2,371 matches
-
piară Daniel și tovarășii săi odată cu ceilalți înțelepți ai Babilonului. 19. După aceea, i s-a descoperit lui Daniel taina într-o vedenie în timpul nopții. Și Daniel a binecuvîntat pe Dumnezeul cerurilor. 20. Daniel a luat cuvîntul și a zis: "Binecuvîntat să fie Numele lui Dumnezeu, din veșnicie în veșnicie! A Lui este înțelepciunea și puterea. 21. El schimbă vremurile și împrejurările; El răstoarnă și pune pe împărați; El dă înțelepciune înțelepților și pricepere celor pricepuți! 22. El descoperă ce este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
că focul nu avusese nici o putere asupra trupului acestor oameni, că nici perii capului lor nu se pîrliseră, hainele le rămăseseră neschimbate, și nici măcar miros de foc nu se prinsese de ei. 28. Nebucadnețar a luat cuvîntul, și a zis: "Binecuvîntat să fie Dumnezeul lui Șadrac, Meșac și Abed-Nego, care a trimis pe îngerul Său și a izbăvit pe slujitorii Săi care s-au încrezut în El, au călcat porunca împăratului și și-au dat mai degrabă trupurile lor decît să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
lui Țadoc." Și împăratul a zis: "Este un om de bine, și aduce vești bune." 28. Ahimaaț a strigat, și a zis împăratului: "Este bine de tot!" S-a închinat înaintea împăratului cu fața pînă la pămînt, și a zis: "Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul tău, care a dat în mîinile noastre pe cei ce ridicau mîna împotriva domnului nostru împăratul." 29. Împăratul a zis: "Tînărul Absalom este bine, sănătos?" Ahimaaț a răspuns: "Am văzut o mare învălmășeală, cînd a trimis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
căpetenie a neamurilor; un popor pe care nu-l cunoșteam îmi este supus. 45. Fiii străinului mă lingușesc; mă ascultă la cea dintîi poruncă. 46. Fiii străinului leșină de la inimă; tremură cînd ies afară din cetățuie. 47. Trăiască Domnul, și binecuvîntată să fie Stînca mea! Înălțat să fie Dumnezeu, Stînca mîntuirii mele, 48. Dumnezeu, care este răzbunătorul meu, care-mi supune popoarele, 49. și care mă face să scap de vrăjmașii mei! Tu mă înalți mai presus de potrivnicii mei, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
sau prin barurile din zonă. Apoi, imediat ce primeam informația, amândouă ne plantam în locul în care Randall fusese văzut, nădăjduind că norocul o să-l aducă de două ori în același loc și în aceeași săptămână. Dacă se întâmpla cumva să fim binecuvântate, iar el să apară, atunci ne prefăceam că nu-l observăm - acestea erau ritualurile noastre, extrem de mature, de împerechere în calitate de tinere de optsprezece ani. O dată, Bea l-a văzut pe Randall ieșind de la McCosh Hall și s-a prefăcut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Mă întreb cum de-au ajuns împreună. Nu e ciudată dragostea? Bine, acum probabil vă gândiți că nu am nici un drept să mă plâng. Până la urmă, părinții mei m-au crescut și au cam rămas cu mine pe cap, fie binecuvântați. Dar faptul că stau cu ei nu e tocmai alegerea mea. M-aș muta imediat dacă aș avea și cea mai mică șansă să-mi fac un credit ipotecar. Dar ultima oară când am fost la o societate imobiliară, bărbatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
respir, darmite să-mi păstrez calmul. Ce facem ? Trebuie să stăm pur și simplu, fără să facem nimic, În timp ce avionul se cabrează ca un cal scăpat din frâu ? În spatele meu, aud pe cineva care se roagă „Sfântă Marie, tu, cea binecuvântată...“ și mă trece un val și mai puternic, Înăbușitor, de panică. Lumea se roagă. Chiar se Întâmplă. O să murim. O să murim. Poftim ? Americanul de lângă mine mă privește, cu chipul Încordat și livid. Am zis asta cu voce tare ? — O să murim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
despre trecutul ei. Evită subiectul, atunci când o întreb. Nu e mândră de originea ei. Sunt sigură că e inferioară. Mă bucur că nu vorbește limbi străine și mă bucur că nu-i place să citească. În mod egoist, mă simt binecuvântată că se poartă ca o proastă când vorbește în public. E o vorbitoare groaznică. Mi-a spus odată că de fiecare dată când urcă pe scenă face diaree după aia. M-am tot gândit că dacă joc cum trebuie, Ye
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
comoditățile oricărei alte lumi îngrădite și fără orizonturi, și în fiecare zi, în timpul fiecăreia dintre rugăciunile sale, cu fața spre Răsărit, spre Mecca, îi mulțumea lui Alah că îi îngăduie să trăiască acolo unde trăia și să facă parte din binecuvântata rasă a oamenilor vălului, lăncii sau spadei. A adormit dorind-o pe Laila, și, când s-a trezit, trupul pietros al femeii pe care o strângea în vis s-a transformat în nisip moale ce i se prelingea printre degete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
dulce decât consuma un beduin într-o viață întreagă, ridicată pe un pământ pietros ce servea drept cuib pentru mii de șobolani, se transforma, în mod logic, într-un loc unde cel mai șiret, curajos, nobil și inteligent imohag din binecuvântatul neam Kel-Talgimus se simțea la fel de neputincios în fața luptei ca și cel mai umil dintre sclavii akli. Ați putea să-mi spuneți cum pot ajunge la Palatul președintelui? A trebuit să întrebe asta de cinci ori și să asculte apoi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
și nenorocirilor sale îi apărea în cale. Insh’Allah! Dacă aceasta era voința Sa și trebuia să-și țină promisiunea și să-l omoare, o să-l omoare, pentru că el, Gacel Sayah, oricât ar fi fost de nobil și imohag din binecuvântatul neam Kel-Talgimus, nu putea face nimic împotriva voinței Celui de Sus. Dacă acesta hotărâse ca, în acea zi și la acea oră, dușmanul său să se interpună încă o dată între el și viața pe care o alesese, însemna, probabil, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
mea planul locurilor, i-am stabilit programul de studii, i-am ales cei mai buni profesori, am dat o sumă de bani pentru fiecare elev. Acest imperiu, vezi, este un enorm șantier, se Înalță, se răspândește, prosperă, este o vreme binecuvântată pe care Cerul ne-o dăruiește ca s-o trăim. Un servitor cu părul deschis la culoare intră. Se Înclină, ducând pe o tavă de argint cizelat două cupe cu sirop rece de trandafiri. Omar apucă una, aburită, de pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
ajunge Într-o sală cu tavanul jos, prost luminată. Pardoseala e de pământ jilav, băncile - nedeslușite, mesele - spălăcite. Comandă un vin sec de Kom. I se aduce Într-un ulcior ciobit. Îl soarbe Îndelung, cu ochii Închiși. Trecută mi-e binecuvântata vreme a tinereții, Ca să uit, Îmi torn vin. Amar e? Așa mi-e pe plac, Această amăreală e gustul vieții mele. Dar dintr-odată Îi răsare-n minte o idee. Fără Îndoială că trebuia să se afunde până În adâncul acestei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
îl umple și dealurile umerilor săi ascuțiți și îmbrățișarea aceea lungă și tăcută a lor care îngheață în fața ochilor mei, sunt ca două păpuși răsucite una în îmbrățișarea celeilalte, o lumină caldă de după-amiază de vară mă luminează, o lumină binecuvântată, lipsită de splendoare, neașteptată, anunțând venirea serii care deja își croia drumul către noi, cu bagheta sa răcoroasă, punând în mișcare frunzele aurii ale plopilor, iar dincolo de acest lucru, nimic nu este sigur și pare că nici nu mai este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
Jake să decidă cum ne vom petrece seara. După ce Davey a ieșit în avantaj ținând micul discurs despre responsabilitate, eu trebuie să plătesc pentru a mă menține pe poziția celui dominant. Bineînțeles că Davey e complet străin de manevrele mele, binecuvântată să-i fie naivitatea! — Prietena mea și salvatorul meu! exclamă Davey voios, în timp ce aduc băuturile și-mi trag un scaun lângă el. De când aștept să vă-ntâlniți! —Davey mi-a vorbit mult despre tine, îmi spune Jake. Nu știu cum să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
care, desigur, știam, Filosofii le dăduseră Albului, dar cu care eu, poate, o chemam nerăbdător pe Lorenza, nu știu, sau poate că te repetam doar, În sinea mea, ca pe o litanie propițiatorie: Aramă albă, Miel imaculat, Aibathest, Alborach, Apă binecuvântată, Mercur purificat, Auri Pigmentum, Azoch, Baurach, Cambar, Caspa, Ceruza, Ceară, Chaia, Comerison, Electră, Eufrată, Eva, Fada, Favonius, Fundament al Artei, Piatră prețioasă de Givinis, Diamant, Zibach, Ziva, Văl, Narcis, Crin, Hermafrodit, Hae, Ipostază, Hylé, Lapte de Fecioară, Piatră unică, Lună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cei doi tovarăși așteptau, cu ochii-nchiși, în tihnă și în înțeleaptă reculegere, scurgerea celor câteva minute, perioadă standard după care, ca de obicei, venea și obișnuitul îndemn de Rupeți rândurile! Apoi, sosea și somnul. Somnul lor cel adevărat, cel binecuvântat, dorit, cel dinspre ziuă, profund, odihnitor și eliberator. Alunecându-le binefăcător prin suflet, ca o punte, către casă! Acasă locul acela îndepărtat, către care te întorci mereu, cu trupul sau cu spiritul, numai și numai ca să ai de unde pleca. Apoi
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
să-i plezneasă, Laptele să-i curgă, Să se facă gârlă! Șobo dă un răcnet sugrumat, neomenesc! ... De-o fi de moroi Ori de berevoi, Ducă-se din noi! urzește baba. Descântatul șuieră și clănțănește în gol, accelerat! ... În loc luminat, Binecuvântat, Mănăstire albă, Cu altare salbă! Mănăstire mare, Cu șapte altare! Șobolanul nu se mai clintește, de nici un fel! Baba-Știma îi cuprinde de-a-nvârtita mâinile, cu legătura mortului. S-a gătat, conașilor, zice dânsa. După care, își duce trei degete încârligate la
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
milă. Și cine nu înțelege lupta aceasta, de trei ori sfântă, trebuie să se coboare la locul care este mai potrivit cu gradul lui de înțelegere a lucrurilor. Să se știe că toate au o margine, chiar și în țara noastră binecuvântată, și că pietrele s-ar ridica singure să ne lovească, dacă am tolera ca sângele românilor să plătească incapacitatea guvernului!" După o clipă de consternare generală, Deliceanu exclamă în culmea indignării: ― Asta e provocare directă la rebeliune! La asta nu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
epuizată, alunecă ușor. Un gând scurt și vag de amărăciune și de furie... Să eșueze atât de aproape de capăt... Ușa glisă și capul îi căzu pe puntea metalică. Un curent de aer răcoros pe față, dulce și curat. O mângâiere binecuvântată. Ceața i se risipea din fața ochilor, cu toate că mintea nu-i era încă limpede. O goarnă sună restabilirea presurizării exact când Ash și Lambert trecură pragul. Ofițerul științific se grăbi să-i acorde lui Parker primul ajutor. Inginerul leșinase de mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
printre aceștia. Primul motiv pentru care Isus a provocat opoziția a fost felul în care a intrat în Ierusalim la începutul ultimei săptămâni a ministerului său. El a intrat în orașul sfânt călare pe un măgăruș, în uralele de „Osana! Binecuvântată este împărăția care vine, a părintelui nostru David” (Mc 11,1-10, aici v. 10). Intrând în oraș, în mod voit el îl imita în felul acesta pe Solomon, fiul lui David, care cu o mie de ani înainte sa, stătea
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
în primul secol, acest punct de vedere nu este plauzibil. După cum am menționat mai devreme, cunoaștem situații în care liderul unei mișcări care-și pusese toate speranțele în el a fost ucis; niciunul dintre aceste grupuri nu suferea de această binecuvântată boală a secolului al XX-lea numită disonanță cognitivă, din cauza căreia să născocească povestiri despre evenimente glorioase din trecut, cu ajutorul cărora să-și depășească supărările. Nu așa funcționează lucrurile în istorie. Același lucru se poate spune despre explicația oferită de
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
însoțitor, tovarăș bun pe drumurile incomode ale destinului. Răutatea se înveșmântă aici în giulgiul prieteniei consolatoare, al apropierii calde pe care te poți bizui, în care te poți lăsa pe tine însuți așa cum zăbovești sub mantia ocrotitoare a unei zodii binecuvântate. Așadar, chipul-mască al individualității negative ascunde realul răsturnat al aparenței pe care o propune cu titlul strident de unica și veritabila prezență. Dincolo de acest fals ornamental pulsează fierberea întunecată a răutății ce așteaptă finalizarea înșelării pentru ca revărsarea negativității să poată
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
și, așezat pe el, un bust de zeu antic. Un Poseidon, un Jupiter tonans ? Iarăși pașii moi ai madamei Ana, încetineala gravă cu care mâinile se întind spre platouri, spre farfurioare, fălcile mișcându-se fără foame, fără grabă, fără lăcomie. Binecuvântata aromă a ceaiului. Cu un frou-frou incitant, cu pași ușori, Sophie trece de la unul la altul. Chipul ei grav și copilăresc plutește acum în penumbra salonului, întinzând cu grație ceașca aburindă. Atât de exactă și de plină de tact, încât
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
aduce la mine, Domnul îmi va dărui și cuvintele. Până atunci însă, mă plictisește. Vino să mă vezi, copila mea. Vino la bătrânul bazar roșu. Acum mă duc și eu să înot. Asta-i soluția tuturor problemelor în acest oraș binecuvântat. Diane își spuse: „George e atât de singur, s-a însingurat de toți. Poate că la asta se gândește părintele Bernard când spune că e ireal“. Se înfiora la gândul reîntoarcerii în propria ei solitudine. În vasta întindere a Băii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]