurarea acestuia se dorește astfel readucerea în atenția publicului timișorean a tradiționalului loc de întâlnire ce a fost pentru foarte multă vreme restaurantul care a dat numele pieței situate dintre Piața Maria și clădirea Colegiului Bănățean. Locația dispune de 50 de locuri la mese, de un bar modern, iar pe toată perioada verii va fi deschisă și o terasă care va avea aproximativ 45 de locuri. Cei care îi vor trece pragul vor putea servi într-
Agenda2006-12-06-1-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/284886_a_286215]
-
a B.J.T.: Expoziție de grup, pictură (9-16); Centrul Cultural Francez: La nord, la sud și sus pe Himalaya, fotografie de Cristian Tzecu, Dragoș Dubină și Cătălin Morariu (9-16); Secția de Etnografie a Muzeului Banatului (str. Popa Șapcă nr. 4): Ceramică bănățeană; (9-16); Caffee Erick’s: Fotografie cu tema „Nostalgia“ a Grupului f 5,6 (9-24); Galleria 28: Constantin Flondor, „Aer și lumină“ (programări la tel. 246 599); Teatrul pentru copii și tineri Merlin (Bd. Tinereții): „La Fontaine și lumea sa“, desene
Agenda2006-08-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284784_a_286113]
-
coase și o face cu artă. A lucrat în Arta Populară de la instituirea cooperativei și până la declinul ei, ca instituție. Povestea Mariei Jebeleanu începe să prindă contur în 1968, o dată cu înființarea Cooperativei Meșteșugărești Arta Populară, care a dus faima portului bănățean dincolo de hotarele țării. Toată frumusețea din lume „Am început să lucrez la 19 ani, cu trei verișoare de-ale mele. În 1956, deja am luat premiu, în sala mare a UCECOM a fost premierea, pe trei produse: o pereche de
Agenda2004-6-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282032_a_283361]
-
șef birou creație. Și fiică-mea lucra cu femeile mele“. Ie și blugi Muzeograful Aristida Gogolan, unul dintre cei mai importanți etnologi ai Banatului, face în câteva cuvinte portretul artistei: „Arta Mariei Jebeleanu are o dublă semnificație în peisajul artistic bănățean. Pe de o parte, ea este etnolog, pentru că, prin creațiile sale, este o continuatoare de tradiții și, sub aspectul croiului, al materialelor folosite și al pieselor care compun costumul ei popular, păstrează autenticitatea și specificitatea bănățeană. Pe de altă parte
Agenda2004-6-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282032_a_283361]
-
semnificație în peisajul artistic bănățean. Pe de o parte, ea este etnolog, pentru că, prin creațiile sale, este o continuatoare de tradiții și, sub aspectul croiului, al materialelor folosite și al pieselor care compun costumul ei popular, păstrează autenticitatea și specificitatea bănățeană. Pe de altă parte, Maria Jebeleanu este o inovatoare, în sensul că a știut să-și adapteze creațiile în funcție de modă. Piesele vestimentare propuse de ea, de inspirație folclorică, desigur, sunt ii cu o paletă coloristică foarte variată, care se poartă
Agenda2004-6-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282032_a_283361]
-
de Etnografie din Bastion o expoziție temporară de mare amploare. Se va încerca și itinerarea colecțiilor expuse prin muzeele din România. Pentru a se păstra o relație cu creatorii de artă populară și pentru a păstra tradiția, la Muzeul Satului Bănățean de la Pădurea Verde se va deschide, în această vară, o sesiune de cursuri de meșteșuguri populare. „Vrem ca fiica doamnei Maria Jebeleanu, Elena, să participe la cursurile de meșteșuguri populare în calitate de maestră. Vrem să fie o tabără de vară destinată
Agenda2004-6-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282032_a_283361]
-
ca fiica doamnei Maria Jebeleanu, Elena, să participe la cursurile de meșteșuguri populare în calitate de maestră. Vrem să fie o tabără de vară destinată elevilor și studenților“, ne-a spus muzeograful Aristida Gogolan. Aceste cursuri fac parte din strategia Muzeului Satului Bănățean de reintegrare în circuitul turistic. Astfel, vor începe lucrările pentru curățirea lacului din incinta instituției, lângă care vor fi montate două mori de vânt, care sunt deja achiziționate.
Agenda2004-6-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282032_a_283361]
-
P.I. Ceaikovski, 20. 03, ora 19 (Palatul Cultural). Expoziții Muzeul Banatului: „Bărăgan 1951-1956 - O deportare în vremuri de pace“; „Fauna și flora Banatului“; „Istoria Castelului Huniade“; (10-17; luni, închis); Secția de etnografie: Expoziție permanentă (10-16,30; luni, închis); Muzeul Satului Bănățean: Arhitectura populară din Banat (9-17; duminica, 12-18; luni, închis); Muzeul de Artă: „Magia restaurării. Capodopere cucuteniene“ (10-17; luni, închis); „Helios“: „Simboluri acvatice“ (luni-vineri, 9-18; sâmbăta, 10-15; duminica, închis); „Acces“: Design vestimentar Corina Comarnițchi și Claudia Marta (10-18; sâmbăta-duminica, închis); Biblioteca
Agenda2003-11-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280803_a_282132]
-
estetism“ de Dana Nicoleta Popescu, „Parte din întreg - vol. II“ de Alexandru Ruja, „Despre noosferă - O construcție a memoriei“ de Ileana Oancea și „Prietenul meu pârâul“, de Maria Póngracz. Cu patru titluri („Noi și maghiarii“, de Aurel Buteanu, „Literatura dialectală bănățeană“, de Gabriel Țepelea, „Românii din Câmpia Aradului de acum două veacuri“, de Gheorghe Ciuhandu și „Drumuri și răscruci“, de Sever Bocu) apare pe lista subvențiilor și Editura Marineasa. Altminteri, nume de scriitori timișoreni (Cornel Ungureanu, Daniel Vighi, Simona Constantinovici) se
Agenda2005-44-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284351_a_285680]
-
se regăsesc, cu câte un titlu, și pe listele de subvenții ale altor edituri. În același timp a fost făcută publică și lista cărților achiziționate de bibliotecile publice prin subvenție a M.C.C. , pe care se află un număr de autori bănățeni mult mai mare decât în toți anii precedenți. Studio de lectură l La Teatrul Național timișorean Teatrul Național Timișoara inaugurează miercuri, 2 noiembrie, de la ora 19, în Sala Moruzan, Studioul de lectură al Teatrului Național. Primul eveniment din cadrul acestui Studio
Agenda2005-44-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284351_a_285680]
-
unul dintre cei mai fervenți promotori ai jazzului din Timișoara a fost criticul muzical Alexandru Șipa, prezentatorul trecutei Gale Blues-Jazz de la Sala „Ion Vidu“ și membru al juriului Radiodifuziunii, prezidat de Florian „Moșu“ Lungu, un alt vechi prieten al jazz-erilor bănățeni. Mișcare inspirată a lui Kamocsa Bela, directorul artistic al galei Blues-Jazz de la Timișoara, cel care l-a invitat pe Șipa la eveniment: profund impresionat de concertul „De la Gershwin la Sting“, susținut de Bega Blues Band și Filarmonica „Banatul“, cronicarul s-
Agenda2004-9-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282114_a_283443]
-
Orleans-ul jazz-ului românesc, e cel mai curat loc din țara asta“.... Portativul cu lauri Într-un fel sau altul, aproape toate notele de pe portativul Premiilor Radiodifuziunii sunt legate de Timișoara și vestul țării: fie că-i vorba de artiști bănățeni, fie că au fost recompensate evoluții din Festivalul de la Brebu sau din Gala Blues-Jazz, fie că e vorba, aproape în totalitate, de artiști care au concertat și în Timișoara. Laureații Grammy-urilor românești pe 2003 sunt: l Muzicianul anului, saxofonistul și
Agenda2004-9-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282114_a_283443]
-
p. 5). În lucrările mai vechi de istorie literară, Banatul este privit ca o componentă a literaturii transilvane, fapt remarcat încă din anul 1940 de istoricul Ion Dimitrie Suciu, care, pentru a demonstra că lucrurile stau altfel, scrie studiul Literatura bănățeană de la început până la Unire, 1582-1918. Indirect, se poate deduce de aici dublul scop al lucrării lui Cornel Ungureanu: să repună în corelație istoriografia românească despre Banat cu cele germane, maghiare, sârbe și să scoată în evidență elementele care individualizează acest
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
germane, maghiare, sârbe și să scoată în evidență elementele care individualizează acest spațiu cultural în raport cu cel ardelean. Comparând topografia literară a Munteniei cu cea a Banatului, se observă, din capul locului, notorietatea mult mai mică de care se bucură scriitorii bănățeni la scara literaturii române. Dacă aproape toate numele citate în primul volum al Geografiei literaturii române reprezintă stâlpii de rezistență ai programelor școlare de literatura română și sunt repere ce neevitat în critica și istoria literară, scriitorii din volumul dedicat
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
Nicolae Stoica de Hațeg, Eftimie Murgu, A.C. Popovici (în anii din urmă opera politică a acestuia a fost redescoperită cu uimire, în condițiile redesenării contururilor Europei), Ioan Popovici Bănățeanul, George Augustin Petculescu, Victor Vlad Delamarina (celebrele sale versuri în dialect bănățean au fost pentru mulți o invitație la a-l bagateliza ca poet), I. Stoia-Udrea, Virgil Birou. Ce să mai vorbim despre cele ale unor autori care au publicat cu precădere în alte limbi decât româna: Andrei A. Lillin, Franyo Zoltan
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
precădere în alte limbi decât româna: Andrei A. Lillin, Franyo Zoltan, Meliusz Jozsef, Robert Reiter/Franz Liebhardt, Rene Fulop Miller. Există, apoi, scriitori mari, canonici, pe care însă prea puțină lume îi receptează ca aparținând în vreun fel spațiului cultural bănățean (Camil Petrescu, Lucian Blaga, George Călinescu, Liviu Rebreanu). Până și numele lui Lenau poate fi rostit în context bănățean, chiar dacă, realist, Cornel Ungureanu recunoaște: "Lenau nu participă, totuși, la ceea ce s-ar numi literatura Banatului. Dar nicăieri Lenau nu e
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
Miller. Există, apoi, scriitori mari, canonici, pe care însă prea puțină lume îi receptează ca aparținând în vreun fel spațiului cultural bănățean (Camil Petrescu, Lucian Blaga, George Călinescu, Liviu Rebreanu). Până și numele lui Lenau poate fi rostit în context bănățean, chiar dacă, realist, Cornel Ungureanu recunoaște: "Lenau nu participă, totuși, la ceea ce s-ar numi literatura Banatului. Dar nicăieri Lenau nu e sărbătorit, omagiat, elogiat ca aici. Încercările de a-l considera pe Lenau bănățean, din ce în ce mai eroice în secolul care a
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
Lenau poate fi rostit în context bănățean, chiar dacă, realist, Cornel Ungureanu recunoaște: "Lenau nu participă, totuși, la ceea ce s-ar numi literatura Banatului. Dar nicăieri Lenau nu e sărbătorit, omagiat, elogiat ca aici. Încercările de a-l considera pe Lenau bănățean, din ce în ce mai eroice în secolul care a trecut, vin din nevoia de mituri culturale de care Provincia a dus întotdeauna lipsă" (p. 227). Dacă Lenau s-a născut într-un sat din Banat pe care l-a părăsit la vârsta de
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
de care Provincia a dus întotdeauna lipsă" (p. 227). Dacă Lenau s-a născut într-un sat din Banat pe care l-a părăsit la vârsta de un an, fără ca opera sa să păstreze vreo urmă, mult mai aproape de spritualitatea bănățeană este marele prozator sârb Milos Crnjanski, cel care și-a făcut studiile la Timișoara și își petrecea vacanțele la Buziaș. Cartea lui Cornel Ungureanu nu urmărește să stabilească priorități și ierarhii noi la nivelul literaturii române. Ea își propune doar
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
elementele mai mult sau mai puțin subtile care au contribuit la configurarea acestuia. Numele citate în această carte nu se află în competiție cu alte nume, nu sunt incluse într-un sistem de valori. Ele reprezintă însă fațete ale specificului bănățean la nivelul culturii române și europene, sunt purtătoarele unor teme și soluții artistice deschizătoare de drumuri și devenite mărci ale spiritualității locului. Așa se explică importanța pe care autorul o acordă literaturii spațiului grăniceresc sau celei dialectale, fenomene tipic bănățene
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]