92,250 matches
-
cu degete lungi rînjeau șapte safire de Ceylan?", p. 42); iar dacă Aubrey e neconvingător în travestiul său feminin, la fel de neconvingător e, tot noaptea - în acea ultimă "noapte de catifea și de plumb" în care îl întîlnește naratorul - și ca bărbat, cu pudră albastră pe față, cu buzele spoite violet, cu cearcăne negre trase în jurul ochilor, cu o pulbere de aur presărată pe păr: "... acum mi se părea că ființa ce mă tîra cu ea în umbră nu era un bărbat
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
bărbat, cu pudră albastră pe față, cu buzele spoite violet, cu cearcăne negre trase în jurul ochilor, cu o pulbere de aur presărată pe păr: "... acum mi se părea că ființa ce mă tîra cu ea în umbră nu era un bărbat.... Trăsăturile feței sale prelungi se ascuțiseră, de la albastrul fraged de floare, culoarea ochilor lui trecuse la albastrul cu licăriri aspre ale oțelului, iar pe buzele subțiate zîmbetul i se făcuse crud" (p. 44). Într-o lectură lineară, dar cu retrospecții
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
C.G. Jung) nu sunt decît una și aceeași ființă spirituală, Seraphîtüs-Seraphîta, natură dublă. Dar în cazul nuvelei Remember, în loc de o dualitate de tipul "și/și", a împlinirii în unitate, avem de a face cu una negativă, de tipul "nici/nici". Bărbat care nu e bărbat și femeie care nu e femeie, Aubrey îi evocă totuși pentru o clipă naratorului o natură cerească de serafim: În paloarea-i lunară, cu părul său de aur, sir Aubrey nu mai avea ca înfățișare în
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
decît una și aceeași ființă spirituală, Seraphîtüs-Seraphîta, natură dublă. Dar în cazul nuvelei Remember, în loc de o dualitate de tipul "și/și", a împlinirii în unitate, avem de a face cu una negativă, de tipul "nici/nici". Bărbat care nu e bărbat și femeie care nu e femeie, Aubrey îi evocă totuși pentru o clipă naratorului o natură cerească de serafim: În paloarea-i lunară, cu părul său de aur, sir Aubrey nu mai avea ca înfățișare în acele clipe nimic omenesc
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
se revine la ea, nici măcar sub formă aluzivă, în restul povestirii. Dar, evident, într-o proză atît de strînsă, de îngrijită, de (re)scrisă (în vederea (re)citirii), un non sequitur este exclus. Referința parantetică la o femeie în mijlocul descrierii unui bărbat e curioasă - dar încetează poate să mai fie așa după ce descoperim că bărbatul în cauză avea drept pecete un sfinx (leu cu față umană feminină) și că el însuși se deghiza uneori noaptea în femeie. (Profitînd de libertatea citititorului de
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
într-o proză atît de strînsă, de îngrijită, de (re)scrisă (în vederea (re)citirii), un non sequitur este exclus. Referința parantetică la o femeie în mijlocul descrierii unui bărbat e curioasă - dar încetează poate să mai fie așa după ce descoperim că bărbatul în cauză avea drept pecete un sfinx (leu cu față umană feminină) și că el însuși se deghiza uneori noaptea în femeie. (Profitînd de libertatea citititorului de a rezolva indeterminările textuale am dat feței sfinxului fața Mariei Mancini; că naratorul
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
din pricina audiențelor, Brătianu știe. Și fuga pe ușa din dos, prin grădină. Rămîn miniștrii căscați. Brătianu cumpără, vinde, umple goluri, astupă guri. Are o vilă la Predeal. Dăm buzna. S-a prăpădit casa dar s-a dus și frontiera. Mare bărbat. Echipament slab. Cocarde tricolore în coarnele boilor. De gîtul boilor. Aliatul nostru tradițional, dezideratul nostru tradițional. Carp ca o Casandră... Nu s-a împlinit prevestirea. Nu atunci. În acea zi, 14 august 1916 pe înserate, jandarmi pedeștri anunțau suflînd în
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
Casandră... Nu s-a împlinit prevestirea. Nu atunci. În acea zi, 14 august 1916 pe înserate, jandarmi pedeștri anunțau suflînd în goarne mobilizarea generală. Pentru a hotărî atitudinea României, regele convocă la castelul Peleș un consiliu de coroană. Participară "marii bărbați ai țării", cei care de bunăvoie își schimbaseră liniștea pe grijile cîrmuirii. Organismul nu era constituțional ci tradițional. Lui mai întîi regele avea să-i comunice hotărîrea sa. Aceasta era ca și luată. Un tratat secret îl lega de Puterile
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
vară pîrîuri de toamnă cascade de primăvară și ghețari strălucitori în iarnă și țîțele ei beau șampanii de mentă cu paiul de diamant sorbeau jar cu vătraiul jucau țurca pe stele și țîțele ei luminau pînă la ultimul oscior cimitirele bărbaților și-ale femeilor din care dintr-unul în alta și dintr-alta într-unul trupul meu și sîngele meu și mușchiul limbii mele au coborît pe pămînt și țîțele ei au pentru somnul meu scurt și pentru somnul meu lung
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
până dincolo de voce, "vrem..." sau "dați-ne...", că se speriau satele din împrejurimi. Chiuiturile femeilor pe la unele nunți sunt și ele isterice, dar nici nu se compară. După istovirea de strigăte, începea cinismul gardiencelor pe coridoare: "Pe noi ne așteaptă bărbații peste o juma' de ceas cu ea în sus. N-avem decât să ne aruncăm în țeapă. Mde, dacă voi nu v-ați văzut de treabă..." Andra se străduia atunci să devină cât mai intimă, a reușit chiar să mă
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
audio. Muezinul cheamă din turn. Bătaia clopotului e sunetul cuielor înfipte în Mîntuitorul nostru. Mulțumesc, soră Rodica. Și mai știi tu ceva, Paradisul a fost închis oamenilor pînă la Înălțarea lui Cristos, apoi s-a deschis și acum femei și bărbați toți pot ajunge acolo dacă fac ce e bine, sînt credincioși, sărută pietrele, cumpără ulei sfînt, își ung rănile și se roagă pentru toleranță în timp ce soldații continuă să treacă cu voci copilăroase și mitraliere groase. Cum ne vin lacrimile Îmi
Andrei Codrescu by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/14675_a_16000]
-
meu a părăsit țara - și pe noi - definitiv. Am plîns cînd a murit Stalin. Plîngeam ori de cîte ori plîngea mama. Și asta se întîmpla des. Lacrimile ei erau deopotrivă specifice și generice. Erau specifice cînd era părăsită de vreun bărbat. Erau generice cînd plîngea pentru că viața și lumea erau de nesuportat. Iar cîteodată nu plîngea nici specific, nici generic, ci mult mai puternic, ca un animal. Și acelea nu erau lacrimile ei, erau lacrimile nedreptății de a fi femeie, de
Andrei Codrescu by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/14675_a_16000]
-
gust vieții". (Busuioceanu stă deoparte, făcînd în gînd "portretele amîndurora", iar mai tîrziu, pornind de la femininul Cioran și de la masculină Juana, se gîndește că ambivalenta existența în noi oferă "ființei umane posibilitatea de a-și trăi succesiv viața sa de bărbat și de femeie, după nevoia propriului instinct și spirit".) Protectoare, Juana Mirdó începe, imediat, "să se agite pentru Cioran" și, apoi, "regretă grozav cînd află că șacestaț a plecat" din Madrid. Oarecum înciudat, cînd Juana îi cere să citească Précis-ul
Vînătorul de fuste by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/14721_a_16046]
-
adolescent", afirma Blaga, reluîndu-și repetat observația: e "un trainic adolescent" sau e blocat în "vîrstă adoptiva, adolescență", neajungînd la "maturitatea cumpănitoare".) înainte de a-i deveni lui Friedgard Thoma un fel de Vaterfreund "trist-hazliu", el o seduce prin silueta lui de "bărbat fragil", o înduioșează prin fizicul firav și gesturile adolescentine: "îmi săruta urechea dreapta. înduioșare". De altfel, mai tîrziu, el îi trimite versurile "scrise în deznădejde, lîngă Neapole" de Shelley, subliniindu-i de trei ori, cu roșu, strofa a patra, unde
Vînătorul de fuste by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/14721_a_16046]
-
rămas Dragostea mea nu are în pază nici un cuvant Absent-prezenta în aburul crucii eretica, stângace vânzător și datornic copil al tuturora, fără Tată, "Câine, Horatio, noapte bună, acum" Vei mai scrie până te va privi peste pleoapele din casă Domnului bărbatul îndrăgostit viu și mort laolaltă sfera de cristal a nebuniei Horatio, câine, bun rămas acum și pentru multă vreme - Aleluia! Nu te teme Trufia verii trece-n umilință ai vrea să-i lași întreaga povară pe cearcănul frunzei, răbdarea, dar
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]
-
Mușc dintr-un măr și ea mușcă dintr-un alt măr. Chiar aici am fost părăsit de o femeie cu ani în urmă, care semăna cu dumneata". "Chiar aici", îmi spune, "am fost părăsită cu ani în urmă de un bărbat care semăna cu dumneata". "Era în amurg", îi spun. "Era cam pe seară", îmi răspunde. Atunci suntem aproape noi!" exclamăm, și plecăm aproape împreună. Locul Îmi arată curbura spatelui; Făcută anume să alunece rochia". Oftează fără să o doară: "Cu
Flori de câmp by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/14820_a_16145]
-
și pentru mine". Încep cercetarea și ea mă consolează: "N-o să te las singur, îl vom căuta împreună". Formele imperfecte Spre faima ei e urâtă: glas aspru; mâna e grea Vestmintele îi stau alandala - sperietoare. Și pentru că îi place între bărbați, și-i înfruntă, vreo cinci se luptă să-i câștige favorurile. Comentează unii că spritul este un dar doar al formelor imperfecte, și că frumoasele din naștere ar fi mediocre și proaste. Șchioapă și nurlie, tocmai aici e secretul: zeii
Flori de câmp by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/14820_a_16145]
-
ridic eu, oare, la înălțimea devotamentului ei? Pentru ea, eu sunt prizonierul care nu fuge. Pentru mine, ea aș fi vrut să-mi fie doar aspirație. Devotament, n-am nevoie de liniștea ta. Curtezanul Rememorează dintr-un jurnal, cum fac bărbații, numele jupâneselor cucerite: parcă răsar scânteieri și se sting într-un port ireal, marea, se știe, amplifică nostalgiile și treptat detaliile se combină și apar și confuziile: unde, când și cu cine? A fost curtezanul frumoaselor, cel puțin așa a
Flori de câmp by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/14820_a_16145]
-
singurătăți, silei de sine, geloziei, afecte ale unei conștiințe în război cu lenifiantele soluții ale locului comun, ca și cu puținele clipe de răgaz, reverie în ambient. Un erou febricitant, crispat, într-o lume ce-și vede de cotidian, un bărbat lângă femei de a căror dragoste se îndoiește și pe care nici el nu știe bine dacă și cât le iubește, după trădări sau absențe, după amare confruntări. Arta literară a lui Anton Holban cu o stilistică directă, străină scrisului
Anton Holban, retrăit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14875_a_16200]
-
acolo două stații, până trece pericolul. Ora 10.00: Mă întorc acasă, să mă schimb, pentru că, în mod evident, ținuta aleasă nu e capabilă să mă țină departe de pericolul de a fi recunoscută. De data asta, mă îmbrac în bărbat. Îmi lipesc mustăți și perciuni și îmi pun niște ochelari-funduri de sifon. Înainte să ies pe ușă, îmi dau seama că se impune să-mi scot un dinte. Îl scot. Ora 10.10: Mă urc din nou în tramvai. Ora
Un text scris în mare secret! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21148_a_22473]
-
am văzut de mai multe ori. Extrapolând, sunt convinsă că nu se dă în lături nici de la a duce gunoiul, de la a spăla vasele, de la a pune aspiratorul sau de la a pieptăna ciucurii de la covor. E un exemplu pentru toți bărbații români. Când ați dus ultima oară gunoiul, Dinu Patriciu? Invită femeile la dans. Bărbații români, cu excepția celor de la Flamingo Boys, a lui Bucurenci și a încă câtorva, urăsc să danseze. Ca să-și valseze soția la o nuntă, la un grătar
Traian Băsescu, dragostea mea by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21192_a_22517]
-
lături nici de la a duce gunoiul, de la a spăla vasele, de la a pune aspiratorul sau de la a pieptăna ciucurii de la covor. E un exemplu pentru toți bărbații români. Când ați dus ultima oară gunoiul, Dinu Patriciu? Invită femeile la dans. Bărbații români, cu excepția celor de la Flamingo Boys, a lui Bucurenci și a încă câtorva, urăsc să danseze. Ca să-și valseze soția la o nuntă, la un grătar, în fața blocului, sau la un parastas mai vesel, tre’ să ia mai întâi ceva
Traian Băsescu, dragostea mea by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21192_a_22517]
-
ce vrea e când o găsește cu degetele-n priză sau când încearcă să-și bage furculița-n ochi. Asta înseamnă un tată bun. Îi place să facă baie. În multe case din România, mai ales alea muncitorești și țărănești, bărbatul nu se duce să facă baie, până nu-l trimite nevasta de zece ori. Din punctul ăsta de vedere, Traian Băsescu iarăși e un exemplu pentru alegători. Cum nu e atentă soția, cum îl găsește bălăcindu-se într-o mulțime
Traian Băsescu, dragostea mea by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21192_a_22517]
-
Andreei Raicu, limba Monicăi Tatoiu și trei fire de păr de la Andreea Marin. Totuși, chiar dacă acolo încep, topurile nu se termină odată cu frumusețea femeii. Practic, orice există poate ajunge să ocupe un loc într-un clasament. De la “cei mai frumoși bărbați” la “cei mai frumoși bărbați gay”, de la “cele mai tari mașini” la “cele mai tari mașini roșii”, de la “cea mai vândută trotinetă roz cu picățele mov” la “cel mai popular pampers”, de la “cel mai gras câine rău” la “cea mai
Dau un regat pentru un top! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21187_a_22512]
-
și trei fire de păr de la Andreea Marin. Totuși, chiar dacă acolo încep, topurile nu se termină odată cu frumusețea femeii. Practic, orice există poate ajunge să ocupe un loc într-un clasament. De la “cei mai frumoși bărbați” la “cei mai frumoși bărbați gay”, de la “cele mai tari mașini” la “cele mai tari mașini roșii”, de la “cea mai vândută trotinetă roz cu picățele mov” la “cel mai popular pampers”, de la “cel mai gras câine rău” la “cea mai cheală pisică tărcată”, de la de la
Dau un regat pentru un top! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21187_a_22512]