32,586 matches
-
apucat să-l întreb dacă l-a ajutat, că a continuat: „Ce să-i dau eu? El cu ce m-a ajutat pe mine?! Am înțeles că nu era încă loc de iertare acolo. Sau , poate, venise vremea ca și bătrânul să-și plătească faptele. Citește mai mult CAP DE BOURAdministratorul Mitrea părea un om de treabă, săritor, poate pentru că avusese, toată viața lui, de surmontat o situație complicată, dureroasă.Crescuse doar cu mamă, tatăl său nerecunoscându-l ca fiu ... Reușise
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
apucat să-l întreb dacă l-a ajutat, că a continuat:„Ce să-i dau eu? El cu ce m-a ajutat pe mine?! „Am înțeles că nu era încă loc de iertare acolo. Sau , poate, venise vremea ca și bătrânul să-și plătească faptele.... XI. MĂRȚIȘORUL MEU, de Florica Patan , publicat în Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017. MĂRȚIȘORUL MEU 1. POLICE Când am intrat prima dată în clasa voastră, erați niște prichindei de vreo opt ani, în ciclul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
soarele strălucește mai tare , cerul este mai înalt, văzduhul este mai limpede și aerul mai înmiresmat cu parfum de flori de câmp, livezi înflorite, de fân cosit sau de fructe coapte toamna , iar oamenii , câți au mai rămas, mai toți bătrâni, cu nepoți și copii risipiți prin lume, sunt încă statuari , inimoși , acomodați cu timpurile. Cu toate că s-au dus vremurile acelea în care pulsul satului era unul adevărat. Satul are o șosea principală, întinsă pe trei kilometri, poate mai mult, și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
soarele strălucește mai tare , cerul este mai înalt, văzduhul este mai limpede și aerul mai înmiresmat cu parfum de flori de câmp, livezi înflorite, de fân cosit sau de fructe coapte toamna , iar oamenii , câți au mai rămas, mai toți bătrâni, cu nepoți și copii risipiți prin lume, sunt încă statuari , inimoși , acomodați cu timpurile. Cu toate că s-au dus vremurile acelea în care pulsul satului era unul adevărat.Satul are o șosea principală, întinsă pe trei kilometri, poate mai mult, și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
râvnitor, la fel de cuminte și înțelept, același blând povățuitor și autentic îndrumător, pastoral, rugător, cald ascultător și îndelung răbdător, constant misionar și fidel mărturisitor al Dumnezeiștilor Scripturi și învățături, pe înțelesul, mintea sufletul și cugetul fiecăruia și al tuturor, tineri și bătrâni, adulți și copii, mari și mici, neputincioși și tari, bogați și săraci, neistruțiți, educați sau cultivați/titrați, cu alte cuvinte, același, în spațiul liturgic - sacerdotal sau cultic, în comunitatea academică sau universitară, în spațiul eclesiastic parohial sau călugăresc ori monahal
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]
-
asistență socială a Bisericii Ortodoxe Române („Filantropia Ortodoxă”), ulterior aceasta devenind cea mai ramificată rețea eparhială din România, cuprinzând astăzi aproape 75 de unități de asistență socială, toate sub patronajul Bisericii (orfelinate, case de copii de tip familial, cămine de bătrâni, cantine sociale, cabinete medicale etc.). Aceasta a cost embrionul și paradigma de bază a Federației Naționale Filantropia Ortodoxă a Patriarhiei Române, brațul de acțiune în asistență socială al B.O.R. în domeniul asistenței sociale. Ca Arhiepiscop și Mitropolit al Clujului
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]
-
căldura primită de la Hristos. Dimpotrivă, dacă ne îndepărtăm de Iisus Hristos, în suflet vine iarna și frigul. Sufletul moare, iar omul nu poate face nimănui vreo bucurie, nici chiar lui însuși. Aceasta-i tragedia lumii contemporane: îndepărtarea de Iisus Hristos! Bătrânul Porfirie spune că viața fără Iisus Hristos nu-i viață. «Hristos este prietenul nostru, fratele nostru, El este tot binele și toată frumusețea. El este totul. În Iisus Hristos nu există nici tristețe, nici melancolie, atunci când omul este copleșit de
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]
-
sau să reîncepi să faci fapte bune și să-i ajuți pe alții! Altfel spus, cartea ,, Mai putem trăi frumos?” trebuie citită și simțită. Este o carte te motivează și care îți dă încredere. Am ales și un citat al Bătrânului Ieronim despre rugăciune. Este atât de simplu să înveți să te rogi. Nu ai nevoie de manuale, pentru că rugăciunea vine din tine. Între altele, deci, ,,Rugăciunea este o convorbire cu Dumnezeu. Când simțim bucuria rugăciunii, suntem foarte vioi. Este o
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]
-
deci, ,,Rugăciunea este o convorbire cu Dumnezeu. Când simțim bucuria rugăciunii, suntem foarte vioi. Este o pregustare a vieții din Rai. Și dacă vă străduiți mult, Domnul o să v-o dea. Rugăciunea îl ridică pe om la contemplarea dumnezeiască. Mihail, Bătrânul meu, era tot lumină când se ruga. și, în această stare, nu se ruga cu cuvintele, ci cu mintea. Cuvintele sunt surcelele pe care le folosim până se aprinde focul. Când focul rugăciunii este aprins, adică atunci când vine căldura și
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]
-
locuri care au trecut demult pragul de dincolo de negura. Căci, un lucru e cert: nu vom ști, poate, niciodată, care a fost dragostea de căpătai a oamenilor de aici, farmecul nestăpânit și amețitor al podgoriei, sau unduirea albastră a valurilor bătrânului Aluthus” Prof. D. Păsat Calina, octombrie, 2014 Referință Bibliografica: Teodor Barbu Drăgășani între legendă și adevăr , cronică de prof. D. Păsat / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1380, Anul IV, 11 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
apăru destul de repede. Ei erau îmbrăcați. Medicul i-a luat tensiunea. — Urgent, ridicați-l! Se pare că e un infarct. Câți ani are domnul Ghițescu? I-ați pregătit buletinul? — Șaptezeci și nouă, îi dădu răspuns Anton, întinzându-i și buletinul. Bătrânul se stinse a doua zi iar Anton nu reuși să-i dea un telefon Deliei. Nici în ziua aceea, nici a doua zi. Fusese extrem de ocupat iar Delia își făcea griji. În schimb, primi vești de la mama sa: — A murit
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383752_a_385081]
-
cauza. — Vezi bine că am procese atunci când tu ieși de la școală. S-au înmulțit huliganii.Îți pasă de colegii răutăcioși? Cristina nu comentă, gândindu-se că poate ar fi în siguranță, că mama are dreptate. Își aminti de domnul acela bătrân care se luase după ea. — Dar să nu fie cineva în vârstă să mă plictisească! — Dar cu bunica ta, te-ai plictisit? — O bunică e altceva, mamă! Da, mi-ar place cu bunica! Dar nu găsiră o bunică. La o
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383753_a_385082]
-
desene și decupaje pentru expoziții destinate diafanelor făpturi protectoare, au fost anunțate simpozioane care pun în discuție teme interesante cu specific nu numai spiritual ci și psihologic și se organizează sesiuni de donații către categorii defavorizate de persoane, cum sunt bătrânii și orfanii, iar la sfârșitul săptămânii, în Tg.Mureș vom putea asista la un concert de muzică electronică. „Săptămâna îngerilor” reprezintă un moment propice pentru a accesa nivelurile profunde ale iubirii, așa încât viața noastră să nu fie guvernată de părțile
SĂPTĂMÂNA ÎNGERILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383793_a_385122]
-
are la final un scurt Synopsis în care autoarea explică mesajul piesei. O altă piesă, cu titlu nu prea estetic, ba chiar provocând oarecare oroare, “Râme, melci, viermi, șerpi” - cu alte cuvinte, târâtoare. Are, de asemenea, personaje nenumite: Tânărul X, Bătrânul X, Vecinul X, Doctorul X. Acest procedeu, de a numi personajele cu X, indică faptul că oricine poate fi în locul lor, onomastica nu contează, de vreme ce oricui i se poate întâmpla să aibă o fobie, să se teamă de ceva, stare
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
X tăiase în copilărie o râmă cu sapa. Convingerea că râmele vor invada odaia și chiar și trupul lui, devine obsesie. În Actul II, se schimbă cadrul și scena se desfășoară în grădină, după ploaie. Mergând după fructe de zmeură, Bătrânul X își descoperă fobia față de melci. “Mereu mi-a plăcut să-i privesc cum se târăsc, dar niciodată nu am suportat să se târască spre mine lipicioșii aceștia ce-și poartă casa-n spinare alergând din loc în loc, parcă ar
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
nu am suportat să se târască spre mine lipicioșii aceștia ce-și poartă casa-n spinare alergând din loc în loc, parcă ar căuta eternitatea și nu pot păși dincolo fără cocoașa calcaroasă”. Interesant de remarcat că și Tânărul X și Bătrânul X, dau acestor târâtoare însușiri antropomorfice. Târâtoarele sunt perseverente și par a avea un singur gând: să invadeze totul. De aici și teama celor doi care se văd cotropiți de râme și melci. Situația devine hilară până când apare Vecinul X
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
sunt perseverente și par a avea un singur gând: să invadeze totul. De aici și teama celor doi care se văd cotropiți de râme și melci. Situația devine hilară până când apare Vecinul X, care-l așează într-o roabă pe Bătrânul X, ca să-l ducă la doctor, să-i salveze piciorul înțepenit. Vecinul are și el fobia lui. Tânărul X se vede chiar metamorfozat într-un melc. Actul III are drept cadru un salon de spital. În toate aceste piese, iese
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
cu apariția Vecinului X care are fobie față de șerpi. Piesa “Punctul” are personaje ce poartă fiecare un nume. Onomastica este specifică unei trăsături de caracter, unei laturi a personalității fiecăruia: Tătulea, Agrișan, Mască, Trifoi, Pitic, Baltă, Profesorul, Mama, Fratele, Sora, Bătrânul, Maria, Sonia, Lola, Asistentul social. Autoarea ne poartă într-un décor de clasă școlară cu tot ce trebuie să existe în ea, bănci, catedră, tablă, ș.a. Elevii sunt la ora de matematică. Numele personajelor desemnează așadar, caracterele personajelor: Trifoi e
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
de la legenda Meșterului Manole. O legendă actualizată la condițiile în care muncesc meșterii “tranziției”. “Meșterii” ajută la descărcatul porumbului într-o casă de gospodar, la țară. Mănăstirea din sat are și un “Așezământ Social” numit “Sfânta Treime” în care locuiesc bătrâni. Peste veacuri, o altă Ană, acceptă sacrificiul de a se dedica bătrânilor și bolnavilor unei mănăstiri, pe care urmează să-i îngrijească. Meșterii sunt oameni obișnuiți, muncesc, câștigă bani, pe care-i risipesc la birt. Piesa nu are conflict, este
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
meșterii “tranziției”. “Meșterii” ajută la descărcatul porumbului într-o casă de gospodar, la țară. Mănăstirea din sat are și un “Așezământ Social” numit “Sfânta Treime” în care locuiesc bătrâni. Peste veacuri, o altă Ană, acceptă sacrificiul de a se dedica bătrânilor și bolnavilor unei mănăstiri, pe care urmează să-i îngrijească. Meșterii sunt oameni obișnuiți, muncesc, câștigă bani, pe care-i risipesc la birt. Piesa nu are conflict, este constatativă, reflectă o stare de fapt, o realitate a zilelor noastre care
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
ori miros; Pesemne Dumnezeu le parfuma... Copiii mei se îngrijeau de toate; Sub punte refăceau recesământul, Verificând perechile salvate... Eu, Îl urmam către liman pe Sfântul. Poate-mi vorbea, dar nu Îl auzeam Că se-ntețise dinspre mare vântul; Eram bătrân de griji și îmi doream Să-mi dea puterea să salvez pământul. Simțeam prin ceață clipociri de stânci, Cântau pe valuri cuiele de lemn... Cu ochii minții L-am zărit, atunci, Pe mal, pe Dumnezeu, făcându-mi semn. M-a
POTOPUL de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380144_a_381473]
-
se urcă pe divan, preciză el cu ceva tristețe sinceră-n glas. -Acum ce-ai? Bea o bere sau un pahar de vin să-ți treacă și așteaptă de la mine vești, da? mă chinuii eu să nu-mi trădez compătimirea. Bătrân afurisit, singur și necăjit! Oare ce-mi venise?! -Mulțumesc Geraldine! Mulțumesc! Și-nchise telefonul aducându-mă la starea mea adevărată, scuturată de patetisme l-adresa unor jivine răutăcioase ca... bărbații ăștia! Cum de bajbujucul își amintise subit numele meu adevărat
SENECA PREGĂTEŞTE CEVA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380149_a_381478]
-
trecând munții, în Moldova domnitorului Mihail Șuțu. Bunicul său, ca să-și făurească foalele forjei, a trebuit să cumpere o piele argăsită de bou, din care să-și confecționeze singur burduful, fără de care nu se putea apuca de fierărie. Era iscusit bătrânul ardelean și această trăsătură a transmis-o ca moștenire tuturor celor de parte bărbătească din familia sa. Gligor era un bărbat tânăr, doar ce împlinise douăzeci și opt de ani, frumos la chip, cu ochii albaștri ca zorile înseninate de vară, cu
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
interioară se consumă sub semnul seninătății. Spre deosebire de omul zilelor noastre, a cărui „vârstă aspirațională este adolescența“, vârsta și frumusețea satului românesc este bătrânețea. Pentru sătean, calendarul este „punctul de reper al întregii sale ființe materiale și spirituale“, fiind moștenit din bătrâni. Prin acest „dat care venea de dincolo, dintr-o zonă unde e obârșia lucrurilor“, omul, colectivitatea și natura participă la un timp sacru, revelat. Reforma calendarului din anul 1924 a arătat foarte bine caracterul calitativ, sufletesc și organic al timpului
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
de exemplu, Fundeni (situat la 25 km de Bacău), depopularea a început în anii ‘80, când generația tânără a plecat în masă la oraș. Tendința a continuat și în anii ‘90, până când școala a fost închisă din lipsă de copii. Bătrânii rămași sunt ultimii reprezentanți ai culturii populare. Emanciparea față de tradiții este vizibilă în forma și orientarea noilor case, care aduc cu niște vile și nu mai sunt construite către Răsărit ori Miazăzi, ci spre orice direcție. Un alt exemplu de
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]