5,546 matches
-
atenție a fost soarta românilor din afara granițelor Regatului: din Transilvania, Bucovina, sudul Dobrogei și Basarabia. Carol I, primul rege al României (1881-1914), a folosit această temă pentru a câștiga sprijinul maselor, În câteva ocazii, cum ar fi cea a Războiului Balcanic din 1913. Forme mai puțin oficiale de naționalism și frământare iredentistă, cum ar fi cele practicate de Liga Culturală sau de intelectuali precum Nicolae Iorga, au menținut interesul general pentru această temă și au alimentat disponibilitatea populației de a se
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Noțiunile de liberă alegere și drepturi individuale inalienabile, precum și concepte cum ar fi cel de contract social nu erau foarte prețuite În contextul definit de acest discurs politic și intelectual naționalist. Naționalismul era până la un punct reprezentativ pentru Întreaga regiune balcanică și chiar pentru unele dintre grupurile etnice care trăiau În Imperiul Habsburgic. În această regiune, controlul exercitat de Biserica Catolică asupra instituțiilor de educație și cunoaștere constrângea dezvoltarea contestărilor seculare la adresa autorității acesteia. Cu toate acestea, existența unei populații urbane
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Astfel de programe au avut Însă un impact redus la nivelul politicilor statului. Implicarea guvernului În asigurarea asistenței sanitare a populației a rămas limitată la acel serviciu foarte slab finanțat, din cadrul Ministerului Războiului. Fondurile ministerului au scăzut considerabil În timpul Războiului Balcanic din 1913 și În special În timpul primului război mondial, Însă aceste conflagrații au creat probleme de sănătate la o scară neexperimentată până atunci. Un număr uriaș de vieți omenești au căzut victime nu doar frontului, ci și celor câteva epidemii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Puteri europene nu erau foarte temeinice în această perioadă: Franța și Marea Britanie erau epuizate în urma războiului, Germania era împărțită în patru sfere de ocupație militară, iar Rusia își continua extinderea spre vest, având în față numai priveliștea dezolantă a statelor balcanice sfâșiate de război și incapabile să se apere, și a Marilor Puteri incapabile să-i opună rezistență. În acest context, Truman a reușit să obțină o foarte largă solidaritate din partea statelor aliate, care aveau să devină o parte integrantă a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de țări și teritorii au stabilit o ierarhie a țărilor celor mai corupte, primele locuri fiind ocupate de: Afganistan, Nigeria, Irak, India, China, Rusia și unele țări din Orientul Mijlociu. Mita este răspândită în Africa subsahariană, Orientul Mijlociu și Nordul Africii, țările balcanice, Turcia. La nivel global, numai Danemarca se consideră că este o țară în „afara” mitei. Topul celor mai mituite autorități (acolo unde aceasta se practică) este dominată de politic, urmată de diferite servicii administrative și de sistemul judiciar. Politicienii sunt
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Un bun capitol de politică externă analizează normalizarea relațiilor cu Grecia, problema Kosovo și perspectivele Îngrijorătoare din Macedonia. Elez Biberaj a scris o carte de o mare bogăție, care oferă deslușiri istorice și culturale de o importanță vitală pentru politica balcanică de azi și de mîine. Andrei Pippidi PIERRE BUHLER, Histoire de la Pologne communiste. Autopsie d’une imposture, Editions Karthala, Paris, 1997, 808 p. Această sinteză nu aparține unui specialist, ci unui autor care se consideră Îndreptățit, prin propria experiență, să
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și feeriile cu inflexiuni de basm, una originală, cealaltă fiind o dramatizare după George Meredith, și ține de o anumită dezabuzare, de convingerea că lupta socială e inutilă. De altfel, M. poate fi considerat unul dintre cei mai importanți scriitori balcanici români, în sensul echivalării acestui balcanism cu ironia. Mărturie stau volumele de poezii, întâiul dintre ele, Capricii (1929), remarcat de Perpessicius și datorită faptului că îngemănează, original, „fantazia” de sorginte eminesciană cu eludarea ludică a morții, așa cum se va întâmpla
MAGHERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
i-a adus lui M. eticheta de poet bizar, grav și ludic în același timp. În Poezii antipoetice (1933), cu un titlu polemic inspirat de Adrian Maniu, se observă totuși un echilibru interior, asigurat de esențe foarte pământești și, iarăși, balcanice, precum mărgeanul, rodiul, portocalul, șofranul, nardul, măslinul ș.a. Poeme în limba păsărească (1936) se așază pe fundamentul folcloric și mitic din Balcani, având ca „locații” lirice Epidaur, Egina, Cipru și ca personaje imaginare pe Melia, Afrodita, Lotis, Elados, o sumedenie
MAGHERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
ceea ce înseamnă că arta poeziei ar reveni la antica tekhné. Instrumentația verbală plină de virtuozitate, care preia uneori cuvinte de la, de pildă, George Murnu, e caracteristică pentru acest poet la care savantlâcurile și balcanismele conlocuiesc în bună simbioză în Poeme balcanice (1936), carte care vrea să spună ,,Suntem Orient. Să ne dezorientăm!” M. este un bufon liric cu accente antonpannești și barbiene, la care componenta înțelepciune este implicită, așa cum se poate constata în ciclul Însemnările lui Balkaneus. Tendințele cosmopolite - alimentate și
MAGHERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
cvasibarocă de a nu o lăsa să piară ,,pre limba ei”. SCRIERI: Tudor Ardeleanu, București, 1926; O legendă, București, 1927; Capricii, București, 1929; Poezii antipoetice, București, 1933; Coarde vechi și noi, București, 1936; Poeme în limba păsărească, București, 1936; Poeme balcanice, București, 1936; Piele de cerb, București, 1937; Domnul Decan, București, 1939; Egoistul, București, 1939; Oglinda fermecată sau Divina recreațiune, Craiova, 1944; Poezii antipoetice, îngr. Romulus Vulpescu, pref. Perspessicius, București, 1966; Teatru, pref. B. Elvin, București, 1972; Cântece la marginea nopții
MAGHERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
Tudor Teodorescu-Braniște, „Tudor Ardeleanu”, ADV, 1927, 13 323; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 142-143; Călinescu, Ist. lit. (1941), 930, Ist. lit. (1982), 1032; Mircea Ciobanu, „Poezii antipoetice”, LCF, 1967, 8; I. Negoițescu, „Poezii antipoetice”, GL, 1967, 11; Ovidiu Ghidirmic, Poemele balcanice ale lui George Magheru, R, 1968, 11; Piru, Varia, I, 430-438; Rotaru, O ist., II, 340 ; Sorescu, Ușor cu pianul, 319-330; Scarlat, Ist. poeziei, III, 113-115; Negoițescu, Ist. lit., I, 318-319; Micu, Ist. lit., 241-242; Dicț. analitic, III, 384-386; Dicț
MAGHERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
cercetarea modelelor de comportament în emigrația grecilor din Balcani, așa cum reies din manifestările lor culturale. În literatura populară, M. a lucrat mai ales la nivelul sociologiei lecturii. Cercetând soarta cărților populare Sindipa, Bertoldo, Genoveva, reînvie rețeaua de relații pe plan balcanic și european în promovarea traducerilor, a copiilor de carte și mai ales a tiparului și pune în lumină rolul comerțului și al drumurilor comerciale în menținerea continuității culturale, între altele și prin circulația cărților. În colaborările la reviste științifice M.
MARINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288034_a_289363]
-
și a mai multe articole despre autori români scrise pentru dicționare străine (Harenberg Lexikon der Weltliteratur, 1989, Kindlers Neues Literatur Lexikon, 1988-1992). Numeroase alte studii aparțin cercetării artei și mentalității populare românești, grecești, albaneze, turcești, văzute în contextul spațiului cultural balcanic. SCRIERI: Frauen als Vermittlerinnen des Westeuropaïschen Einflusses in Rumänien um die Jahrhundertwende, în Die Stellung der Frau auf dem Balkan, îngr. N. Reiter, Berlin, 1987; Die Volksbücher Bertoldo und Mythologikon Syntipas und ihre Geschichte in Südosteuropa (în colaborare cu M.
MARINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288034_a_289363]
-
Academia Română. Debutează în 1924, cu publicistica literară și culturală, la „Dacia”, „Dobrogea juna” și „Strălucitorul” (Constantă). Aproape trei decenii va fi prezent în numeroase periodice cu studii de folclor comparat, în care literatura populară română este raportată la spațiul spiritual balcanic, cu referiri istoriografice și critice la viață și opera unor scriitori români și străini, cu analize și comentarii privind relațiile literar-artistice dintre popoarele nord- si sud-dunărene, cu articole culturale și reportaje pe teme diverse. Colaborări substanțiale semnează în periodicele „Dimineață
IORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
și în cazul scrierilor lui V.A. Urechia. După 1943 numele nu îi mai apare în nici o publicație și nu se mai găsesc referiri la el. I. s-a remarcat cu deosebire prin atenția acordată corespondentelor existente în folclorul țărilor balcanice, analizând pertinent izvoarele, variantele și valoarea artistică a unor astfel de producții. Câteva studii consacrate domeniului, apărute inițial în presă, au fost apoi tipărite în broșuri separate. Așa sunt cele întitulate Macedonia în poezia bulgară (1930), Leș Relations culturelles entre
IORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
bulgară (1930), Leș Relations culturelles entre leș Roumains et leș Slaves de Sud. Traces des voïévodes roumains dans le folklore balkanique (1938), Izvoare bogomilice (1938). De o foarte bună primire din partea specialiștilor s-a bucurat studiul Mihai Viteazul în folclorul balcanic (1936). În special în arealul folcloric bulgar, unde frecvență temei este superioară celei din folclorul românesc, cercetătorul distinge trei grupe de creații independente, simultane. Într-o primă grupa, Mihai Viteazul apare ca lider al ideii de nesupunere față de forță otomană
IORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
Constantin Berariu. Schița biografica, Cernăuți, 1932; Iacob Negruzzi, București, 1932; A doua opera a lui Eminescu, București, 1934; Contribuții la cunoașterea operei lui Alexandru Odobescu. Bibliografia completă a scrierilor lui Alexandru Odobescu, I-II, București, 1936; Mihai Viteazul în folclorul balcanic, București, 1936; Le Relations culturelles entre leș Roumains et leș Slaves du Sud. Traces des voïévodes roumains dans le folklore balkanique, București, [1938]; Izvoare bogomilice, București, 1938; Preocupările lingvistice și gramaticale ale lui V. Alecsandri, București, 1940; Primul ziar bulgaro-român
IORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
Ediții: V. Alecsandri, Teatru, pref. edit., București, f.a.; A.I. Odobescu, Câteva ore la Snagov, pref. edit., București, 1937, Opere alese, I-II, pref. edit., București, 1941. Traduceri: Predică prezviterului Cosma, București, 1938. Repere bibliografice: Mircea Eliade, Urme istorice în folclorul balcanic, CU, 1938, 24 martie; Mircea Eliade, Folclor și istorie, CU, 1938, 25 martie; Adrian Fochi, Recherches comparées de folklore sud-est européen, București, 1972, 160-162; Adrian Fochi, Coordonate sud-est europene ale baladei populare românești, București, 1975, 16, 66, 103, 104; Datcu
IORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
secretar de redacție al „Revistei de etnografie și folclor” (din 1986) și membru în colegiul de redacție al „Anuarului Institutului de Etnografie și Folclor”. Colaborează și la „Academica”, „Acta Ethnografica Hungarica”, „Albina”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Contemporanul”, „Dacoromania”, „Datini”, „Ethnologia Balcanica”, „Literatorul”, „Memoriile Comisiei de Folclor”, „Memoriile Secției de Științe Filologice, Literatură și Arte”, „Steaua”, „Studii și comunicări”, „Vestitorul ortodoxiei românești” ș. a. I. s-a specializat în mai multe domenii ale cercetării folclorului : teoria și practica culegerii folclorului, editarea textului folcloric
ISPAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287626_a_288955]
-
Dac) un membru al uneia dintre alianțe încearc) s) aplaneze diferențele, sau s) coopereze în anumite moduri, cu un membru din alt) alianț), propriii s)i aliați devin neliniștiți. Astfel, cooperarea anglo-german), din 1912 și 1913, în vederea amortiz)rii crizelor balcanice, și rezolvarea anumitor dispute coloniale dintre ele, s-ar putea s) fi fost d)un)toare. Reacțiile aliaților lor au descurajat Marea Britanie și Germania s) joace roluri similare în Europa de Sud-Est, în 1914, l)sând totuși fiec)reia în
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
a fost definitiv abandonat. Implantul feudal latin pe teritoriul Imperiului Bizantin a fost considerabil subminat de un șir de antagonisme: cel dintre feudalitatea latină și populația greacă rurală și urbană subjugată; cel dintre Imperiul Latin și statele ostile din Peninsula Balcanică - Țaratul Vlaho-Bulgar și Despotatul de Epir - și din Asia Mică - Imperiul de Niceea; nu în cele din urmă, de cel dintre biserica latină și cea ortodoxă, puternic stimulat de contactul direct dintre cele două confesiuni și civilizațiile pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sau indirect, în secolele anterioare, de stepa euro-asiatică și de Bizanț. Resursele pecuniare excepționale ale celor două state românești, puterea lor militară prețuită de contemporanii străini, influența lor politică între regatele catolice Ungaria și Polonia, de o parte, și puterile balcanice, de altă parte, apoteoza acestei evoluții întruchipată de personalitatea și acțiunea lui Ștefan cel Mare, sunt în mare măsură produsul acestei interferențe a curentelor economice, politice și culturale în spațiul românesc și al capacității românilor de a le fructifica. Concepută
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
venețianul Marino Sanudo cel Bătrân, a evidențiat chiar nevoia de a acorda prioritate apărării acestei zone, preludiu necesar al reluării acțiunii în Țara Sfântă. Intrarea în scenă a turcilor otomani, instalarea lor în Europa și expansiunea lor rapidă în Peninsula Balcanică au inaugurat era „cruciatei târzii“, în denumirea specialiștilor acestei perioade. Pe măsură ce înfruntarea s-a fixat în acest spațiu, perspectiva cruciatei la Ierusalim s-a retras tot mai mult în planul proiectelor înainte de a deveni o iluzie absolută. Din nou, cruciata
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
contra latinilor. Totuși, Maria Holban obiectează acestei ultime datări prin constatarea că soția lui Ioan Asan murise anterior zilei de 7 iunie 1238, când era pomenită ca decedată în scrisoarea regelui Bela al Ungariei 6. Acest episod încâlcit de istorie balcanică se deslușește mai bine cu ajutorul lui Francis Dvornik. Întreaga schimbare politică s-a configurat în momentul • Ibidem, p. 82. • Ibidem, p. 92. • Maria Holban, Din cronica relațiilor româno-ungare în secolele XIII-XIV, București, Editura Academiei, 1981, p. 68, n. 53. când
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
memorabile. Dar, după cum o atestă Georgios Akropolites și Alberic des Troisfontaines, o armată cruciată venind dinspre Ungaria a traversat Bulgaria cândva către finalul deceniului al patrulea al secolului al XIII-lea cu ajutorul cumanilor. Când a venit, totuși, în ajutorul Imperiului balcanic al latinilor, oastea cruciată care a traversat Dunărea spre sud? Înainte de 1238 sau după aceea? • P. Pavlov, I. Ianev, D. Cain, Istoria Bulgariei, București, Editura Corint, 2002, p. 49-50. • Francis Dvornik, Slavii în istoria și civilizația europeană, Editura All, 2001
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]