4,680 matches
-
național al întregului popor românesc. La despărțire, învățătoarele moldovence dau voluntarilor ardeleni buchete de flori legate cu minunate panglici tricolore și le urează din inimă: să le fie presărat cu flori drumul lor biruitor spre Transilvania. Altă dată, un alt batalion se înfrățește cu cei 500 de delegți ai ostașilor moldoveni, care, adunați la Congresul din Chișinău, hotărăsc autonomia Basarabiei. Ca dintr-un singur piept răsună cu acest prilej din mii de piepturi moldovenești și ardelenești înălțătorul Deșteaptă-te, Române ! Da
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și Hemet) pe care le-am vizitat și cu care am făcut schimb de informații privind genealogia familiei noastre. Din partea mamei e mai greu de urmărit; totuși ajung la un ofițer polonez care în secolul al XVIII-lea conducea un batalion sau o companie maghiară ca mercenar. Prin căsătoria acestuia cu o unguroaică s-a născut familia Katczovsky (numele de naștere a bunicii mele din Ungaria). Bunicul meu de origine austriacă a fost profesor de limbă și literatura germană pe nume
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
numai 50.000-60.000 de oameni, fiind dotați cu 44 de tunuri. Moreau de Brasey susținea că armata rusă, la trecerea Nistrului, avea un efectiv de 79.800 de combatanți, din care Regimentele Preobrajenski, Semeonovski, Ingermanland și Astrakhan, cu 15 batalioane (15.000 de oameni), erau comandate de Petru I, având gradul de general-locotenent, de prințul Galițân, ca general-locotenent și de contele M. B. Șeremetev, fiul lui B. P. Șeremetev, ca brigadier; 15.000 de ostași, sub comanda generalului baron Karl
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a fost trimis un detașament de soldați aparținând Regimentului 25 Infanterie din Huși. În comuna Răducăneni (jud. Fălciu), prefectul voia să numească un arendaș în postul de primar, însă țăranii s-au revoltat în masă. Împotriva lor a fost trimis batalionul permanent din Regimentul 25 Infanterie din Huși. 5. Unionismul hușean În perioada premergătoare revoluției de la 1848 și după înfrângerea ei, ideile patrioților români, printre care erau și hușeni, au circulat, au pătruns tot mai mult în spirite și au dat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să contribuie benevol pentru cumpărarea armelor. Forțele militare mobilizate în acest război erau în total de 120.000 de oameni, din care 58.700 reprezentau forța operativă. România a participat la război cu două corpuri de armată, cuprinzând 51 de batalioane, 40 de escadroane de cavalerie, 29 de baterii și 5 companii de geniu și pontonieri, cu un efectiv de circa 50.000 de oameni. b. Participarea Regimentului 12 Dorobanți Alături de ostașii vasluieni, o contribuție însemnată la dobâdirea Independenței au adus
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și comandamentul acestor regimente nu se poate exercita cu toată vigoarea și prin urmare rezultatele unei asemenea organizațiuni nu pot fi mulțumitoare” . Ca urmare a acestui raport, s-a dat un decret care stabilea înființarea a 16 regimente organizate în batalioane și companii. Așa cum reiese din documente, Regimentul 12 Dorobanți era încadrat în Divizia a III-a teritorială militară, cu reședința la Bârlad și cuprindea ostași din județele Tutova și Fălciu. Regimentul 12 Dorobanți număra în jur de 1.600 de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din documente, Regimentul 12 Dorobanți era încadrat în Divizia a III-a teritorială militară, cu reședința la Bârlad și cuprindea ostași din județele Tutova și Fălciu. Regimentul 12 Dorobanți număra în jur de 1.600 de militari. Regimentul cuprindea două batalioane: 1. Batalionul 1 Tutova, cu reședința la Bârlad, care era alcătuit din: - Compania 1 Bârlad (reședința la Bârlad), din care făceau parte plasa Târgu și orașul Bârlad; - Compania 2 Tutova (reședința la Puiești): din plășile Tutova și Pereschivu; - Compania 3
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Regimentul 12 Dorobanți era încadrat în Divizia a III-a teritorială militară, cu reședința la Bârlad și cuprindea ostași din județele Tutova și Fălciu. Regimentul 12 Dorobanți număra în jur de 1.600 de militari. Regimentul cuprindea două batalioane: 1. Batalionul 1 Tutova, cu reședința la Bârlad, care era alcătuit din: - Compania 1 Bârlad (reședința la Bârlad), din care făceau parte plasa Târgu și orașul Bârlad; - Compania 2 Tutova (reședința la Puiești): din plășile Tutova și Pereschivu; - Compania 3 Semila (reședința
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
reședința la Bârlad), din care făceau parte plasa Târgu și orașul Bârlad; - Compania 2 Tutova (reședința la Puiești): din plășile Tutova și Pereschivu; - Compania 3 Semila (reședința la Tunsești): plasa Semila; - Compania 4 Corodu (reședința la Baloșești): plasa Corodu; 2. Batalionul 2 Fălciu, cu reședința la Huși, care era format din : - Compania 5 Huși (reședința la Huși): plasa Prut și orașul Huși; - Compania 6 Podoleni (reședința la Scopoceni): plasa Podoleni; - Compania 7 Mijloc (reședința la Hoceni): plasa Mijloc; - Compania 8 Crasna
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și orașul Huși; - Compania 6 Podoleni (reședința la Scopoceni): plasa Podoleni; - Compania 7 Mijloc (reședința la Hoceni): plasa Mijloc; - Compania 8 Crasna (reședința la Budești): plasa Crasna. La 24 ianuarie 1877 s-a emis decretul cu privire la numirea ofițerilor comandanți de batalioane și companii de dorobanți, după noua organizare a armatei. Conform decretului, personalul ofițerilor era numit după cum urmează: Regimentul 12 Dorobanți Batalionul 1 Tutova: Maior Lipan George, din Regimentul 6 Dorobanți: Compania 1 Bârlad: - căpitan Belici Anton; - sublocotenent Borșan Pavel; Compania
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Crasna (reședința la Budești): plasa Crasna. La 24 ianuarie 1877 s-a emis decretul cu privire la numirea ofițerilor comandanți de batalioane și companii de dorobanți, după noua organizare a armatei. Conform decretului, personalul ofițerilor era numit după cum urmează: Regimentul 12 Dorobanți Batalionul 1 Tutova: Maior Lipan George, din Regimentul 6 Dorobanți: Compania 1 Bârlad: - căpitan Belici Anton; - sublocotenent Borșan Pavel; Compania 2 Tutova: - căpitan Băicoianu Nicolae, din Regimentul 5 Dorobanți; Compania 3 Semila: - locotenent Ionaș Florea, din Regimentul 4 Dorobanți; - locotenent Urianu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
căpitan Belici Anton; - sublocotenent Borșan Pavel; Compania 2 Tutova: - căpitan Băicoianu Nicolae, din Regimentul 5 Dorobanți; Compania 3 Semila: - locotenent Ionaș Florea, din Regimentul 4 Dorobanți; - locotenent Urianu Vasile, din Regimentul 5 Dorobanți; - locotenent Sișman Constantin, din Regimentul 6 Dorobanți. Batalionul 2 Fălciu: Maior Ciuhureanu Constantin, din Regimentul 7 Dorobanți: Compania 5 Huși: - căpitan Băicoianu Constantin; - sublocotenent Alexandrescu Vasile; Compania 6 Podoleni: - locotenent Lupașcu Constantin; - locotenent Busuioc Grigore; - sublocotenent Boerescu Nicolae; Compania 7 Mijlocu: - locotenent Diamandescu Xenofon; Compania 8 Crasna: - locotenent
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Roșiori, din Regimentele 8, 10 și 12 Dorobanți. După ce a trecut râul Vid, Brigada I Infanterie a început marșul spre Kalișovăț; aici brigada a cantonat, asigurând joncțiunea la stânga cu Divizia a IV-a Infanterie. Din această brigadă, a fost lăsat Batalionul 2 din Regimentul 12 Dorobanți în satul Kreta, pentru a observa valea Vidului și a susține cavaleria, la nevoie, în luptă. Forța Regimentului 12 s-a distins și la cucerirea redutei Grivița 1. Astfel, atunci când turcii au încercat să recucerească
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să recucerească reduta Grivița 1, căpitanul Moise Grozea din statul major al Diviziei a IV-a Infanterie a introdus în luptă forțele proaspete, sosite chiar în seara de 30 august / 11 septembrie și a declanșat un contraatac pe flancuri al Batalionului 2 din Regimentul 14 Dorobanți și al Regimentului 12 Dorobanți. După o luptă violentă la baionetă, turcii au fost opriți, respinși din redută și obligați să se retragă în pozițiile de unde veniseră. La 15 septembrie Divizia a II-a, comandată
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
întărite cu trei redute legate între ele, cu tranșee apărate de circa 2.000 de turci cu cavalerie și artilerie. La 12 ianuarie 1878, a început atacul printr-un foc concentric asupra turcilor din jurul Vidinului. Generalul Mihail Cerchez a ordonat Batalioanelor 1 și 2 din Regimentul 4, în frunte cu maiorii Stoilov și Teleman, precum și batalionului din Regimentul 6 Linie, să facă o mișcare de ocolire asupra satului Smârdan, spre a ataca reduta. A urmat o luptă sângeroasă: „Deodată se aude
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
turci cu cavalerie și artilerie. La 12 ianuarie 1878, a început atacul printr-un foc concentric asupra turcilor din jurul Vidinului. Generalul Mihail Cerchez a ordonat Batalioanelor 1 și 2 din Regimentul 4, în frunte cu maiorii Stoilov și Teleman, precum și batalionului din Regimentul 6 Linie, să facă o mișcare de ocolire asupra satului Smârdan, spre a ataca reduta. A urmat o luptă sângeroasă: „Deodată se aude în spatele redutei un puternic strigăt de ura! românesc care împrăscie îngrijirea maiorului Stoilov și a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
militare, în zonele de deplasare a trupelor române și ruse, au fost suportate, de asemenea, de populație. De multe ori, țăranii aveau de găzduit săptămâni în șir un număr mare de soldați și de ofițeri. Când se făcea cantonarea unui batalion într-un sat, erau adesea repartizați - spun documentele - și câte 30-40 de soldați la o gospodărie țărănească. La 30 mai 1877, prefectul județului Fălciu raporta Ministerului de Interne ajutorul dat armatei rusești în trecere: „I - În ceea ce privește șederea cadrelor mai multe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu acei din Iași, e temere ca răscoala să nu se întindă și acolo, în care caz ar fi lipsit cu totul de trupe pentru menținerea ordinei și prevenirea devastărilor, și deci cere a i se trimite cel puțin un batalion pentru cazuri eventuale”. Preotul misionar romano-catolic Bernardin Just, care slujea la biserica Sf. Maria din Corni - Huși (1 ianuarie 1907-1 iulie 1907), notează desfășurarea evenimentelor pe plan local. După declanșarea răscoalei, autoritățile au chemat armata, la 3 martie 1907, și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
făcute au năvălit asupra armatei cu ciomegele; deschizând focul, s-au ales unul mort și cinci răniți, dintre care a mai sucombat unul în spital. În urmă, cea mai mare parte s-au retras, iar 48 au fost arestați”. În afara batalionului din Regimentul 4 Argeș, sosit la Huși la 10 martie seara, urma să ajungă, în ziua următoare, Regimentul 1 Dolj. În zilele de 12 martie-14 martie, țăranii din Pogănești (circa 100), Grumezoaia și Șchiopeni au încercat să pătrundă în oraș
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
teama de izbucnirea unor mișcări țărănești, semnalate în numeroase rapoarte oficiale, impuneau menținerea unor detașamente militare, solicitate cu insistență de autorități. În ziua de 15 martie, prefectul județului, dr. Nicolae Lupu, cerea Ministerului de Interne să dispună ca cele două batalioane să nu fie retrase, „fiind absolut necesare pentru menținerea ordinei. Trei companii le aveau distribuite în comunele rurale unde spiritele erau foarte agitate și gata a se răscula”. Câteva intervenții telegrafice ale prefectului în favoarea menținerii trupelor au fost întărite de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prim-ministrului Dimitrie A. Sturdza: dr. Nicolae Lupu, prefect de Fălciu, proprietarul V. Ralea, procurorul de Fălciu, Iancu Pivniceru, senator, D. Andreiescu, senator, Adam Mitache, deputat, Pavel Michiu, fost deputat, Grigore Vericeanu, primar, Iamandi, proprietar. Semnatarii solicitau revocarea ordinului plecării batalioanelor Argeș și Dolj: „Orașul Huși și jud. Fălciu fiind încă în fierbere din cauza revoltelor țărănești care amenință din moment în moment cu noi vandalisme și devastări rugăm stăruitor a se revoca ordinul plecării batalioanelor Argeș și Dolj care constituiesc singura
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
proprietar. Semnatarii solicitau revocarea ordinului plecării batalioanelor Argeș și Dolj: „Orașul Huși și jud. Fălciu fiind încă în fierbere din cauza revoltelor țărănești care amenință din moment în moment cu noi vandalisme și devastări rugăm stăruitor a se revoca ordinul plecării batalioanelor Argeș și Dolj care constituiesc singura forță armată asiguratoare liniștei publice. Neîndeplinirea acestei cereri a noastră ar însemna să rămânem în pradă devastărilor care așteaptă a se arunca asupra orașului și a proprietarilor”. Începând cu a doua jumătate a lunii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
infanterie de la Pozden (Germania), a luptat ca locotenent comandant de pluton în Regimentul 12 Dorobanți „Dimitrie Cantemir” Bârlad, la Ghimeș-Palanca, Cașin, Oituz și Mărășești. S-a remarcat în lupta de la Topraisar din Dobrogea, în calitate de comandant al Companiei a III-a, Batalionul 4 (în septembrie 1916), iar în vara anului 1917 în luptele de la Mărășești. Infanteria germană a pornit la atac în dimineața zilei de 24 iulie 1917 în zona Movilenii de Jos de pe Siret și calea ferată Focșani - Mărășești. Locotenentul Nicolae
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
învățător, născut la Huși la 17 mai 1887, a urmat școala primară și Gimnaziul din Huși, iar școala militară la Iași și București. La izbucnirea războiului îl găsim avansat locotenent în Regimentul 15 Infanterie, comandantul Companiei a III-a din Batalionul 2. A luptat în zona Mărășeștilor, oprind cu unitatea sa ofensiva inamicului în iulie 1917, în zona Moara Roșie - Doaga și pe linia ferată Mărășești-Cozmești. Inamicul s-a retras în dezordine. Prin spiritul de sacrificiu al acestui brav ofițer, ca
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fi sacrificat să nu vedem Bucureștii în această clipă nenorocită, deși o speram trecătoare. Alergai la spital ca să trimit pe Pia la mama și să povățui pe celelalte doamne să nu circule prin oraș. Pe drum, la Șosea, găsii un batalion de infanterie oprit, în fugă spre Moldova. Bieții soldați și ofițeri istoviți se trântiseră pe jos cu armele lângă ei. „Ce faceți, le strigai, fugiți! Vin germanii!“ Ei nu știau nimic. Se ridicară în pripă și, uitându-și oboseala, fugiră
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]