3,363 matches
-
la Universitatea Liberă ori la Universitatea Nouă din Bruxelles Dintre diplomele obținute la Universitatea Liberă din Bruxelles, două domenii aveau în România condiții speciale de validare și recunoaștere: doctoratele în medicină și diplomele de inginer. Dincolo de clasificarea specifică spațiului universitar belgian între doctorate / diplome științifice și doctorate / diplome legale, regulamentele românești erau legate mai degrabă de organizarea și funcționarea acestor două domenii profesionale în spațiul autohton, cum vom vedea în cele ce urmează. Prin 1886, un anume Cicerone Segărceanu, doctor în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Legea din 1876 preciza că în Belgia existau două tipuri de jurii ce puteau consacră titluri științifice: unul central și altele aparținând universităților (în care funcționau cel puțin patru facultăți)12. Ambele jurii acordau, în numele Regelui, diplome ce dădeau titularilor belgieni dreptul de a exercita profesia de avocat, farmacist, medic, notar etc. (așa-numitul doctorat legal); totodată, anumite facultăți eliberau diplome și unor tineri, care doreau să susțină anumite examene în cadrul acestora, numai că titlurile respective (așa-numitele doctorate științifice) nu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
o verificare din partea juriului că ea a fost emisă în condiții legale. Acesta era răspunsul pe care-l dădea Ministerul Internelor și al Instrucțiunii Publice de la Bruxelles Legației României în Belgia în 6 / 17 martie 189831. Am găsit în arhivele belgiene, așa cum arătat în capitolul anterior, numele unui doctor în drept de la Universitatea din Bruxelles (probabil de la Universitatea Liberă, deși, așa cum am precizat mai sus, în listele noastre nu am gasit decât un Emile Kirschen, care obținea titlul în științe juridice
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de întărire a titlurilor în 18 octombrie 190033. În fine, să mai spunem că la sfârșitul anilor '20, ca și în anii '30 ai veacului al XX-lea, diplomele emise în conformitate cu prevederile legale de instituțiile de învățământ superior ale statului belgian, care urmau să fie recunoscute în România în baza unor convenții speciale, erau în principal cele eliberate de Universitatea din Liège, Universitatea din Gând, Universitatea Liberă din Bruxelles și Universitatea Catolică din Louvain 34. III.3. Scurte note cu privire la asociațiile
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
o părintéscă grije pentru ai noștri 39. Din păcate, Societatea studenților români din Bruxelles nu a avut o evoluție prea bună. Informațiile de care dispunea elogiatul Ministru al României în Belgia, în vara anului 1904, confirmate și de rapoartele poliției belgiene din aceeași perioadă, se refereau la faptul ca ședințele asociației se ținuseră în localuri de rea faima, că între membri săi - superficiali, neserioși, ușuratici, ce duceau o viață desfrânata, fără nicio responsabilitate, nefiind interesați decât de cursele de cai -, existau
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
pe data de 16 martie 192544. Două erau obiectivele pe care și le propunea această societate, anume: "înfrățirea tuturor studenților și inginerilor români din Belgia prin dezvoltarea ideilor pe cale intelectuală", respectiv "ajutorul reciproc și reprezentarea intereselor studențimei române față de autoritățile belgiene și metropola"45. III.4. "Schimbul de favoare" pentru studenți români de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1919-1924) Instituțiile centrale ale administrației de stat, dar și cele locale, îi sprijineau pe tinerii români care studiau în Belgia prin diferite mijloace: burse
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
în baza unor convenții speciale cu Belgia (sau cu Franța, pentru că am evocat și cazul studenților de la Paris!), acolo unde studiau tinerii români, schimbul unei anumite sume de bani din lei în monedă țării respective, în cazul nostru, în franci belgieni. Era un curs mai bun pentru deținătorii monedei românești față de cel practicat pe piața bancară liberă la epoca respectivă. Această formă de susținere financiară a tinerilor români aflați la studii în Belgia era în uz încă de prin 1919, dar
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
al efortului financiar, statul român aloca sume destul de importante. Astfel, între 15 august 1920 și 30 iunie 1921 schimbul studenților din Bruxelles, Gând, Louvain făcut prin Crédit Général Hypothécaire et Mobilier de Bruxelles s-a ridicat la 116749,23 franci belgieni (174000 lei)62. Iar Ministerul de Finanțe disponibilizase pentru schimbul avantajos în perioada ianuarie 1921 - mai 1922 nu mai puțin de 693196,05 franci belgieni 63. Să recapitulam câteva date dintre cele expuse de noi în capitolul pe care-l
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
prin Crédit Général Hypothécaire et Mobilier de Bruxelles s-a ridicat la 116749,23 franci belgieni (174000 lei)62. Iar Ministerul de Finanțe disponibilizase pentru schimbul avantajos în perioada ianuarie 1921 - mai 1922 nu mai puțin de 693196,05 franci belgieni 63. Să recapitulam câteva date dintre cele expuse de noi în capitolul pe care-l încheiem acum! Înființată mai tarziu, Școala Politehnica a Universității Libere din Bruxelles și-a sporit treptat efectivele, primind atât studenți belgieni, cât și străini. În
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de 693196,05 franci belgieni 63. Să recapitulam câteva date dintre cele expuse de noi în capitolul pe care-l încheiem acum! Înființată mai tarziu, Școala Politehnica a Universității Libere din Bruxelles și-a sporit treptat efectivele, primind atât studenți belgieni, cât și străini. În total, șapte români au obținut diplomă de inginer a Școlii Politehnice de care am facut vorbire în perioada 1875-1903. Unii dintre aceștia au avut cariere importante în spațiul public și politic (Grigore Bejan), dar și în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
doctor ori de inginer, căci doar pe aceștia i-am regăsit în documentele parcurse. Dar dobândirea titlului de doctor sau de inginer nu însemnă, automat, recunoaștere acestuia în țara de origine. Pe langă statutul special al diplomelor universitare în legislația belgiană, care introducea distincția între diplomele științifice și cele legale (reamintim că primele nu acordau drept de muncă în Belgia titularului), tinerii diplomați se confruntau, la întoarcerea în țară, cu reglementări suplimentare privind recunoașterea titlurilor obținute. Este cazul titlului de doctor
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
am dat totuși câteva exemple); nădăjduim că pe viitor să ajungem și în posesia acestora... Dar dincolo de diplome sau de statistici, viața de zi cu zi a studenților, inclusiv în dimensiunea interacțiunii ei cu reprezentanții oficiali ai statului român ori belgian, nu putea să nu fie măcar amintită în studiul nostru. Așadar, în capitolul ce urmează, ne-am dorit să reconstituim, din informații disparate, cateva episoade din cotidianul studenților români de la Universitatea Liberă ori Universitatea Nouă, merituoși sau nu, diplomați sau
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Ofițer demisionar (locotenent) din armele speciale ale oștirii române - asa semna într-o seama de epistole ce le adresa Legației României de la Bruxelles prin ultimii ani ai secolului al XIX-lea - Vasile Butză, bucureștean de origine, și-a început studenția belgiană la Facultatea Tehnică a Universității din Liège (secțiunea artelor și manufacturilor). Pe 6 / 28 iunie 1898 Însărcinatul cu Afaceri al României la Bruxelles primea o misiva din partea Direcțiunii Comerciale și Consulare a Ministerului Afacerilor Străine de la București prin care era
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
că ar fi meritat să fie sprijinit 15. Pe 21 aprilie / 4 mai 1903 Vasile Butză se adresa din nou lui Eugen Mavrodi rugându-l să intervină la Ministerul Domeniilor pentru a-i asigura cheltuielile de deplasare în diferite orașe belgiene, mai precis într-o seama de fabrici din acele orașe, unde s-ar fi desfășurat câteva probe științifice obligatorii 16. Câteva zile mai târziu, pe 25 aprilie 1903, Vasile Butză trimitea o nouă epistola Ministrului României la Bruxelles, Eugen Mavrodi
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
această lume... Într-o epistola din noiembrie 1900, trimisă Ministrului României la Bruxelles din acea vreme, Eugen Mavrodi, Petre Zlătescu îi relata momentele grele prin care trecuse din primăvară până în toamnă. În finalul scrisorii, fără nici o legătură cu odiseea să belgiană, tânărul nostru personaj îi prezenta reprezentantului României în Belgia proiectul unei afaceri comerciale în care s-ar fi implicat împreună cu mai mulți parteneri, cerându-i oficialului român sprijin și informații: Bukarest, 6 / 19 Noembrie 900 Domnului Ministru Român la Bruxelles
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
vé rog încă să binevoiți a ne servi, fiind o societate, să zic, în modul următor: voind a exploata comerțul de carne (de animale) România - Belgia mai multe persóne vé rugăm a interveni pe langă Dnul. Director al Căilor Ferate Belgiene a ne spune dacă noi putem avea animale vii sau carne 4 zile și ce taxe ne percep că transport, iar la Direcția Vămii, ce vama. Am dori ore câri concesii chiar de la C.F.B. și vama pentru care alergăm la
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
semnalat că 'nainte de a intra în Belgia vitele și cărnurile trebue să tranziteze prin A-U și Germania și că urmează a se obține de la guvernele respective autorisările necesare prin Legațiunile române la Berlin și Viena. Pentru taxele vamale belgiene a se adresa la Leg. sau Cons. belgian - București. Pentru durată și prețul transportului a se adresa la Dir. C.F.R. Pentru reducerile de preț la transport urmează a negocia mai ales cu D.C.F. austriece și germane"26. Dacă problema legată
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
vitele și cărnurile trebue să tranziteze prin A-U și Germania și că urmează a se obține de la guvernele respective autorisările necesare prin Legațiunile române la Berlin și Viena. Pentru taxele vamale belgiene a se adresa la Leg. sau Cons. belgian - București. Pentru durată și prețul transportului a se adresa la Dir. C.F.R. Pentru reducerile de preț la transport urmează a negocia mai ales cu D.C.F. austriece și germane"26. Dacă problema legată de afacerea comercială a lui Petre Zlătescu părea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
despre bijuteriile fiului meu, P. Zlătescu, care sunt amanetate la D. Suykens, ce s'a făcut? Fiul meu spune că v'a scris din C.L. rugându-vé să achitați ultimul ban, ne fiind posibil alt-fel de și e raportul D. Ministru Belgian în care D. Suykens declară 605 + 7 lei Mtele de Pietate, fie și cât pretinde căci vom angaja un avocat care să dăscurce lucrurile în urmă; deocamdată vé rog trimete-ți bijuteriile trebuind a le depune la Casa de economie
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
a fi al acestei magistrale universități, care atrage aci studenți din tóte colțurile lumii. Fórte mulți români de sémă au căpătat lumină în acéstă însemnată instituție culturală, unica în felul ei în lume [...]. Universitatea liberă, care e aprobată de statul belgian, se deosebește de cele ale noastre și ale altor popóre [...]. Libertatea ei constă în faptul că nici un curs nu e predat în chip tendențios, lăsându-se studentului deplină libertate de a urma cutare sau cutare direcțiune filosofica, literară, științifică, după ce
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
ces réunions, un tailleur d'Ixelles s'est présenté pour réclamer de l'argent; îl fut, dit-on, reçu à coups de poings et blessé à la tête. Bruxelles, le 18 juillet 190477. Pentru moment, nu mai avem cunoștințe despre "aventură belgiană" a lui Florian Becescu. Am mai reținut doar o relatare a unei ședințe a Societății Studenților Români din Bruxelles, ce a văzut lumina tiparului în paginile "Cronicii" din 3 august 190478, pe care am mai evocat-o până acum în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Români din Bruxelles, ce a văzut lumina tiparului în paginile "Cronicii" din 3 august 190478, pe care am mai evocat-o până acum în două rânduri, întâi cu referire expresă la viață asociației, iar apoi că detaliu biografic al "experienței belgiene" încercată de Victor Eminescu. În ședința cu pricina, poetul, inca președinte al Societății, era acuzat că și-ar fi însușit o parte din taxele membrilor. Susținerea majorității colegilor a făcut ca spiritele să se calmeze, iar acuzatorul să fie perceput
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
în a șaptea zi a lunii lui mai a anului 1914, în orașul în care se născuse într-un sfârșit de martie, cu 36 de ani in urma!81 Viața de dincolo de amfiteatru a studenților aflați la studii în capitala belgiană, pe care am reconstituit-o sumar în aceste pagini, ni s-a părut captivantă. Acest demers de microistorie, ce s-a aplecat asupra destinului oamenilor mărunți, ne-a permis, credem noi, o înțelegere mai nuanțată, măi consistentă a intereselor și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Dincolo însă de stereotipul gazetăresc al diplomelor "bon pour l'Orient", care se pare că ar fi venit de la Bruxelles, în debutul studiului nostru am formulat o seama de intrebari asupra cărora am dorit să reflectăm: cum funcționa sistemul universitar belgian și cel al titlurilor academice conferite de acestă; cine erau și ce au devenit în timp românii titulari ai diplomelor de doctor în drept, științe politice și administrative, filosofie și litere, medicina ori științe sau cei care au dobândit diplome
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
înființată de un grup de liberali, în frunte cu avocatul Pierre-Théodore Verhaegen. Structura și funcționarea Universității Libere, de la programa cursurilor, la organizarea administrativă și curriculara, până la tipurile de diplome acordate, au fost treptat reglementate, ca, de altfel, întregul învățământ superior belgian, de legile organice din 1835, 1849, 1857, 1876, 1890, 1891, 1911 etc. Toate aceste reglementări, care au consfințit autonomia instituțiilor de învățământ superior, inclusiv a celor private, au avut drept consecință diversificarea domeniilor de specializare, a titlurilor academice (în această
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]